1. Ce sunt agentii de reticulare si ce rol au?

Agent de reticulare- adaugati in concentratii foarte mici(sub 1%) pot creste

greutatea moleculara efectiva a polimerului, crescand astfel ft mult vascozitatea
fluidului de tratare.
In acest scop se pot folosi:
Borati pentru reticularea guarului si HPG
Metale tranzitionale (Ti si Zr) pentru operatii de fisurare in sondele
adanci si T ridicate
Aluminiu pentru reticularea CMHPG si CMHEC la ph scazut
Stibiu pentru reticularea pe baza de apa, solutii acide si alcool.
2. Ce fluide se folosesc pentru tratarea prin fisurare a formatiunilor cu
sensibilitate mare la apa?
Se folosesc:
Se aleg fluide pe baza de titei sau produse petroliere:

YF GO III, YF GO IV, YF GO III+ N2, YF GO IV +N2

YF GO III: gel pe baza de produse petroliere pentru t=38-93 C
YF GO IV: gel pe baza de produse petroliere pentru t=93-150 C

Sonda cu gaze
Spume sau fluide energizante reticulare la ph scazut
Fluide energizante pe baza de HPG reticulate cu saruri de TI+ 25& CO2
la ph scazut
Fluide energizante pe baza de HPG reticulate cu saruri de Ti sau Zr
+25 % N2
3. In ce consta tehnica fazei interne constante si ce importanta are in
operatiile de fisurare cu fluide spumante?
In vederea reducerii presiunii datorita frecarilor s-a dezvoltat o metoda de a
produce spume incarcate cu nisip . Aceasta tehnica tine constant volumul
fazei externe lichide, in timp ce se egaleaza balanta pentru gaz plus nisip
pana la volumul droit al fazei interne.
4. Care sunt fazele in evolutia unei fisuri vertical in functie de
presiune?
Se cunosc 3 faze:
1) Prima faza apare imediat dupa initierea fisurii. Aceasta se poat
dezvolta in doua moduri functie de sursa de injectie. Daca sursa de
injectie este reprezentata de un punct fisura se va dezvolta radial.
Daca sursa de injectie este liniara reprezentata de un sir de perforaturi

fisura va tinde spre o forma eliptica apropiindu-se de modelul KGD.

Aceasta faza este insotita de o scadere de presiune, fisura se propaga
fara a intalni bariere.
2) A doua faza cand fisura intalneste barierele din acoperis si culcus si
fisura nu se mai poate dezvolta vertical. Fisura se va dezvolta pe o
directie unde va intalni rezistenta mai mica, deci va creste in lungime.
Aceasta etapa este insotita de cresterea presiunii de injectie.
3) Faza a treia se caracterizeaza prin infringerea barierelor. Presiunea
marita exercita asupra acoperisului si culcusului stratului forte mai
mari decat rezistenta rocii. Roca din acoperis si culcus va ceda si va
duce la cresterea inaltimii fisurii. Presiunea a atins valoarea la care a
invins rezistenta barierelor si devine constanta.
5. Ce inseamna calitatea unei spume si ce influenta are calitatea
asupra vascozitatii?
Recupararea rapida a fluidului si deteriorarea minima a rezervorului a conferit
fluidelor spumante rezultate performante in tratamentele aplicate.
Vascozitatea spumei depinde de calitatea spumei si vascozitatea fazei
externe. Pe masura ce vascozitatea creste, calitatea spumei creste. Spumele
cu calitate ridicata au proprietati de transport imbunatatite.
6. Modele geometrice de fisuri vertical.

Modele bidimensionale:
- Modelul Perkins-Kern-Nordgreen(PKN)
- Modelul Kristianovith si Zheltov-Geertsma-Klerk(KGD)
- Modelul radial

Aceste modele ofera solutii simple privind geometria fisurii. Ele permit analiza unor
cazuri ideale cu un minim de calcule. Modelele PKN si KGD pleaca de la premiza ca
inaltimea fisurii este constanta, ea fiind limitata de grosimea stratului productiv, iar
lungimea si latimea fisurii reprezinta elemente necunoscute.
Pentru o fisura la care lungimea e mai mare ca inaltimea se va folosi modelul PKN
In cazul cand fisura se considera a avea lungimea e mai mica ca inaltimea se
foloseste KGD
In cazul cand lungimea e egala cu inaltimea se va folosi modelul radial.

Modelul pseudotridimensional P3D

Nu cere estimarea intaltimii fisurii dar este necesar cunoasterea tensiunilor

orizontale minime in zonele invecinate pentru a se calcula inaltimea fisurii. Valorile
tensiunilor se vor estima din carotajul mechanic. Modelul P3D foloseste ipoteza
simplificatoare in privinta curgerii fluidului prin fisura, ipoteze care sunt menite in
principal sa scurteze timpul de calcul. Fata de modelul 2d, modelul 3D este mai

realist deoarece inaltimea fisurii nu este detrerminata de limitele litologice ale

stratului, ci de variatia verticala in magnitudine a efortului unitar minim principal.

Modelul multistrat MLF

Modelul MLF ofera indicatii asupra nr. De tratamente de fisurae necesare pentru a
realiza o geometrie optima a fisurii. Se aplica in cazul exploatarii simultane a mai
multor strate si permite descrierea geometrica a fisurii formate in strate diferite.
7. Cum se determina presiunea de inchidere a unei fisuri si ce
importanta are in proiectarea unei formatiuni?
Cand se creaza o fisura hidraulica, presiunea trebuie sa fie atat de mare in
cat sa poata initia fisura si sa o propage. Presiunea de inchidere incearca sa
inchida fisura si sa actioneze asupra materialului de sustinere. Daca
materialul nu este destul de rezistent, acesta poate fi sfaramat si prin
cresterea procentului de material fin se reduce permeabilitatea fisurii.
p.in=g.f*H+p.t
- g.f-gradient de fisurare
- H- adancimea de propagare a fisurii
- presiunea de lucru la talpa sondei.
Presiunea de inchidere este presiunea de referinta pentru toate analizele de
presiune de fisurare cat si analiza curgerii de zacamant.
8. Ce este conductivitatea fisurii si de ce factori depinde?
Este proprietatea ce indica modul in care pachetul de material de sustinere este
capabil sa conduca fluidele produse prin el. Conductivitatea este in stransa
corelatie cu permeabilitatea materialului de sustinere si cu concentratia acestuia
in fisura, fiind dependenta de toate prop. Materialului de sustinere( densitatea in
gramada si absoluta, distributia granulometrica, rotunjimea si sfericitatea,
solubilitatea in acizi, testul de turbiditate, rezistenta mecanica la strivire,
asezarea materialului de sustinere) cat si rocilor colectoare. Alte proprietati:
Efectele reziduurilor de gel de fisura
Miscarea particulelor fine din strat in fisura
Degradarea in timp a materialului de sustinere.
9. Enumerati parametric principali la proiectarea tratementelor de stimulare si
efectele acestora.
1) Alegerea parametrilor geometrici ai fisurii
2) Selectarea materialelor pentru propagarea si sustinerea fisurii
3) Asigurarea randamentului maxim al tratamentelor de fisurare
4) Prevederea conductive. Sondei pentru diferite dimensiuni ai fisurii.

Efecte
a) Geometria si conductivitatea fisurii influenteza raspunsul zacamantului
la tratament de fisurare.
b) Prop. Mecanice ale rocii si distributia solicitarilor au efect domintatn in
initierea propagarii fisurii. Se doreste o fisura cu lungime si deschidere
mare.
c) Vascozitatea fluidului influenteaza distributia si plasarea agentului de
sustinere. Un fluid vascos creaza o fisura larga si e mai efficient in
transportul materialului insa necesita presiuni mari.
d) Volumul fluidului si concentratia materialului de sustinere determina
conductivitatea fisurii si capacitatea de a permite trecerea fluidului
e) Ritmul de pompare- este necesar sa se determine o presiune optima
incat sa previna cresterea fisurii in afara zonei productive.
1. Cand se formeaza o fisura transversala
Atunci cand sonda este sapata pe directia efortului unitar principal minim.
2. Determinarea directiei de orientare a sondelor orizontale si
importanta acesteia in operatia de stimulare prin fisurare hidraulica.
Se realizeaza in functie de starea de eforturi in stratul productiv si este
necesar sa se cunoasca valoarea si directia efortului orizontal minim din strat,
iar in functie de acesta se orienteaza sonda orizontala. Pentru a realiza acest
scop se recomanda ca sonda sa fie sapata mai intai vertical pana sub stratul
produtiv cu prelevare de carote, se fac teste de microfisuri pentru
determinarea efortului unitar minim si orientarea fisurii. Se cimenteaza pana
deasupra stratului si se dirijeaza sonda in directia determinate. In cazul
stratelor cu permeabilitate mica se recomanda realizarea fisurilor transversal,
in cazul stratelor cu permeabilitate mare- fisuri longitudinale.
Din motive economice operatia de fisurare hidraulica va fi utilizata
pentru stimularea zacamintelor cantonate in strate putin permeabile, se
urmareste obtinerea unor fisuri verticale.
3. Care este suprafata A de trecere a fluidului in gaura de sonda?
Trecerea fluidului din fisura in sonda se face printr-o suprafata cilindrica
foarte redusa determinate de raza sondei si latimea fisurii (At=2Pi*r.s*w).
4. Cand se realizeaza fisurarea multipla la o sonda orizontala?
Realizarea unei fisuri vertical in sondele orizontale are principalul dezavantaj
ca trecerea fluidului din fisura in sonda se face printr-o suprafata limitata, de
aceea pentru a mari suprafata de patrundere a fluidului in sonda si a asigura o
mai buna drenare a zacamantului se realizeaza o fisurare multipla.
5. Cum trebuie sa fie dinstanta dintre fisuri multiple la o sonda
orizontala?
Distanta dintre doua fisuri este 2x.f
6. Cum se realizeaza tratamente de fisurare secventiale pentru o sonda
orizontala?

7. Comentati sonda verticala si una orizonatala cu aceeasi grosime de

strat mica.
In cazul formatiunilor cu grosime mica sondele orizontale sunt mai indicate