Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NICOLAE CU~A
NICOLAECU~A
ORIGINEA
MACEDONENILOR
AROnNI
I~!
L;&I
,
~ '-+
E~ J>qNTp
;'
""->
'~;}~t~li~'2006
.~,:..
.".
--
Nicolae Cu~a
Originea macedonenilor
aromani
Nioloe Cu~a
de factura pelasago-arameica...
----
Originea macedonenilor
aromani
totu~i propria lor identitate. Aveau propria lor limba, care insa,
datorita lipsei totale de date asupra morfologiei acesteia nu s-a
putut stabili nici pana astazi caracterul ei, in raport cu celelalte
limbi indo-europene. De~i din vechea limba macedoneana s-au
pastrat un numar relativ mare de cuvinte, trasaturile fonetice
nu sunt nici ele stabilite cu precizie (Poghirc C., S.C.L., 3. X,
1959, 1).
Cu toate ca argumentele bazate numai pe lexic nu pot
convinge sau nu sunt acceptate in determinarea unei limbi, unii
cerceUitoriai limbii macedonene s-au grabit sa ofere conc1uzii.
Astfel, cercetand / analizand numai cateva zeci de cuvinte de
origine greaca, pastrate poate intampIator, considerate insa
tendentios ca 0 totalitate a vocabularului ramas, au gasit 0
comunitate lingvistica greco-macedoneana. Mai mult, V. J. N.
Ka1l6ris, s-a straduit sa demonstreze chiar ca toate cuvintele
macedonene sunt de origine greaca (Ka1l6ris,85,144 et passim).
Altii dimpotriva, bazandu-se pe existenta (dovedita!) a unui
numar la fel de mare de cuvinte macedonene, negrece~ti, mai
ales nume proprii, de factura ilira, negau comunitatea grecomacedoneana, propunand pe cea iliro-macedopeana.
In privinta limbii macedonene, Eugene Borza
consemneaza, in cartea domniei sale, 0 dovada "principala" a
existentei sale, ca limba separata, de cea greaca (Borza, 1990,
92). Este vorba de un papirus care ar putea fi un fragment al
operei pierdute - Istoria succesorala a lui Arrian -, care
mentioneaza pe Eumenos "trimitand un om pe nume Xennias,
care era macedonean in vorbire, pentru a negocia cu armata,
probabil armata macedoneana a lui Neop"(Ibid).
Dar sa ne intoarcem la etnia macedonenilor. Erau greci?
Sustinatorii acestei "axiome" pornesc de la Cartea a VlII-a a
lui Herodot, parintele istoriei, cum I-a botezat Cicero pe buna
dreptate. In "Urania" deci, Herodot ne poveste~te ca "Acest
Alexaodros (Alexaodru I cca. 498/7 cca. 454 n.o.) despre care
este vorba, era al ~aptelea urma~ al lui Perdiccas, care a
I
I
I
---
Nicolae Cu~a
---
Originea macedonenilor
aromani
- -- - -
- ------
- ... -----
--.-.--....-
Nico/ae
-..--
CU$a
-----
---
--..-.........-..
- - - ---
-- - -
Nicolae Cu~a
---
Originea macedonenilor
aromani
-- --
Nicolae C~a
Regina ilirli, Teuta, a trebuit in eonseeinta sa aecepte eonditiile
dictate de Rama. Tiranii de la Seodra emu obligati sa se limiteze
la teritoriullor originar restriins, de la nord de Lissus (Leshe), sa
renunte la hegemonia asupra tuturor o~elor grece~tide la Marea
Adriatica ~i Marea Ioniea. La sud de Lissus nu mai putea sa
navigheze nicio corabie ilim inarmata. llirii din Seodra au devenit
tributari ai Romei iar in fruntea insulelor ~ieoastelor dalmatiene a
fost nurnitDemetriusdin Pharos, care trecuse de partea romanilor.
Prin aceasta expeditie reu~itaRoma ~i-aimpus suprematia navala
pe ambele maluri ale Adriatieei.
Cel mai important lucru insa, este faptul ea romanii s-au
inflitrat pe coasta orientala a Marii Adriatice. Insula Corcyra,
or~ele porturi, Apollonia ~iDyrraehium, precum ~icomunitatile
din jurullor deveneau aliate ale Romei. Aceste porturi cat ~ialtele
amenajate de romani au intrat apoi sub dependenta Romei, aici
fiind trirni~i guvematori de rang secundar. Cu timpul au fost
transformate in adevarate baze navale romane, folosite in
razboaiele ce au urmat impotriva Macedoniei.
Suecesul obtinut s-a datorat ~ineinterventiei Macedoniei
in acest razboi ilirie. Dandu-~i seama de gre~eala fiieuta, regele
------
- ---
----
Originea macedonenilor
aromani
--
Nicolae Cu~a
armatei. a lupta pe uscat s-a dat in anul urmator abia, dind cele
doua armate s-au inrnlnit in provincia Lyncestis, la granita de
nord-vest a tarii, mai slab populatii,datoritiiatacurilorrepetate ale
dardanilor~iilirilor. Dupa cateva ciocniri nesemnificative,armata
romana s-a retras in Apollonia, dupa devastarea regiunilor fertile
din nord. In 198i. Hr., in fruntea armatei romane a fost numit un
nou comandant, Titus Quinctius Flaminius, un general de numai
30 de ani, cu vizibile simpatii elene. Filip a cerut pacea.
Negocierile insa au e$uat, romanii ii cerusera in mod expres sa
renunte la Thesalia $ila vechile posesiuni macedonenedin Grecia.
Lupta decisiva s-a dat langa 0 colina inalta $i abrupta din
Thesalia, numita Kynoskephalai (Capete de caini), situata intre
cele doua tabere. Urmare a unor gre$elitactice savar$itede regele
Filip, care a 'acceptatlupta intr-un loc cu teren denivelat, falanga
neputand sa-$i desfii$oare atacul, armata macedoneana a fost
distrusa. Filip a scapat fugind in Larissa, iar de aici s-a retras in
regat; Kynoskephalai a insemnat triumfullegiunii romane asupra
falangei macedonene.Prin pacea incheiatii,Filips al V-lea renunta
la cuceririle sale din Tracia $iAsia Mica,la flota de razboi, platea
o despagubire de razboi $i se obliga sa nu incheie aliante fiirii
consimtamantulRomei. Se obliga de asemenea, sa intre alaturi de
Roma, in, r~zboaiele sale, trimitfind trupe armate, la cererea
acestora.
Nicolae c;u.~a
--
- -
Originea macedonenilor
.."
aromlini
---
Nicolae Cu~a
- - --
- -~ - -
--
Originea macedonenilor
aromani
...~!.. '....
Nicolae C~
Macedonia, in acest interval de timp, a fast 0 adevarata
cazarma, armatele combatantilor aftati in t"azboiau 'cutreierat
pur-~i simplu tara, din Dyrrachium, de la Marea Adriatica, la
Parsala ~i Phillipi (devenWi pe vremea lui Octavian Augustus,
Colonia Iulia Augusta Philippiensis, dupa ultima biitilie a
dizboaie.lorcivile, de la Actium (din Acarnia), 31 1.Hr..
lnsa~i desfa~urarea in sine a acestor razboaie in regiune,
a influentat viata de aici, cunoscut fiind di armata era insotitii
~i de civili (oameni care se ocupau cu aprovizionarea,
negustori, meseria~i) precum ~i cei care fugisera din Roma,
senatori, consuli, functionari etc.
Inca inainte de Pharsala (48 1.Hr.), Pompei, dupa e~ecul
de la Brundisium, s-aretras in Macedonia. La Thesalonic,
tapitala Macedoniei romane s-a aldituit chiar un ait senat
(format din aproximativ doua sute de senat<ni~i fame multi
consuli). -In Macedonia era concentratii armata sa de 9 sau 11
legiuni (aproximativ 41.000 de .soldati ~i ofiteri), din care,
insu~i Cezar (in a sa "Comentarii de Bello Civile", C.UI, pro
IV), De spune ca, una era din Cceta ~i t4.acedooia,.compusadin
veteranii care se stabilisera in aceasta provincie.
Caezar, in drumnl .catre Pharsala, a lost 'Devoit sa
strabata tot pirol-Pindutui, de 1.a'Dom ta sad, trecind in
ThesaHa putin spre 110rdde Metova. inca.pma azi, De :spune
Vasile Diamandi, in a sa monografie a Mewvei, exist! in
tmpre~ul~mileacestci tocalitati (ar. Aminciu) "pe .catena.ce se
intinde pin Giugu (Zygos) ~iparnila Gian-Khortaca (Katara), 0
cale care se cheaml inca Calea lui Kesari, pe acolo Caezar
ajungand la Malaca~i pe atunci nurnit ~ginum" fDiamandi,
1926,12-18).
Dupa deznodamantul fericit pentru Caezar, de la
Pharsala, foarte multi dintre pompienii surprin~i sau
nepedepsiti au ramas in Macedonia. PaDa azi exista traditia
pastraHi la aromanii far~iroti, confonn careia ei i~i trag
originea de la ace~ti pompieni, .adu~i initial din Italia.
24
..-
- - ....--.-
--
Nicolae Cu~a
--
---
Originea macedonenilor
aromani
Nicolae Cu~a
28
Bibliograf".e
- 367),
Perdicas
III (365
360 /59),
1986
Nicolae
Densu$ianu,
Dacia Preistoricd,
Bucure5ti,
1986, p 716-717.
Peyfuss 1994 - Max Demeter Peyfuss, Chestiunea aromaneascd,
Bucure5ti, 1994, traducere de Nicolae Serban Tan35oca, p. 11.
Stefanoski 1995 - Stefanoski C. Branislav, limba traco-dacd, fondul
limbilor indo-europene, Timi$Oara, 1995, p. 65, 68. 93.
Stefanoski 1998 - StefaROski C. Branislav, Pelasghyi, limbd, carte,
numiJ, Tetovo, 1998, p. 110.
Thede Kahl, 2006
Istoria aromdnilor,
Bucure5ti,
2006, p. 279.
Borza 1990 - Eugene N., Borza, In the shadow of Olympus (In umbra
OlimpuluO, the emergence of Macedon (Aparitia lui Macedon), New
Jersey, 90, 97, 92, 93.
(3) Ma refer anume
la provinciile
europene:
Galia,
Peninsula
Iberica
---
---
Nicolae C~a
Poghirc 1996 - Cicerone Poghirc, Romanizarea lingvistidI $i culturali:1
In Balcani, in Arorrumii. Istorie, limbi:1,destin, Bucure(iti, 1996, p.
22, coordonator: Neagu Djuvara.
Bonnard 1967 - Andre, Bonnard, Civi/iza(ia greaci:1,vol. II, Bucure(iti,
1967, 139.
Piatkowski 1964 - Adelina Piatkowski, Herodot, Istorii,vol. II,
Bucure(iti,1964, traducere (iinote, Urania, n. 281, p. 550.
Pagini al~e 1969 - Andrei Marin, Pagini alese din oratori gred, I-ll,
Antologie, note biografice (iitraducere, Bucure(iti,1969, p. 133.
Iorga 192-2- NicolaeIorga,Histoiredes Roumains,BUCtlre$ti,
1924,p. 18.
Gramatop'ol 1974 - Mihai Gramatopol, 1974, Civilizatia elenistici:1,
Bucure(iti,p. 27,28.
Russu 1969 - I. I. Russu, /lirii, Istoria - Umba $i Onomastica Romanizarea, Bucure(iti, 1969, p. 35.
Romani:1, vol. I-ill, I, 224.
Mommsen 1987 - Theodor, Mommsen,lstoria
Arginteanu
1904 - Istoria romani/or macedoneni, Bucure(iti, 1904, p.
21,51.
Saramandu 2004 - Nicolae Saramandu, Romanitatea orientali:1,
Bucure(iti, 2004, p. 63 66,67.
H!iciu 1936 - Anastase H!iciu, Aroml1nii. Comert, industrie, arte
expansiune, civilizatie, Foc~ani, 1936, p. 108.
Mihiiiescu 1971 - H. MihRiescu,La diffusion de la langue lattine dans Ie
sud-est de I'Europe , in Revue des etudes sud-est europeens, 1971,
Tome IX, or. 3, p. 496-510.
Diamandi 1926 - Vasile Diamandi, Monografia Metovei, 1926, p.l2-18.
FHDR III - Fontes historiae Daco-Romanae (/zvoarele Istoriei
RomanieiJ, public ate de Alexandru Elian (iiNicolae Serban Tana(ioca,
Bucure~ti, 1975, p. 231, 239.
Capidan 1936, - Theodor Capidan, Romanitatea balcanici:1,Bucure(iti,
1936, p. 55-57.
Arm~ruster 1972 - Adolf Armbruster, Romanitatea romani/or. /storia
u/lei idei, Bucure(iti,1972, p. 17, 18.
Liacu 1939; - Socrate Liacu, "Cathimerini",
Atena, 1939, 30 ianuarie.
Papahagi 1931 - Tache Papahagi, Aroml1nii. Grai. Folclor. Etnografie.
Curs tiimt in noiembrie (iidecembrie, 1931, p. 21, 22, 26.
Tehnoredactarea
computerizatii $i tiparul :
S.C. INFCON SA, Constanta
sir. Prof. Murgoci
30
or.I, teIJfax:
0241/58.56.27,58.05.27