Clasa IX

1. Sa se determine numerele naturale n pentru care exista numere naturale a, b, c astfel ca:

 
 

a+b
b+c
c+a
+
+
= n.
c
a
b
Vasile Pop
Solutie. Din inegalitatea [x] > x 1 rezulta
a+b
b+c
c+a
1+
1+
1
c
a
b
a c  b c  b a
=
+
+
+
+
+
3 2 + 2 + 2 3 = 3,
c a
c b
a b
n>

deci n 4.
Vom arata ca pentru orice n 4 exista a, b, c astfel ca relatia data sa fie verificata.
Pentru n = 4 se verifica solutia a = b = 4, c = 3.
Pentru n = 5 avem solutia a = b = 3, c = 2.
Pentru n = 6 avem solutia a = b = c = 1.
Pentru n = 7 avem solutia a = 1, b = c = 3.
Pentru n = 2k, k 4 avem solutia a = b = 1, c = k 1.
Pentru n = 2k + 1, k 5 avem solutia a = 1, b = k 1, c = k + 1.
Ramane cazul n = 9 pentru care avem solutia a = 1, b = 3, c = 4.
2. Fie ABC un triunghi ascutitunghic, X, Y, Z puncte variabile pe segmentele BC, CA,
AB si T un punct variabil n plan. Sa se determine valoarea minima a sumei
S(X, Y, Z, T ) = T A + T B + T C + T X + T Y + T Z
n functie de laturile triunghiului.
Vasile Pop
Solutie. Avem T A + T X AX si egalitatea se atinge pentru T [AX] si analoagele T B +
T Y BY , T C + T Z CZ, deci
S(X, Y, Z, T ) AX + BY + CZ
cu egalitate daca si numai daca dreptele AX, BY si CZ sunt concurente (n T ).
Pe de alta parte AX hA , BY hB , CZ hC cu egalitate daca si numai daca AX,
BY si CZ sunt naltimi (concurente n ortocentrul H). Astfel ca valoarea minima a sumei
S(X, Y, Z, T ) este hA + hB + hC si se atinge atunci cand T este ortocentrul H al triunghiului
ABC iar X, Y, Z sunt picioarele naltimilor din A, B, C. Avem:


1 1 1
+ +
min S(X, Y, Z, T ) = hA + hB + hC = 2S
a b c


p
1 1 1
= 2 p(p a)(p b)(p c)
+ +
.
a b c

3. Fie a, b, c R+
cu a + b + c = 3. Demonstrati ca:
i) ab + bc + ca 3 abc;

ii) a + b + c + 6 3


1 1 1
+ +
.
a b c
Dan Moldovan

Solutie. In general avem

(X + Y + Z)2 = (X 2 + Y 2 + Z 2 XY Y Z ZX) + 3(XY + Y Z + ZX)
3(XY + Y Z + ZX).
i) Daca luam X = ab, Y = bc, Z = ca obtinem:
(ab + bc + ca)2 3(ab bc + bc ca + ca ab) = 9abc
adica inegalitatea ceruta ridicata la patrat.
ii) Avem
X
a2 + b2 + c2 = (a + b + c)2 2(ab + bc + ca) = 9 2
ab
astfel ca inegalitatea de demonstrat devine:

X  3
ab
+ 2 15.
abc

Notam t = abc si membrului stang i aplicam majorarea de la punctul i):

X
ab 3t,
astfel ca va fi suficient daca demonstram ca




3
3
0.
3t 2 + 2 15 (t 1) t
t
2
Aceasta inegalitate este evidenta daca tinem seama ca

3
a+b+c
2
t = abc
= 1 adica t 1.
3
1
1
4. Fie a un numar real nenul cu proprietatea ca numerele a4 + 4 si a5 + 5 sunt numere
a
a
1
45
rationale. Sa se arate ca a + 45 este numar rational.
a
Vasile Pop
Solutie.
1
Notam bn = an + n , n 1.
a
Se verifica relatiile:
b2 b4 = b2 + b6
(1)
b2 b8 = b10 + b6

(2)

b10 = b2 (b8 b4 + 1)

(3)

din care rezulta

Deoarece b8 = b24 + 2 Q si b10 = b25 + 2 Q, din (3) rezulta b2 Q si din (2) rezulta b6 Q.
Din relatia b1 b4 = b4 + b6 rezulta b1 Q. Dar bn+1 = bn b1 bn1 de unde rezulta bn Q
pentru orice n 6.

Clasa X
1. Fie (an )n1 o progresie aritmetica de numere naturale nenule cu a3 = 21. Sa se determine
valoarea maxima a sumei aa1 + aa2 + aa3 + aa4 + aa5 .
Vasile Pop
Solutie.
Daca b1 , b2 , b3 sunt numere naturale n progresie aritmetica atunci ab1 , ab2 , ab3 sunt si ele n
progresie aritmetica, astfel ca suma
S = aa1 + aa2 + aa3 + aa4 + aa5 = 5aa3 = 5a21 .
Din a3 = a1 + 2r = 21 si a1 , r N rezulta 21 = a1 + 2r cu solutiile:
1) a1 = 1, r = 10;
...
10) a1 = 10, r = 1
Avem S = 5(21 2r + 20r) = 5(21 + 18r) deci Smax = 1005 si Smin = 195.
2. Sa se determine numere naturale n 2 care verifica inegalitatea:

n < n + 3 n + 4 n.
Vasile Pop
Solutie.
Inegalitatea se pune sub forma : an =

1
n

3 2
n

4 3
n

> 1, si deoarece sirul (an )n2 este

3
4
descrescator este suficient sa determinem cel mai mare n pentru
care n< n + n2 + n3 .
pentru n = 5 relatia este verificata iar pentru n = 6 avem deja 6 > 6+ 3 6+ 4 6 deci multimea
cautata este {2, 3, 4, 5}.
+

3. Pe parabola de ecuatie y = ax2 + bx + c, a, b, c R, a 6= 0 se considera punctele Ak de

abscisa k Z.
a) Sa se arate ca centrele de greutate Gk ale triunghiurilor Ak1 Ak Ak+1 , k Z, se afla pe
o alta parabola.
b) Sa se arate ca triunghiurile Ak1 Ak Ak+1 au aceeasi arie pentru orice k Z.
Vasile Pop
Solutie. a) Punctul Gk are abscisa
k1+k+k+1
= k,
3
aceeasi cu a punctului Ak , deci dreapta Ak Gk este paralela cu axa Oy. Ordonata punctului Gk
este
yk1 + yk + yk+1
a((k 1)2 + k 2 + (k + 1)2 ) + b((k 1) + k + k + 1) + 3c
=
3
3
2a
= ak 2 + bk + c + ,
3
deci punctele Gk se afla pe parabola de ecuatie
y = ax2 + bx + c +

2a
.
3

b) Aria triunghiului Ak1 Ak Ak+1 este de trei ori aria triunghiului Ak Gk Ak+1 cu baza Ak Gk
si naltimea h = k + 1 k = 1.

2
Avem Ak Gk = |a| si atunci aria triunghiului Ak1 Ak Ak+1 esye
3
1
2
3 |a| = |a|, k Z.
3
2

4. Fie a, b, c, d numere pozitive cu proprietatile:

a2 + b2 = c2 + d2 si a2 + d2
Sa se determine raportul

2ad = b2 + c2 +

2bc.

ab + cd
.
ad + bc

Vasile Pop

Solutia 1. (Trigonometrica) Daca a + b = c + d = R atunci exista t, s 0,
astfel ca
2
2

a = R cos t, b = R sin t, c = R cos s, d = R sin s.

A doua relatie devine:

2 cos t sin s = sin2 t + cos2 s + 2 sin t cos s

cos 2t cos 2s = 2(sin t cos s + cos t sin s)

2 sin(t + s) sin(s t) = 2 sin(t + s)

2
st=
sin(s t) =
2
4
(t + s (0, ) si sin(t + s) 6= 0).

cos2 t + sin2 s

Raportul cautat este

cos t sin t + cos s sin s
1 sin 2t + sin 2s
=
cos t sin s + sin t cos s
2
sin(s + t)

2
1 2 sin(s + t) cos(s t)
= cos(s t) = cos =
.
=
2
sin(s + t)
4
2
Solutia 2. (Geometrica) Daca a2 + b2 = c2 + d2 = 4R2 luam un diametru fix AB ntr-un cerc
de raza R si punctele C, D pe semiarcele opuse astfel ca AC = a, CB = b, AD = d, DB = c,
\ = 45 si CBD
\ = 135 (ACB
[ = ADB
\ = 90 ).
CAD
In triunghiul CAD avem:

b = a2 + d2 2ad
CD2 = AC 2 + AD2 2AC AD cos A
si analog din triunghiul CBD obtinem:
DC 2 = b2 + c2 +

2bc,

deci constructia este corecta. Avem:

ab + cd = 2(A(ACB) + A(ADB)) = 2A(ABCD)

2
= 2(A(CAD) + A(CBD)) = ad sin 45 + bc sin 135 = (ad + bc)
2
si astfel

ad + cd
2
=
.
ad + bc
2

Clasa XI
1. Fie n un numar impar si 1 , 2 , . . . , n , n permutari ale multimii {1, 2, . . . , n}. Sa se
arate ca daca
i = (ai1 , ai2 , . . . , ain ), i = 1, n si aij = aji , i, j = 1, n
atunci (a11 , a22 , . . . , ann ) este o permutare a multimii {1, 2, . . . , n}.
Vasile Pop
Solutie. Consideram matricea patratica de ordin n care are ca linii cele n permutari:
A = (aij )i,j=1,n
si care este o matrice simetrica. Este suficient sa aratam ca fiecare element 1, 2, . . . , n apare
pe diagonala (explicatie!). Daca de exemplu presupunem ca 1 nu apare pe diagonala atunci
datorita simetriei matricei A el apare n matrice de un numar par de ori (n numar egal deasupra
si sub diagonala), dar 1 apare cate o data pe fiecare linie, n total apar de n ori, contradictie
cu ipoteza n impar.
Fie n un numar impar si 1 , 2 , . . . , n , n permutari ale multimii {1, 2, . . . , n}. Sa se arate ca
daca
i = (ai1 , ai2 , . . . , ain ), i = 1, n si aij = aji , i, j = 1, n
atunci (a11 , a22 , . . . , ann ) este o permutare a multimii {1, 2, . . . , n}.
2. Se considera doua matrice inversabile A, B M2 (R) cu proprietatea ca matricea A + B
este inversabila si are loc relatia
(A + B)1 = A1 + B 1 .
a) Sa se arate ca det(A + B) = det A.
b) Ramane adevarata concluzia a) daca A, B M2 (C)?
Vasile Pop
Solutie. a) Avem relatia
In = (A + B)(A1 + B 1 ) AB 1 + BA1 = In
Inmultind n (1) cu A si apoi cu B obtinem:
(1)

(2)

AB 1 A = BA1 B = (A + B).
Din (1) obtinem
(det A)2
(det B)2
=
(det A)3 = (det B)3
det B
det A
si deoarece det A, det B R rezulta det A = det B.
Revenind n (2) obtinem
(det A)2
= det(A + B),
det B
deci det(A + B) = det A.
b) Relatia nu mai ramane adevarata dupa cum rezulta din exemplul:




1 0
1 0
A=
, B=
, unde 2 + + 1 = 0.
0
0 2

(1)

Avem
1


=

1 0
0 2


, B
1

(A + B)

=
1

=A

1 0
0

+B


, A+B =


1 0
0 1

1 0
0 1


,


.

Dar det(A + B) = 1 6= det A = 2 .

3. Sa se determine numarul matricelor A M2 ({1,2,. . . ,p-1}) cu proprietatea ca matricea
A are toate elementele divizibile cu p , unde p 2 este un numar prim.
Vasile Pop
Solutie.


a b
Fie A =
M2 (1, 2, 3, ..., p 1). Din relatia A2 0 (mod p) obtinem sistemul de
c d
congruente modulo p : a2 + bc 0, b(a + d) 0, c(a + d) 0. deoarece p este prim din relatia
xy 0 rezulta x 0 sau y 0 ,astfel ca deoarece b 6= 0, c 6= 0 sistemul se reduce la doua ecuatii
: a2 + bc = 0 si a + d = 0. Din relatia a doua pentru a = 1, 2, ..., p 1 , d este unic determinat
d = p 1, p 2, ..., 1. Din prima relatie pentru orice pereche (a, b) cu a, b {1, 2, ..., p 1}
numerele a2 + b, a2 + 2b, ..., a2 + (p 1)b sunt diferite modulo p astfel ca unul dintre ele este 0
modulo p, deci exista un singur c astfel ca a2 + bc 0 (mod p). Avem (p 1)(p 1) = (p 1)2
moduri de alegere a perechilor (a, b) astfel ca avem (p 1)2 matrice.
2

4. Se considera functia f : R R,

f (x) =

|x + 1|, x < 0
x2 ,
x0

si definim prin recurenta sirul (an )n , an+1 = f (an ), n N.

Sa se studieze monotonia, marginirea sau periodicitatea sirului pentru a0 R.
a20

Vasile Pop
> 1 si prin inductie an > 1, n N si an = a20 care

Solutie. 1) Pentru a0 > 1 avem a1 =

este crescator nemarginit.
2) Pentru a0 = 1 sirul este constant an = 1, n N.
3) Pentru a0 (0, 1) avem a1 = a20 (0, 1) si prin inductie an (0, 1) si an = a20 , sir
descrescator si marginit (de zero).
4) Pentru a0 = 0 sirul este constant an = 0, n.
5) Pentru a0 (1, 0) avem a1 = a0 1 (1, 0) si a2 = a0 deci sirul este periodic de
perioada doi:
a2n = a0 si a2n+1 = a1 = a0 1.
1
6) Din 5) daca a0 = a0 1 a0 = sirul este constant.
2
7) Pentru a0 Z, a0 1, a0 = k obtinem a1 = k + 1, a2 = k + 2, . . ., ak = 0 si
ak+1 = ak+2 = . . . = 0 (sirul este constant ncepand de la rangul k).
8) Pentru a0 < 1, a0 R \ Z, a0 (k 1, k) obtinem a1 = a0 + 1, a2 = a0 + 2, . . .,
ak = a0 + k (1, 0) si atunci din 5) rezulta ca ak+2p = ak , ak+2p+1 = ak+1 (sirul este periodic
de perioada 2 de la un rang n sus).
Observatie. Sirul este convergent pentru
 
1
a0 {k | k N}
(0, 1].
2

Clasa XII
1. Sa se determine functiile derivabile f : (0, ) (0, ) care verifica relatiile:
  
2
x
f (y)
0
=
, x, y (0, ).
f (1) = 3 si f
y
f (x)
Vasile Pop
Solutie. Pentru y = 1 obtinem:
f 0 (x)(f (x))2 = (f (1))2 , x (0, )
sau
((f (x))3 )0 = (3(f (1))2 x)0 , x (0, ),
deci exista c R astfel ca:
(f (x))3 = 27x + c, x (0, ).
Din f (1) = 3 obtinem c = 0 si

f (x) = 3 3 x, x (0, ).

Reciproc: Daca f (x) = 3 3 x atunci

1
f (x) =
3
x2
0

  r 2 
2
f (y)
x
3 y
si f
=
=
.
y
x2
f (x)
0

2. Pe R se considera legea de compozitie

x y = |x y|, x, y R.
a) Sa se studieze proprietatile acestei legi pe multimea [0, ): asociativitate, element neutru,
element inversabil.
b) Sa se determine multimile finite A R care sunt stabile la legea .
Vasile Pop
Solutie. a) 1) Legea nu este asociativa:
1 (2 3) = 1 1 = 0 si (1 2) 3 = 1 3 = 2.
2) Elementul neutru este e = 0:
|x 0| = |0 x| = x, x 0.
3) Orice element x 0 este inversabil si x0 = x:
x x = |x x| = 0.
b) Aratam ca A [0, ) sau A (, 0].
Daca prin absurd exista n A numere pozitive si numere negative fie M cel mai mare element
din A si m cel mai mic element din A, M > 0, m < 0. Avem
|M m| A M m A, deci M m > M

(ceea ce contrazice alegerea lui M ).

Din relatia x x A rezulta 0 A si daca A ar mai mult de un element din x 0 = |x|
rezulta A [0, ).
Fie A = {0 = a0 < a1 < a2 < . . . < an }. Din |a2 a1 | A si 0 < a2 a1 < a2 rezulta
a2 a1 = a1 deci a2 = 2a1 . Din a3 a1 A, a3 a1 > 0 si a3 a2 A, a3 a2 > 0 rezulta
a3 a1 = 2a1 si a3 a2 = a1 astfel ca a3 = 3a1 si prin inductie an = na1 . Astfel ca daca A are
n + 1 elemente ea este de forma
A = {0, a, 2a, 3a, . . . , na}.

3. Sa se determine functiile f : (0, ) (0, ) care admit primitiva F : (0, ) (0, )

si verifica relatia:
 
1
1
= , x > 0.
f (x)F
x
x
Vasile Pop
Solutie. Inlocuind in relatia data x cu x1 obtinem relatia : f ( x1 ) F (x) = x, x > 0. (2)
0
Derivand relatia (2) obtinem : x12 f (x) F (x) + f ( x1 ) f (x) = 1, x > 0.
0
Inlocuin x cu x1 obtinem : x2 f (x) F ( x1 ) + f (x) f ( x1 ) = 1, x > 0. (3)
x
care inlocuita in
Din relatia data avem : F ( x1 ) = xf1(x) , x > 0 si din (2) avem : f ( x1 ) = F (x)
(3) da :
f (x)

F (x)
F (x)
=
xf (x)

f (x)
x1 = 0, x > 0 .
f (x)
1
, c > 0, x > 0 sau : Ff (x)
c
(x)
c

(4) sau : (lnF (x) lnf (x) ln(x) = 0, x > 0 deci ;

0

= xc sau (lnF (x)) = (lnxc ) , x > 0 (5)

Rezulta F (x) = x sau f (x) = a xc , a >0, x > 0.
Revenind
in relatia data obtinem : a = + 1 deci functiile care verifica relatiile cerute sunt
: f (x) = + 1 x , > 1
4. Fie S o multime nevida, n N, n 2, un numar natural fixat si o lege de compozitie
asociativa pe S cu proprietatile:
1) xn+1 = x, x S;
2) xy n x = yxn y, x, y S.
Demonstrati ca legea este comutativa pe S. Dati un exemplu de structura (S, ) cu
proprietatile din enunt, pentru care |S| 5 si care nu are element neutru.
Mihaly Vlad
Solutie:
(ii)
(i)
a) y yx x(yx)n x = yx xn yx = (yx)2 x(yx)n x = (yx)2 (1)
(1)

(i)

x xyx xyx (yx)2n xyx = (yx)4 (xyx)2 = (yx)4 (2)

(2)

(i)

x y n (y n+1 )2 y 2n = (y n+1 )4 y 2 = y 4 , ()y S y 2k = y 2 , ()y S, k N (3)

(3)

Daca n este impar xn+1 = x x2 = x, ()x S

(3)

(x2 =x)

xy n x = yxn y xy 3 x = yx3 x xyx = yxy (4)

In (1) folosim x2 = x xyx2 = yx xyx = yx , interschimbam x cu y yxy = xy
Conform (4) si folosind ultimele doua relatii deduse rezulta : xy = yx (*)

(3)

Daca n este par xn+1 = x x3 = x (5)

(3)

xy n x = yxn y xy 2 x = yx2 y (6)

(6)

(5)

(5)

y xy x(xy)2 x = xy x2 xy x(xy)2 x = xyxy x2 yxyx = xyxy x(xy)3 = xyxy 2

(5)

x2 y = xyxy 2 x2 y 2 = (xy)2 (7)

(5)

Dar x(xy)2 x = (xy)2 si folosind (7) x x2 y 2 x = x2 y 2 xy 2 x = x2 y 2

(7)

(6)

Interschimband x cu y obtinem : yx2 y = y 2 x2 x2 y 2 = y 2 x2 (xy)2 = (yx)2

xy 2 x = (xy)2 xyxy 2 x = (xy)3 (xy)2 yx = (xy)3
(5)

Din ultimele doua relatii rezulta : (yx)3 = (xy)3 xy = yx (**)

Din (*) si (**) rezulta ca legea este comutativa pe S.

b1 0 0
b) Exemplul 1: fie S multimea matricelor de forma A = 0 b2 0 cu b1 , b2 , b3
0 0 b3
{0, 1} , A 6= I3 luata cu operatia clasica de inmultire a matricelor.
Exemplul 2 : Fie M o multime finita.Luam S multimea partilor lui M mai putin multimea
vida impreuna cu reuniunea obisnuita a multimilor.