Agrotehnica c3 s3

Masuri de dirijare a regimului de apa din sol .

1) prin cresterea porozitatii solului densitatea aparenta a solului va avea valori mai
reduse , creste porozitea in solul lucrat se va inmagazina o cantitate mai mare de
apa, apa care prin conservare ramane la dispozitia plantelor de cultura o perioada
mai indelungata .
Desitatea aparenta sau greutatea volumetrica : reprezinta greutatea pe unitatea de
volum .

Prin arat , prin lucrari de afanare adanca marim porozitatea deci capacitatea d
retinere a apei.

2) aplicarea de ingrasaminte organice

3) aplicarea de ingrasaminte verzi
4) aplicarea de amendamente
5 ) cultivarea de ierbuiri perene
6 ) incorporarea in sol de resturi organice
Prin toate aceste masuri se imbunatatesc insusirile fizice ale solului si facem ca
solul sa aiba o densitate aparenta mai buna .

De la 2 la 6 o masura

3) reducerea pierderilor de apa din sol ( conservarea apei in sol ) . Masurile sunt
- nivelarea solului ( un sol denivelat are o suprafata d contact cu solul de 3 ori mai
mare astfel pierde mai multa apa. Se recomanda nivelarea cat mai devreme pt a
micsora sup de contatct.

- distrugerea crustei prin prasile efectuate in per de vegetatie . Prin prasila se

distruge crusta , tarana de la suprafata protejeaza reducand evaporatia apei .
- mulcirea solului ( acoperirea solului cu un strat de coceni , panza etc )
4) distrugerea buruienilor : buruienilie rep musafiri nepoftiti , consuma apa din sol
care ar trebui sa ramana la dispozitia plantelor de cultura , buruienile au viteza mai
mare de crestere consuma mai multa apa trebuie controlate
5) rotatia culturilor : alternam de la un an la altul plante mari consumatoare cu plante
mai putin consumatoare, astfel avem grija sa reglam in timp regimul hidric al solului.
Plante mari consumatoare: lucerna, floare , iarba de sudan .
Dupa lucerna se pune porumb in primavara nu grau in toamna cand solul este sarac
in apa .
6) prin respectarea tehnologiei de cultura : se refera la semanatul la timp ( semanat
tarziu nu infrateste ) , la distanta si densitate optima ( nici prea mare nici prea mica )
7) cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta mai mare la seceta iar in anumite situatii
cultivarea de hibrizi cu o per mai scurta de vegetatie pentru a nu prinde seceta din
vara .

8) cultivarea sau amplasarea de perdele forestiere de protectie : acestea scad viteza

vandtului reducand evapotrnaspiratia .
9) pe terenurile in panta prin mecanisme sisteme de amenajari anierozionale facem
ca viteza apei sa fie mai mica pe panta si apa va ramane in sol .
10) prin tavalugire punem in contact semintele cu solul formand capilaritatea solului .

11) pe terenurile cu exces de umiditate apelam la operatii de desecare , drenaj

indiguit , afanare adnaca pentru a elimina apa din sol .

Elementele nutritive ca factor de vegetativ.

Din cele 40 -60 de elemente gasite in tesuturile plantelor 16 elemente sunt esentiale
in vitalitatea plantelor .
3 dintre elementele nutritive sunt luate din aer si apa : carbon oxigen si hidrogen .
Restul pana la 16 sunt preluate din sol . Ele se regasesc sub forma de combinatii
organice si minerale ( nu simple)
Aceste elemente nutritive se impart in 2 categorii.
Unele sunt cerute in cantitati mai mari si poarta denumirea de macroelemente :
amintim azot fosfor potasiu , calciu , magneziu , sulf.
Altele sunt necesare in cantitati mici poarta denumire de microelemente: magneziu ,
cupru zinc , moliden , bor, clor, fier.
Azotul este cel mai imp element nutritiv.
In sol il gasim in macromolecula de humus .
Azotul determina cresterea rapida a plantelor , masa foliara bogata .
Excesul de azot duce la intarzierea maturitatii, la lungirea perioadei de vegetatie.
Isuficineta duce la crestere inceata si productii mai mici.
Fosforul il gasim atat in combinatii organice dar si minerale , anorganice .
Influenteaz germinarea semintelor, infratirea la cereale, o mai buan fructificare
,inflorire si grabeste maturitate sau maturarea.( rap azot fosor echilibreaza
maturarea)
Potasiul important in cresterea plantelor , inflorire fructificare , mareste rezistenta la
boli ,daunatori , mareste rezistenta la cadere, si imbunatateste calitatea produselor , .

Metode de reglare a regimului de nutritie al plantelor .

1) folosirea de ingrasaminte chimice ex: la un kg de azot subt activa la hectar crete
prod cu 10 15 kg
2) folosirea de ingrasaminte organice ( gunoi d graj , mranita , turba, gunoi de

pasare)
3) rotatia culturilor : fiecare planta de cultura are dreptul la o buna planta
premergatoare .
Ex : leguminoasele pentru boabe formeaza simbioza cu bacteriile , care
inmagazineaza azotul , folosit in anul urmator de grau.
4) lucrarile solului, arat afanat etc. :
- favorizeaza descompunerea substantelor organice, ( ex: aratul introduce mat
organica in sol unde putrezeste, la suprafata nu ar putrezi ) ,
-favorizm trecerea compusilor minerali din forme greu solubile in forme usor solubile
si asimilabile de catre plante ( ex fosforul .) ,
- favorizam cresterea sistemului radicular deci volumul de sol explorat si planta
aduna elementele nutritive de pe un volum edafic mai mare,
-stimuleaza activitatea microorganismelor aerobe care dau putrezirea plantelor si
descompunerea mat organice ,
- stimulam microorganismele fixatoare de azot.

5) combaterea buruienilor
6) folosirea unor produse reziduale de natura organica sau minerala cum ar fi
resturile organice tocate , alge marine , cenusa rezultata in urma materiilor
lemnoase , produse reziduale industriale care nu sunt toxice ,
7) folosirea de biopreparate : au rolul de a insamanta solul cu diferite
microorganisme valoroase.

Factorii biologici de vegetatie

Prin activitatea microorganismelor materia organica provenita de la organismele
superioare este transformata prin descompunere in compusi proprii solului . In lipsa
microorganismelor nu ar mai avea loc circuitul materiei in natura . In sol se afla
numeroase si variate organisme vii numarul acestor microorganisme si activitatea lor
sunt influentate de :
- continutul de hrana ( contitatea de mat organica descompusa)
-de temperatura
- de umiditate
- de regimul de aeratie
- de reactia solului
- de starea de sanatate a solului

Numarul si activitatea microorganismelor in sol scade de regula cu adancimea , si

scade cu continutul solului in humus ( cu adancimea inv prop cu continutul direct ) in
fiecare gram de sol fertil avem de la 100 de mii pana la 3 mlrd de microorganisme
Intre microorganismele din sol se stabilesc diferite relatii unele de convietuire altele
de succesiune altele de simbioza si altele de parazitism .
Principalele viertuitoare din sol sunt :
-microflora solului : bacterii actinomicete ( bacterii cu miceliu ramificat) ciuperci si
alge.

- macrofauna solului : radacini , muguri tulpini din sol

- microfauna :
- macrofauna :

Toate acestea au rol in formarea humusului. Organismele autotrofe cum ar fi algele

verszi au clorofila si sintetizeaza subst organice
Intr-un gram de sol se regasesc un miliard de bacterii , 10 mil de actinomicete un mil
ciuperci si aproximativ 10 mii de alge .
Toate acestea comtribuie la descompunerea compusilor minerali, la imbunatatirea
drenajului intern , la refacerea humusului . Cel mai important reprezentant al
microorganismelor din sol este : rama comuna - lumbricus terrestris ( in medie pana
la 400 de indivizi pe metru patrat, doar primavara devreme si toamna tarziu pt ca au
activitate sezoniera ajungand la suprafata doar cand temp este comstanta si solul
umed. Ramele se hranesc cu sol , ramele digereaza (vantura) 300 -400 tone la
hectar.

Relatiile dintre microorganisme sol si planta

de cultura
Intre radacinile plantelor si microorganismele din sol se stabilesc legaturi complexe
atat in perioada de vegetatie cat si dupa moartea plantei. Planta elimina in sol prin
radacini o serie de elemente : zaharuri , acizi organici, diferiti fermenti , vitamine etc ,
Toate aceste elemente reprezinta o sursa de hrana pt microorganisme. In imediata
apropiere a sistemului radicular , zona care poarta denumirea re rizosfera datorita
acestor secretii, microorganismele se inmultesc f mult , prin inmultirea lor stanjenesc
planta care pentru a se proteja elimina o serie de fitocide cum ar fi uleiuri aldehide cu

rol tampon ( pentru a le bloca)

In unele situatii intre plante se stabilesc relatii de micorize .
Dupa moartea plantei , radacinile plantelor devin mediu de crestere pentru microorg
fitotrofe din sol

Influenta microorganismelor asupra vietii plantelor.

Sub activitatea organismelor mat organica este transformata descompusa in humus
in subst minerale din sol . Tot microorganismele contribuie la trecerea compusilor
minerali din forme greu solubile in forme usor solubil.
Au rol in alimentarea cu azot ,in fixarea azotului atmosferic.
Microorganismele autotrofe ( au clorofila isi sintetizeaza mat organica) , algele verzi
imbogatesc solul in azot in oxigen si in fina microorganismele ca raza generala au
imp hotaratoare in mentinerea si sporirea fetilitatii solului, si au un mare rol in
depoliarea solului sau pastrarea sanatatii solului.