Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara

Bucuresti

Master Facultatea de Agricultura

Specialitatea Consultanta Agricola

Proiect
Expertiza terenurilor agricole din localitatea Doba, judetul Satu Mare

Student: Ciobanu Mihaela

2015

Cuprins
I Evaluarea calitativa si valorica a terenurilor extravilane
1. Descrierea conditiilor naturale:
2. Incadrarea terenului in clase de calitate
3. Evaluarea valorica a terenurilor prin cele 3 metode
II Utilizarea terenurilor in zona de activitate
III Aspecte specific privind evaluarea terenurilor din zona de activitate.

I Evaluarea calitativa si valorica a terenurilor extravilane

1. Descrierea conditiilor natural

Comuna Doba, este plasata in Transilvania, in vestul judetului Satu Mare, avand vecini
R.Ungaria la NV, comuna Moftin la SV, comuna Terebesti la S, Satmarel la E si comuna Vetis la
NE. Orasele intre care localitatea este intercalata sunt Satu Mare (15 km) si Carei.
Pe fondul climatului temperat continental moderat, comuna Doba se afla sub influenta maselor
de aer vestice (oceanice), umede si cu variatii termice moderate ale temperaturii aerului intre
vara si iarna
Vegetatia naturala se incadreaza zonal, unitatii de silvostepa, asociatiile naturale fiind
inlocuite in cea mai mare parte de culturi agricole, alaturi de care apare azonal, vegetatia
hidrofila. Padurile sunt reprezentate doar de doua suprafete forestiere Padurea Cherties
situata la NE de localitatea Doba (constituita predominant din stejar) si alta, cu aceeasi
constitutie, la SE de aceeasi localitate

2 Incadrarea terenului in clase de calitate

Stagnosolurile apar pe forme de relief plane, cu drenaj extern i intern defectuos, cum ar
fi terasele rurilor i cmpia piemontan din vestul rii (Timi, Bega, Criuri), Piemontul Getic,
Podiul Cotmeana, Podiul Trnavelor, Podiul Somean, Podiul Sucevei, ara Brsei, n
depresiunile intracarpatice (Giurgeu-Ciuc, Braov, Haeg) etc.
Excesul de umiditate provenit din apa pluvial, reprezint un factor restrictive pentru
majoritatea plantelor cultivate i pajitilor, produciile obinute sunt mici i de calitate slab. n
perioadele secetoase orizonturile superioare devin foarte compacte.
Pentru mbuntirea proprietilor fizico-chimice ale acestor soluri sunt necesare lucrri
profunde de afnare, scarificri pentru mrirea spaiului lacunar al solului i crearea unei
permeabiliti mai ridicate la nivelul orizontului Bargic.
Se impun lucrri hidrotehnice de drenarea excesului de umiditate prin drenuri absorbante
care s preia excesul de umiditate de la suprafa i s fie eliminate ntr-un emisar natural. Pentru
creterea coninutului de elemente nutritive sunt necesare aplicarea ngrmintelor organice i
minerale.

Predomina solurile podzolice argiloiluviale, pseudogleice si pseudogleizate, luvosoluri si

stagnosoluri albice (luvosoluri albic stagnice), pe alocuri soluri hidromorfe si nisipoase, acestea
din urma sarace in humus. Pe locul vechilor albii parasite, cu nivelul apelor freatice de suprafata
s-au format hidromorfe (hidrosoluri) si de lacovisti (gleisoluri), ca si soluri saraturate
(halomorfe). Utilizarea terenurilor este destinata aproape exhaustiv culturilor agricole si
fanetelor. Terenurile viticole si pomicole sunt raspandite punctual in apropierea localitatilor.
Sunt soluri car au proprietati stagnice intense (orizont stagnogleic - W), incepand de la
suprafata sau din primii 50 cm si care se continua pe cel putin 50 cm grosime.
Conditii si procese de formare. Se intalnesc in conditii cu exces de apa la suprafata
provenita din precipitatii (P = 600 - 900 mm si T= 6 - 9oC), pe suprafete cu drenaj extern si
intern slab (terenuri plane sau depresionare, cu material fin) si vegetatie de padure, adesea
inmlastinita.
In aceste conditii, solificarea este orientata in directia stagnogleizarii puternice si
bioacumularii slabe. Pe suprafete mai mari sau mai mici se intalnesc in Podisul Getic, Podisul
Transilvaniei, Podisul Sucevei, cat si in unele depresiuni si crovuri.
Profil, proprietati. Solurile stagnogleice au profilul Aow - AoW - BW - C. Orizontul
Aow (de acumulare a humusului si de pseudogleizare) este gros de 10-20 cm, cu aspect
marmorat (pete de oxidare si de reducere), pe fond deschis; orizont AoW gros de 20 - 30 cm, cu
aspect marmorat mai pronuntat (predominant culori de reducere); orizont BW (B cambic sau
argiloiluvial, pseudogleic) gros de 70 - 100 cm, intens marmorat (pete de reducere in proprotie de
peste 50%), dupa care urmeaza orizontul C; neoformatii de fier si mangan (inclusiv bobovine)
chiar de la suprafata.
Textura este fina sau mijlocie fina, nediferentiata in cazul unui orizont BvW sau
diferentiata in cazul unui orizont BtW; structura grauntoasa slab dezvoltata in orizonturile
superioare si poliedrica sau columnoid-prismatica in BW; regim areohidric cu totul nefavorabil;
continut mic de humus (1 - 2%) si de calitate inferioara; gradul de saturatie in baze scade pana la
40% iar reactia este in jur de 5 - 6; continut mic de substante nutritive si activitate
microbiologica deficitara

Fertilitate si folosinta. Sunt soluri foarte slab fertile, mai ales datorita regimului
aerohidric defectuos; in perioadele umede prezinta exces pronuntat de apa, iar in cele secetoase
prezinta deficit accentuat. Sunt acoperite de paduri, pajisti de slaba calitate, dar folosite si in
cultura plantelor de camp (grau porumb, orz, ovaz, floarea soarelui, sfecla de zahar, cartof etc.).
Pentru ameliorare sunt necesare masuri obisnuite de fertilizare, dar si masuri speciale
reprezentate prin araturi adancite treptat, araturi in spinari, subsolaj, drenaje (canale deschise,
drenuri tub, drenaje cartita); ingrasaminte in doze mari (organice si minerale cu azot, fosfor,
potasiu); daca reactia este prea acida necesita si amendamente calcaroase.

3. Evaluarea valorica a terenurilor prin cele 3 metode

a. Evaluarea terenurilor dupa profit (venit net)

Vt=VP-(CP+K1 +K2 +K3 +K4) x 25 ani
in care:
Vt- valoarea terenului extravilan (lei/ha)
VP valoarea productiei
CP cheltuieli generale de productie (lei/ha)
K coeficienti de corectie a CP

Teren clasa a IV-a de calitate NB =

Cultura de grau de toamna
Pret de valorificare =
Pm =
Cp = 85%din valoarea productiei
Cp =
Vt =

Bibliografie
http://www.creeaza.com/referate/geografie/geologie/Stagnosolul617.php