Filozofie (cu Z)

Singurul lucru despre care imi place sa filozofez este

timpul. Am purtat o discutie lunga la ora cu Pop Radu,
(pentru cine nu il cunoaste – este proful de filozofie,
economie...etc. din Papiu – unde am terminat eu.)(ah... si
unul din oamenii de pe acolo cu care chiar poti avea o
discutie) si cum ziceam, am purtat la ora o lunga discutie
pe baza afirmatiei lui Nu-Mai-Stiu-Cum-Il-Cheama care suna
cam asa: "Pentru a admite existenta prezentului, ar trebui
sa atribuim timpului o virtualitate statica, in care viitorul
sa inceteze a deveni trecut." Da stiu... e cam
intortocheata, dar sa va spun pe scurt: Nu exista prezent.
Doar trecut si viitor – din care sigur este doar trecutul.
Cand cineva imi poate stabili un moment concis in prezent,
atunci am sa-mi schimb parerea. Si nu veniti cu chestii in
genul "Acum", pentru ca in timp ce rostesti "acum", timpul
trece si in momentul in care ai terminat de spus "acum",
deja putem vorbi despre "ai spus", adica trecut. Pentru
mine totul e trecut si viitor. Un exemplu: Tot ce am scris
pana acum, e trecut, iar ceea ce mai am in cap e viitor.
Vedeti? Acum e deja trecut. Nu va inteleg oameni buni cu
prezentul vostru.
Daca vreti, accept doar prezentul literar. (Asta doar
pentru ca asa am invatat). Exemplul vostru ar fi: "Ana are
mere." Tot nu e un exemplu bun de prezent ci doar un
exemplu de actiune mai lunga in timp la fel ca "Ion trece
strada." Ana are mere pana cand se strica sau le mananca.
Ion trece strada pana cand il loveste masina sau ajunge
dincolo. Sunt actiuni mai lungi in timp oameni buni. Dupa
aceea ce veti spune? Ana a avut mere, sau Ion a tercut
strada. Acum inchei pentru ca ma doare capul de la atata
mancat timp si trecut prezent.
A! Da! Am uitat: Tot eu am dreptate!