Tema:1.3 Statul instituia central a sistemului politic.Elemente de drept.

1.Noiunea statului. Caracteristicile (atributele) eseniale ale statului.

2. Formele statului.
3.Norma juridic.
4.Izvoarele dreptului.
5.Trsturile eseniale ale dreptului.
6.Raporturile juridice (de drept).
1.Noiunea statului. Caracteristicile (atributele) eseniale ale statului

Trasaturile definitorii a unui stat:

1. teritoriu aria geografica care cuprinde suprafata terestra, subsolul, apele, colanul de aer
determinate prin frontiere de stat.
2. populatia masa de indivizi stability permanent fie temporar pe teitoriul statului. De
regula populatia unui stat se exprima in cetatenii acestora.
3. puterea politica superioritatea puterii statului fata de alte organizatii politice ale
societatii.
Puterea statului se caracterizeaza pe plan intern prin: 1. suveranitate suprimatia puterii statului
in teritoriul statului fata de populatia acestuia.
Pe plan extern puterea statului se caracterizeaza prin independenta, adica neadmiterea
amesticului altor state si organizatii internationale in afacerile interne ale statului respectiv.
Puterea statului este exercitata prin intermediul organelor sale. Puterea statului contemporan este
exercitata conform principiul separatiei si colaborarii puterilor in stat. Conform acestui principiu
puterea este separata in 3 ramuri: puterea executiva, legislativa, judecatoreasca. Statul este un
system de organe care exercita puterea politica intr-un teritoriu determinat fata de populatia
acestuia, de regula prin intermediul dreptului.
2. Formele statului.

Deosebim 3 aspecte ale formei statului:

1. forma de guvernare
2. forma de organizare a statului
3. forma regimului politic a statului
Forma de guvernare a statului arata organele statului care exercita puterea de stat. Forma de
guvernare (guvernamint) ne ofera raspuns la intrebarea: Cine conduce statul? Dupa forma de
guvernare statele se impart in: monarhii si republici.
Monarhia este forma de guvernare exercitata de catre monarh, in mod unipersonal, puterea
caruia este pe viata, se transmite prin succesiune (mostenire) si este concentrata in mod absolut
sau relativ in miinile acestuia. Monarhiile se impart in: 1. monarhii absolute; 2. monarhii
parlamentare.
Monarhiile contemporane sunt cele parlamentare si constitutionale. Puterea monarhului este
impartita cu parlamentul si guvernul potrivit constitutiei. Ex. de monarhii contemporane,
constitutionale: MB, Spania, Olanda, Danemarca, Japonia.
Republica este forma de guvernare colegiala exercitata de catre organ, ales de catre popor direct,
fie indirect, pentru o durata determinata de timp. Republicile se impart in prezidentiale si
parlamentare. Trasaturile republicii prezidentiale: presedintele republicii este ales direct de
popor; presedintele este seful statului si il reprezinta pe plan extern; presedintele este comandant
suprem a fortelor armate; presedintele poate dizolva parlamentul; presedintele poate bloca o lege
a parlamentului, care nu corespunde constitutiei, intereselor natiunii, in cazul drepturilor omului.
Ex: SUA. Trasaturile republicii parlamentare: presedintele republicii este ales de catre
parlament; presedintele este responsabil in fata parlamentului; presedintele nu poate real sa
blocheze legile parlamentare; presedintele republicii este sef al executivului. Ex: Germania,
Italia, Grecia.

Forma de organizare a statului arata organizarea puterii de stat in dependenta de structura

statului. Dupa forma de organizare deosebim: state simple (unitare) in care exista o putere
unica legislativa, executive si judecatoreasca (ex: Franta, Romania, RM); state compuse state
compuse din mai multe state (federatii, confederatii, uniuni de stat).
Federatia reprezinta o asociere a doua si mai multe state (subiecte federate) intr-un stat uniuni
(stat federal) in baza unui acord federativ pentru o perioada nelimitata de timp si de regula fara
dreptul statelor federate de a se retrage din cadrul federatiei. In cadrul federatiilor se
inregistreaza un dublu nivel al puterii legislative, executive si judecatoresti; dubla cetatenie;
dubla legislatie; fiscalitate dubla etc. Ex: Canada, India, Brazilia, SUA.
Confederatia este o asociere temporara a 2 sau mai multe state in baza unui acord confederativ in
vederea atingerii unor scopuri concrete: de aparare, securitate s.a.
Forma regimului politic reprezinta ansamblul principiilor si metodelor de exercitarea puterii in
stat de catre guvernanti. Dupa forma regimului politic deosebim: democratice si nedemocratice.
Democratia este regimul politic al majoritatii statelor contemporane, care se exprima in alegeri
libere, accesul populatiei la guvernarea treburilor publice in mod direct sau indirect. Democratia
este puterea exercitata de catre popor spre binele poporului.
Regimurile nedemocratice (autocratice) exprima acces limitat al populatiei la conducerea
drepturilor publice. Puterea efectiv fiind detinuta si exercitata in folosul unei personae sau unui
grup de personae. Drepturile si libertatile omului sunt inculcate masiv in cadrul regimurilor
democratice.
3. Norma juridic.

Norma juridic este o regul de conduit general, impersonal i obligatorie, care exprim
voina electoratului reprezentat de organul legislativ, regul avnd ca scop asigurarea ordinii
sociale i care poate fi adus la ndeplinire pe cale statal, la nevoie prin constrngere.
Din definiia normei juridice rezult c ea are urmtoarele trsturi:
- 1. Are caracter general i impersonal. Norma juridic este un etalon de conduit, aplicabil n
mod egal i continuu fiecrui individ, fr a nelege prin aceasta c toate normele de drept se
adreseaz deopotriv tuturor subiecilor de drept.
- 2. Are caracter obligatoriu. Intervenind n domeniile eseniale ale societii, norma juridic nu
poate fi lsat la liberul arbitru al subiecilor de drept, fiind impus, la nevoie, de ctre stat, prin
constrngere.
- 3. Are caracter tipic, adic formuleaz modelul, tipul de conduit de urmat de ctre cei crora li
se adreseaz.
- 4. Norma juridic este public. Pentru ca un comportament prescris s poat fi urmat, el trebuie
adus la cunotina indivizilor, fcut public. Voina legiuitorului este, astfel, transpus ntr-un text
care este publicat n Monitorul Oficial
4.Izvoarele dreptului.

Este necesar a se face distinctie intre izvoarele materiale si izvoarele formale ale dreptului.
Izvoarele materiale, denumite si reale, sunt reprezentate de realitatea exterioara, care determina
actiunea legiuitorului. In consecinta, prin izvor de drept, in sens material, intelegem viata sociala,
economica si culturala in complexitatea ei, progresul social care determina nasterea unor reguli
de drept si institutii.
Din punct de vedere juridic, ne intereseaza in special izvoarele formale sau formele de
exprimare a normelor de drept.
Sensul juridic al notiunii de 'izvor formal al dreptului' surprinde o multitudine de aspecte si
modalitati prin care continutul normei de drept devine norma de conduita si se impune ca model
de urmat in relatiile sociale. Deci, izvorul formal al dreptului il reprezinta regula de conduita

prescrisa si exteriorizata, cuprinsa intr-o anumita haina juridica.

Izvoarele de drept sunt clasificate dupa diferite criterii:
A. Dupa modul de transmitere deosebim izvoarele scrise de izvoarele nescrise:
-obiceiul - izvor nescris
-norma juridica - norma scrisa
B.Dupa caracterul oficial sau neoficial al izvorului de drept:
-legea - izvor oficial
-obiceiul, doctrina - izvoare neoficiale.
C.Din punct de vedere ale modului de impunere:
-izvoare directe - actele normative
-izvoare indirecte - obiceiul sau normele elaborate de organizatiile nestatale care pentru a deveni
obligatorii trebuie sa fie validate de o autoritate statala.
D.Dupa modul de creare a normei:
-izvoare creatoare: legea si cutuma, deoarece creaza legi noi
-izvoare interpretative:jurisprudenta si doctrina care interpreteaza legile existente.
E.Enumerativ, izvoarele formale ale dreptului sunt:
-obiceiul juridic - cutuma;
-practica juridica - jurisprudenta
-precedentul juridic
-doctrina
-contractul normativ
-actul normativ.
5.Trsturile eseniale ale dreptului.

Dreptul n accepiunea sa de drept subiectiv are urmtoarele trsturi:

drepturile subiective sunt prerogativele recunoscute unei persoane fizice sau juridice;
coninutul acestor prerogative const n a pretinde ceva de la altcineva;
drepturile subiective sunt strns legate de persoana omului (de titularul lor);
fiind legate de titularul lor drepturile subiective sunt ntotdeauna prerogative concrete;
drepturile subiective sunt infinite la numr;
drepturile subiective pot avea natur juridic diferit n raport de ramura de drept ale crei
norme le reglementeaz;
n privina coninutului lor, drepturile subiective sunt limitate totui de lege i de bunele
moravuri n sensul c ele exist i pot fi exercitate numai n msura limitelor date de acestea;
drepturile subiective constituie o categorie juridic prin mijlocirea creia titularii lor pot
participa la schimburile de valori care cad sub incidena reglementrii juridice;
din definiie i din exemple rezult c un drept subiectiv aparinnd unui subiect de drept, de
regul i corespunde o obligaie altui subiect de drept (a celui de la care se pretinde s
svreasc ceva)
6.Raporturile juridice (de drept).

Raportul juridic este relatia sociala reglementata de o norma juridical in cadrul careia
participantii isi realizeaza drepturile subiective si indatoriile juridice
Trsaturile raportului juridic: 1. Caracterul social are lor in cadrul societatii si intre membrii ei
2. Caracterul volitiv pe de o parte raportului juridic se exprima vointa participantilor iar pe de
alta parte vointa legiuitorului exprimat in norma juridical care reglementeaza relatia sociale 3.

Caracterul istoric raporturile jrudicie au evoluat istoric la fel ca si dreptul 4. Caracterul

intersubiectiv in cadrul raporturilor jruidice se intilnesc subiectele de drept. 5. Caracteruil
normative raportul juridic se intemeiaza pe norme juridice
2. premisele raporturilor jruidice: 1. Norma juridica 2. Faptul juridic imprejurarea din viata de
toate zilele prevazuta de normele juridice in vigoare de care legiuitorul leaga aparitia fie
modificarea fie incetarea unui raport juridic in dependent de vointra subiectelor de drept
deosebim: 1. Actiuni- fapte juridice savirsite cu vointa subiectelor de drept actiunile pot fi>a)
licite (incheierea unui contract. Indeplinirea obligatiilor juridice) B) ilicite(incalcari de drept,
inftractiuni contraventii administrative) 2. Evenimente- fapte jrudice care nu sunt savirsite cu
vointa omului (atingerea majoratului. Scurgerea timpului cataclisme)
Actele juridice suna actiuni licite pe care le savirsesc subiectele de drept in vederea realizarii
drepturilor subiective si indatoriilor juridice (toate contractile, functii denumirea)
Raportul juridic se compune din urmatoarele elemente structurale:
1. subiectele raportului juridic participantii la raportul juridic
2. obiectul raportului juridic ceea ce leaga subiectele intre ele
3. continutul raportului juridic drepturile si obligatiile juridice ale participantilor
Subiectele raportului juridic se impart in: individuale persoane fizice; collective persoane
juridice.
Persoana fizica este individul titular de drepturi si obligatii juridice. Semnele de identificare a
persoanei fizice: numele, domiciliu si starea civila. Conditia participarii unei persoane fizice intrun raport juridic este capacitatea juridical a persoanei fizice. In dreptul civil capacitatea juridical
a persoanei fizice se imparte in capacitatea de cunostinta, care apare odata cu nasterea lui si
inceteaza odata cu decesul, si capacitatea de exercitiu care apare in deplin odata cu atingerea
majorarii si inceteaza odata cu decesul. Cu alte cuvinte, capacitatea de exercitiu depinde de
sanatatea psihica si fizica a persoanei. Astfel copii pina la 7 ani si bolnavii psihic nu au
capacitatea de exercitiu, care e reprezentati legal de catre parintii in primul caz si de catre alte
persoane in al doilea caz.
Persoana juridical este un ansamblu de persoane fizice care se organizeaza intr-o anumita forma
legala (SRL, SNC, COOP) care urmaresc un scop legal potrivit statului, dispun de un patrimoniu
distinct, avind drepturi si obligatii juridice.
Elementele de identificare a persoanei juridice: denumirea, sediu, patrimoniu.
Conditia participarii unei persoane juridice in raporturi juridice estecapacitatea ei juridica.
Capacitatea juridical a persoanei juridice e unica si apare odata cu infiintarea persoanei juridice
si inceteaza odata cu excluderea persoanei juridice din registrul de stat al persoanelor juridice.
Deosebim persoane juridice de drept public si privat. Obiectul raportului juridic arata conduita
participantilor la raportul juridic. In calitate de obiect al raportului juridic pot aparea: bunuri
materiale, valori nepatrimoniale, banii si hirtiile de valoare.
Continutul raportului juridic totalitatea drepturilor subiective si indatoriilor juridice ale
subiectului unui raport juridic.
Prin drept subiectiv intelegem capacitatea unui subiect de a actiona sau neactiona legal.
Obligatia este conduita trebuincioasa, necesara, pe care o cere un subiect de la celalat intr-un
raport juridic.
Subiectul active al raportului juridic este acel subiect care are drepturi subiective, iar subiectul
pasiv este acel subiect care are indatorii juridice.