STUDIUL PIETEI AGRO - ALIMENTARE IN ORASUL

MOSCOVA
1) DESCRIEREA GENERALA A PIETEI AGRO-ALIMENTARE DIN
MOSCOVA
Moscova care are o populatie de mai mult de 11 mln. oameni este o piata
mare si in combinatie cu faptul, ca constituie punctul central al distributiei
multor produse, care sint destinate pentru regiunile de Est si Sud ale Rusiei,
o face ca cea mai mare si mai vizibila piata in Rusia.
Dezvoltarea pietei
Cind se vorbeste despre piata agro-alimentara din Moscova, trebuie sa se ia
in consideratie ca astazi aceasta piata este rezultatul celor peste 70 de ani de
economie planificata centralizata si recent in ultimii 8 ani ale unei economii
care se transforma foarte rapid intr-un sistem de piata libera. Aceasta devine
evident, prin implicarea, de exemplu - a agentiilor de stat in procurarea
volumelor mari de produse alimentare de import si implicarea in sfera
distributiei a intreprinderilor de prelucrare, comerciantilor cu ridicata si
magazinelor alimentare mari controlate de guvernul din Moscova. Este
important, ca fosta structura controlata de stat a generat lipsa cunostintelor si
neglijenta fata de conceptiile de baza ale marketingului produselor
alimentare si deservirea clientilor.
De asemenea se depune un efort continuu pentru a instaura o economie de
piata libera, care astazi a creat o prosperitate enorma pentru un numar relativ
mic a populatiei din Rusia si un declin in nivelul de trai pentru majoritatea
ei. Aceasta explozie a prosperitatii a afectat piata produselor alimentare prin
aparitia hotelurilor de 5 stele de tip occidental, restaurante luxoase si
supermarkete de tip occidental, care ofera produse de import de calitate
superioara. Sistemul vechi si sistemul nou treptat se intrepatrund, reflectind
dezvoltarea clasei mijlocii, care poate fi observata prin prisma restaurantelor
ce ofera servicii mai bune, magazinelor alimentare renovate cu scopul
atingerii standardelor occidentale in comercializarea produselor cu
amanuntul si produselor calitative ce sint disponibile regulat pe piata cu
ridicata.

Categoriile produselor alimentare dominante

Criza economica dizastruoasa din Rusia a influientat mult si piata produselor
alimentare din Moscova, generind situatia din prezent cind productia locala
in general este neeficienta, insuficienta si lipsesc surse investitionale pentru
ameliorarea procesului de productie. Ca rezultat, 70% din tot volumul
produselor alimentare comercialzate pe piata Moscovei sint de import si
important este faptul, ca majoritatea produselor ce se bucura de succes (in
termeni cantitavi) sint produsele ieftine si adeseori de o calitate inferioara.
Exemple de produse de import ce au succes - sint pulpele de gaina, carnea de
vita, carnea de porc, salamurile, cascavalurile semi tari, pastele fainoase,
conservele si unt in vrac, in esenta produsele de larg consum. Din cauza
acestui raport de pret / cantitatii din luna in luna producatorii straini
inundeaza piata cu produse ieftine, rezultind mai apoi intr-un amestec de
produse diferite.
Totusi, pe de alta parte exista clasa superioara si clasa mijlocie ce creste cu
incetul - creind astfel piata pentru produsele alimentare de calitate
superioara. Aceste produse variaza de la fileu de minion, somon afumat si
cele mai bune cascavuluri si cognacuri franceze pentru "Rusii noi", pina la
produsele de marca, precum sosurile - Heinz, dulciurile -Cadbury,
Masterfood, produsele din carne de porc - Steff Houlberg si inghetata Baskin Robbins pentru clasa mijlocie tot mai exigenta si sofisticata.
Produsele si marcile comerciale permanent prezente pe piata din Moscova
sint desigur acele care apartin companiilor, ce au investit activ in producere,
publicitate, promovare si distributie.
Mediul concurential
In ce priveste nivelul concurentei, in timp ce productia locala este
neeficienta, ea e in general ieftina si e de o calitate inferioara fata de
produsele importate, infruntind deseori probleme in livrarile regulate, de
exemplu a carnii, produselor lactate si de cofetarie. Aceasta situatie totusi se
amelioreaza, drept exemplu fiind - intreprinderea de carne Cerkizovskii, care
fabrica pentru piata din Moscova produse din carne de calitate buna la
preturi moderate si in cantitati mari.
Germania este cel mai mare exportator in Rusia, impreuna cu alte tari ca:
SUA, Danemarca, Franta, Noua Zelanda, Olanda, Belgia, Irlanda - care
predomina in anumite categorii de produse. Companiile multinationale sint

prezente in Moscova prin intermediul reprezentantelor sale, care

coordoneaza vinzarile agentiilor si marketingul, de exemplu: New Zealand
Dairy Board sau Tyson Foods; prin import si distributie directa, ex: Baskin
Robbins si intr-o masura mai mica prin productie si distributie locala, ex:
Coca Cola, Pepsi, Heinz, Masterfoods sau Danone.
Structura distributiei
Structura lantului de distributie a produselor agricole in Moscova consta din
importatorii cu ridicata, agentiile de achizitie de stat, complexele de
depozitare si refrigerare supuse administratiei din Moscova, importatori /
distribuitori, cash & carry, magazinele comertului cu amanuntul. Lantul de
distributie poate fi rareori previzionat, depinzind de posibilitatile
importatorilor si se infrunta cu probleme permanente in regularitatea
livrarilor. Plus la aceasta, multe companii mai mici importa direct, din cauza
unui lant de distributie nedezvoltat si lipsei unor produse la un pret accesibil
pe piata cu ridicata. Acest sistem incepe sa devina mai standardizat.
Distributia este desigur un factor major, ce determina competitivitatea
companiilor pe piata din Moscova si alegerea corecta a partenerilor
constituie probabil lucrul cel mai important al intrarii pe piata.
Tendinte si evolutii
In viitor este posibil ca suportul producatorilor locali din partea guvernului
se va intensifica ca rezultat al presiunii lobistilor. Din cauza ca nu exista
finante pentru suportul direct al bazei agricole din Rusia este posibil ca acest
suport va apare intr-o forma de tarife marite la import si posibila introducere
a sistemului de cote la import.
Productia locala se amelioreaza din punct de vedere a calitatii productiei,
ambalajului, distributiei si utilizarii efective a tehnicii marketingului.
Obstacolul principal care e aparent este lipsa disponibilitatii regulate a
materiei prime calitative. Acesta este un component care nu poate fi
ameliorat in viitorul apropiat pur si simplu prin aplicarea expertizei si
experientei occidentale.
Dezvoltarea continua si rapida a cumparatorului rus ca un consumator
informat si exigent va continua sa permita deschiderea noilor piete pentru
niste produse tot mai sofisticate.

Comercializarea cu amanuntul se schimba rapid odata cu aparitia multor

supermarkete in stil occidental si privatizarea magazinelor alimentare de
stat, care ofera servicii si produse mai calitative. Este foarte posibil ca un
comerciant european cu amanuntul poate incerca sa intre pe aceasta piata
doar prin cumpararea unuia din cele trei - patru grupuri de supermarkete in
stil occidental existente sau prin constructia primului hipermarket din
Moscova.
2) STRUCTURA DISTRIBUTIEI PRODUSELOR ALIMENTARE
Ca si pe toate pietile de export, la fel si in Moscova exista o structura data de
distributie, si cu toate ca e ne clara, se schimba foarte rapid.
a) Agentiile centrale ale achizitiei de stat
Acestea sint in general fie departamentele guvernului din Moscova, fie
societatile pe actiuni, ai caror directori / proprietari au legaturi la nivel
guvernamental si astfel obtin contracte. In esential acestor companii li se
aloca bani din buget pentru procurarea produselor alimentare, precum
carnea, produsele lactate, zahar, orez si alte bunuri cu ridicata pentru
aprovizionarea alimentarelor, pentru comercializare en gros de catre fostele
depozite de stat si pentru prelucrarea de mai departe la intreprinderile de
prelucrare, de exemplu de carne si zahar. Aceste agentii de stat sint finantate
de administratia or. Moscova si pot oferi garantii bancare sau plata in avans
prin intermediul principalelor banci din Moscova. Ele in general nu procura
produse alimentare de import cu valoare adaugata altele decit de exemplu:
carnea conservata sau unt.
b) Importatori cu ridicata
Aceste companii opereaza pe o baza comerciala si actioneaza ca importatori
de cantitati mari, asigurindu-si contracte cu finante proprii. In multe cazuri
majoritatea acestor produse sint destinate pentru regiunile din Rusia. Multe
din aceste companii sint companii comerciale care de fapt nu administreaza
bunurile direct. In trecut au existat multi agenti care actionau ca companii
comerciale si rareori contribuind cu vreun serviciu util. Acum aceasta devine
o problema mai mica, dar e inca necesar a deosebi importatori cu ridicata
adevarati fata de niste speculatori fara experienta. Aceste companii importa
cantitati mari de produse alimentare cu valoare adaugata, ex:
"Soiuzcontract" importa si realizeaza salamurile Farmland si bauturile
Herschi.
4

c) Distribuitorii
Distributia produselor alimentare in Moscova depinde de reglementarile si
procedurile de import, posibilitatea finantarii stocurilor si de controlul
creditar. In majoritatea cazurilor continuitatea aprovizionarii si loialitatea
fata de furnizorul strain, precum si serviciile pentru clienti sint considerate
de o importanta mai mica.
Timpul indelungat de livrare spre Moscova din Europa pe mare sau chiar pe
uscat constituie un factor principal in lipsa continuitatii furnizarilor si astfel
a disponibilitatii produsului, atunci cind cererea nu este administrata de
importator / distribuitor. Aceasta este generat de faptul ca majoritatea
operatorilor nu pot finanta crearea unor stocuri importante din cauza ca sint
niste companii tinere si de asemenea nu beneficiaza de credite comerciale
din partea furnizorilor.
Pe timpul fostei structuri comuniste Ministerul Comertului avea propria
structura de distributie, ce opera fara de facilitatile de pastrare si depozitare,
fiindca existau depozite de pastrare si refrigerare in fiecare din cele zece
raioane administrative ale Moscovei, care deserveau toate din magazinele
comertului cu amanuntul din raion. Aceste intreprinderi cu ridicata au fost
privatizate in mod cuvenit, dar managementul in multe cazuri este inca sub
controlul administratiei orasenesti, din cauza ca proprietatea e in posesia
organelor de stat si multi din acesti comercianti cu ridicata sint sustinuti sub
forma de credite pentru procurarea produselor alimentare. Majoritatea
acestor depozite se afla in conditii proaste si sint fortate sa comercializeze en
gros acele produse, care sint furnizate de intreprinderile de prelucrare si in
urma contractelor de import de stat. In viitor aceste companii posibil ca vor
deveni intreprinderi mixte si se vor transforma din nou in intreprinderi
puternice ale comertului cu ridicata.
Acum exista un tip nou de distribuitori comerciali aparut din structurile
vechi sau care s-a format recent. Majoritatea acestor distribuitori in Moscova
importa direct din mai multe motive. In multe cazuri aceasta e unica cale de
a asigura un pret competitiv, furnizarea de la importatorii cu ridicata nu este
de nadejde si genereaza discontinuitati in furnizare. Multe companii
considera companiile comerciale si importatorii cu ridicata drept
intermediari inutili in lantul de distributie. Se poate de asemenea de
mentionat ca proportia importatorilor fata de comerciantii en gros este prea

inalta, ce nu permite realizarea efectului economiei de scara si dezvoltarea

printre operatori a aptitudinilor separate de import si distributie.
Deoarece sistemul comercial de distributie este un sector tinar si in curs de
dezvoltare, multe companii se deschid si se inchid zilnic. In general, exista
un numar mic de companii de nadejde si permanente, care opereaza in cadrul
fiecarui grup de produse alimentare oferind clientilor sai continuitate a
furnizarii si loialitate marcilor comerciale alese. Dar, pentru ca acesti
distribuitori destul de profesionisti nu pot acoperi intregul potential al pietii
sau ofera produse cu preturi mai mari decit cele medii de pe piata, pe linga ei
vor exista acele companii de distributie, care vor cumpara orice ce e mai
ieftin pe pietile internationale, vor importa si distribui aceste produse, pina
cind vor gasi alte produse si mai ieftine. Aceasta indica pe deplin influienta
situatiei economice a consumatorilor produselor alimentare din Moscova
asupra dezvoltarii lente a industriei alimentare.
A gasi distribuitori care vor importa, stoca si promova produsele Dstra este o
optiune mai usoara de intrare pe piata, chiar daca gasiti partenerii potriviti.
In majoritatea cazurilor, se cere o cooperare foarte strinsa si instruirea
personalului distribuitorului in ce priveste administrarea, vinzarea si
comercializarea productiei. Luind in consideratie nivelul curent de
dezvoltare al distribuitorilor locali din Moscova nu este de dorit sa numiti un
distribuitor exclusiv, din cauza ca nici o companie in prezent nu deserveste
intreaga piata.
Se dezvolta conceptia operatiunii "cash & carry" si acum exista un numar
mic de operatori de acest tip in Moscova, inclusiv "Roditi", "Kentavr",
"Scorpio", "Maxa" si "Bavaria". Majoritatea din ei au preturi mai inalte decit
importatorii / distribuitori mici, care se specializeaza in comercializarea unor
produse specifice.
Sub - distribuirea este in prezent destul de limitata, neapreciata si
necompetitiva. In general, in majoritatea categoriilor de productie o
companie trebuie sa importe direct pentru a fi competitiva.
d) Comercializarea directa
Din cauza nesigurantei in furnizarile importatorilor si distribuitorilor locali
ai produselor alimentare de calitate si in unele cazuri din cauza preturilor cu
ridicata extraordinare, multi comercianti cu amanuntul, magazine alimentare
de desfacere si intreprinderile de prelucrare importa direct. Importul direct
6

este efectuat de aceste magazine mai mult din cauza necesitatii decit din
cauza dorintei. Intreprinderile de prelucrare de asemenea cumpara sau
incearca sa cumpere direct, dar multe din aceste firme nu au resurse in bani
gheata pentru a plati in avans sau la sosirea produselor si de aceea sint
nevoite sa utilizeze un intermediar ca importatorii cu ridicata, sau agentii de
stat. Unii exportatori incearca sa divizeze un lot mai mare intre citiva clienti.
Insa chiar daca aceasta este atractiv, este foarte dificil a administra
documentatia vamala fara reprezentant pe teren.
PIATA CU AMANUNTUL
Piata cu amanuntul in Moscova este diversa si in general foarte slab
dezvoltata. Chiar cei mai vestiti comerciantii cu amanuntul din Occident
comit asa greseli, ca lipsa de stocuri si realizarea bunurilor cu termen de
consum expirat. Aceasta in principiu constituie rezultatul unei retele de
distributie si a comertului cu amanuntul slab dezvoltate si lipsa de un
personal instruit in domeniul comertului cu amanuntul. Moscova are mai
mult de 100 supermarkete de tip occidental ( in mediu cu o suprafata de 250
m 2, numai 6 din ele ating 1000 m 2 sau mai mult). Totusi, in afara centrului
orasului, cea mai mare parte a produselor alimentare sint comercializate prin
intermediul fostului sistem de magazine alimentare de stat care consta din
3,300 de unitati comerciale.
A) MAGAZINELE ALIMENTARE DE STAT
("GASTRONOMURILE")
Acestea au aparut pe timpul economiei planificate centralizate si variaza de
la magazinele alimentare mari asa ca: "Eliseevskii" si "Novii Arbatskii",
pina la miile de magazine alimentare, care inca functioneaza si sint
raspindite prin tot orasul. In esential acesta e un sistem din 3 niveluri.
Centrele de un nivel inalt
Aceste magazine sint controlate de businessmeni moscoviti foarte puternici,
primesc investitii din strainatate, sint renovate si in majoritatea cazurilor
propun produse occidentale la un pret mai scazut decit magazinele de
desfacere occidentale, insa ramin sa fie totusi mai scumpe decit alimentarele
obisnuite. Ca exemplu pot fi numite - alimentarele "Novii Arbatskii",
"Smolenskii", "Tverskoi" si "Taganskii".
Societatile pe actiuni privatizate

Acestea sint fostele alimentare de stat, care au devenit societati pe actiuni.

La inceput fiind in posesia partiala a fiecaruia dintre angajati, in prezent in
majoritatea cazurilor ele sint controlate de un numar mic de persoane din
administratia superioara sau de cumparatorii din afara. Aceste magazine
incearca sa schimbe metodele sale a comertului cu amanuntul, sa se
renoveze atunci cind au disponibilitati financiare si sa largeasca asortimentul
produselor.
Magazinele de stat:
De fapt toate alimentarele pina in prezent au fost privatizate. Totusi,
majoritatea din ele sint administrate in acelasi mod, ca si cind erau in
subordonarea statului. Cauza e ca de obicei localul este dat in chirie de
administratia orasului cu un control din partea persoanelor oficiale de stat.
Incertitudinea aparuta din aceasta cauza nu promoveaza nici o dorinta de a
face investitii. Majoritatea ofera produse alimentare locale furnizate de
depozitele publice in baza creditara. In general au o capacitate foarte limitata
in finantarea stocurilor. Numai bunuri importate la un pret scazut se
comercializeaza in aceste magazine. Produsele uscate sint predominante,
deoarece refrigerarea si conditiile igienice sint nesatisfacatoare. Magazinele
acestea sint localizate in suburbiile Moscovei, unde lociuesc majoritatea
moscovitilor si anume aici ei cumpara carne, zahar, unt, cascaval si produse
conservate furnizate de stat.
B) SUPERMARKETELE
Aceste magazine sint in esential private si se aseamana cu conceptia
occidentala a unui supermarket. In trecut, acest sector a fost totalmente
dominat de companiile mixte occidentale si in timp ce aceste companii sint
inca destul de active, supermarketele ruse sint acele ce demonstreaza cea
mai mare crestere. In prezent, in Moscova opereaza mai mult de 100
supermarkete de tip occidental, din care doar 30% sint straine.
Exista citeva lanturi de supermarkete occidentale si anume - "Unicor" 4,
"Merlin" 4, "Garden Ring" 3, "7th Continent" 3, "Three Crowns" 3, "EML"
2. In rest sectorul cu amanuntul e format din supermarkete independente, ca:
"Siva", "Roditi", "Progress", "Stockmann" si "Irish House".
Majoritatea produselor de import disponibile pe piata locala pot fi gasite in
toate magazinele acestea, ca exemplu: Heinz, Masterfoods, Danone,
McVities, Lintd, Cadbury, Dr. Oetker, Doux. Aici se comercializeaza un
8

numar mic de produse alimentare locale. Majoritatea acestor magazine de

desfacere practica importul direct, dar fac acest lucru din necesitate, nu din
alegere si de aceea tind sa limiteze aceasta activitate. Multe din aceste
magazine iau un sir de linii de import, ce au origine intr-o tara specifica.
Comerciantii cu amanuntul sint in asteptarea conditiilor de creditare si a
deservirii clientilor. Poate penetrarea in acest sector este cea mai usoara, insa
cerintele fata de acesti agenti sint destul de inalte din cauza profesionalitatii
inalte si o stabilitate financiara relativa. Multe din magazinele alimentare de
tip "gastronom" existente aspira la aceasta forma de desfacere si anume din
aceasta cauza acesta e modelul comertului cu amanuntul la care trebuie de
tins in viitor.
CHIOSCURILE
Chioscurile de comercializare cu amanuntul constituie un fenomen rus, ele
au aparut din cauza dificultatilor de a deveni proprietari ai pamintului,
necesitatii de a avea magazine de desfacere la preturi reduse si extinderii
mentalitatii de comert pe strada. Pe cind nici un chiosc individual cu o
suprafata in majoritatea cazurilor de 20 m 2 nu va face business prea mare,
numarul lor total de 8,000 in Moscova te face sa le consideri o forta.
Produsele ce predomina aici sint - alcoolul, bauturile nealcoolice, produse de
cofetarie, tutunul si intr-o masura mai mica marfa uscata. Aceste chioscuri
sint deservite prin intermediul distribuitorilor en gros.
Vinzarea cu ajutorul automatelor in Moscova este ca o extindere a sistemului
de chioscuri. Trei din intreprinderile mari de carne comercializeaza direct
din masini. Acestea sint parcate la statiunile de metrou si alte locuri publice
mari in Moscova, unde se comercializeaza productia companiilor pe bani
gheata si ocazional un numar mic de produse straine, spre exemplu: unt de
import, produse din peste.
PIETELE LOCALE
Cele mai bune piete locale asa ca Danilovskii sau Tvetnoi ofera un
asortiment impresionant de fructe si legume din Europa si fostele republici
asiatice. Aici se vinde carne proaspata si cu toate ca conditiile igienice in
macelarie se amelioreaza, ele inca lasa de dorit.
Tendinte si evolutii
4) Industria alimentara

Industria alimentara se extinde rapid, totusi acest sector este in principiu

orientat spre deservirea rusilor prosperi, a oamenilor de afaceri si intr-o
masura mai mica spre clasa mijlocie. Principalul criteriu de diferentiere a
restaurantelor si hotelurilor este utilizarea produselor alimentare locale sau a
produselor de import. Majoritatea unitatilor de deservire alimentara de tip
occidental insista sa comercializeze produse de import.
Deservirea alimentara din Moscova poate fi analizata dupa cum urmeaza:
HOTELURILE
In Moscova sint 11 hoteluri internationale de 4-5 stele, in mediu pina la 250$
pe noapte cu o capacitate totala de 3,500 camere. Majoritatea acestor
hoteluri au identitatea sa nationala si aceasta este reflectat in personal,
clientela si produsele utilizate, spre exemplu: Aerostar-canadian, RadissonSUA, Baltchug si Renaissance-germane, Novotel si Sofitel- franceze, Marco
Polo-austriac, National, Metropole si Savoi-ruse. Toate din aceste hoteluri
importa produse alimentare direct, atit din tarile lor natale, cit si alte tari, in
special din Europa. De asemenea aceste hoteluri fac uz de produsele de
import distribuite pe piata locala. Multe din restaurantele cele mai bune din
Moscova sint localizate in hoteluri si sint pline in principiu de businessmeni
si "rusi noi". Cel ce cumpara produsele alimentare este de obicei directorul,
care este exigent fata de calitate insa este gata sa plateasca si un pret mai
inalt pentru aceasta. Hotelurile ruse rareori folosesc produse alimentare de
import si sint cunoscute pentru produse si serviciu de calitate proasta.
B) RESTAURANTELE
Extinderea restaurantelor poate fi observata la toate nivelurile, dar servirea
mesei in restaurant inca mai ramine accesibila numai pentru un procentaj
relativ mic de moscoviti. Se pare ca in Moscova la moment nu sint
restaurante in deajuns ca sa-i aprovizioneze pe toti, care-si pot permite sa ia
cina. Majoritatea restaurantelor ruse nu folosesc produse alimentare de
import, din cauza ca doresc sa procure produse mai ieftine de pe pietile
locale.
Cel mai dominant grup este "Rosinter", cu 21 restaurante care variaza de la o
cina fina la fast food. Acest lant importa majoritatea din produsele sale
alimentare printr-o companie comerciala daneza, "Emborg Foods". Aceste
produse alimentare isi au originea din toata Europa si SUA. "Sadco Arcade"
este o retea mica de magazine cu 7 restaurante fine. Produsele alimentare

10

sint importate direct din Europa sau procurate pe piata locala. Grupul
"Savoy" opereaza 4 restaurante, folosind produse de import. Exista si 2
"Pizza Hut" si un restaurant "KFC".
Se deschid tot mai multe restaurante independente, care ofera moscovitilor
diferite bucatarii, ca exemplu: bucataria chineza, indiana, mexicana sau
japoneza. Multe din cele 100 casinouri din Moscova si 50 night-cluburi de
asemenea au restaurante de clasa superioara sau de calitate rezonabila.
FAST FOOD
Principalii reprezentanti sint: McDonalds, Kombis, Rostics si Russkii Bistro.
McDonalds are 4 restaurante in Moscova si inca 2 sint planificate sa fie
construite in 1996. Mc Donalds opereaza o intreprindere impresionanta in
Moscova, producind din materie prima aproape toate ingredientele necesare,
fara de muraturi si sosuri. Cele 4 unitati Kombis si 3 Rostics fac parte din
grupul Rosinter. "Russkii Bistro" este cel mai nou restaurant rus fast food
licentiat, care deserveste cu tartine rusesti si gustari fierbinti, dar sint numai
2 unitati la momentul actual. Multe chioscuri vind hot doguri si 2 companii
daneze, "Steff Houlberg" si "Danish Crown" opereaza o unitate de vinzare
mobila in centrul Moscovei. Toate aceste intreprinderi "fast-food" posibil sa
se extinda prin intermediul acordurilor de fransiza.
De asemenea, exista unele intreprinderi de livrare a produselor alimentare,
oferind pizza, tartine si mincaruri fierbinti, ca exemlpu: Jacks Pizza, Just
Subs, Tulios, Fast food Fans.
CATERINGUL
Conform legii din Rusia, toate intreprinderile trebuie sa prevada alimentarea
personalului lor. Majoritatea conducatorilor aleg pentru aceasta cele mai
ieftine produse alimentare disponibile pe piata locala.
Moscova are trei aeroporturi. Compania mixta ruso-americana "Aeromar"
detine drepturile de licenta pentru furnizarea intregului volum de produse
alimentare pe cale aeriana spre 2 cele mai mari aeroporturi, Seremetievo 1 si
2. Produsele de import si locale sint folosite pentru zborurile interne, dar
majoritatea companiilor aeriene straine prevad ca toate ingredientele trebuie
sa fie importate. Celelalte aeroporturi - sint numai pentru zborurile interne si
de aceea ofera o alimentare aeriana limitata si folosesc bunurile furnizate pe
piata locala.

11

Un alt sector de "catering" deserveste lucratorii expatrioti, care lucreaza in

afara Moscovei, unde nu esista distributia locala a produselor de import, spre
exemplu: lucratorii industriei petroliere in Kazahstanul de Nord si
Azerbaijan. Aceasta de obicei reprezinta cazul furnizarilor frahtului aerian
spre aceste raioane indepartate.
Tendinte si evolutii
E posibil ca in viitor hotelurile cu un pret mediu vor creste in numar mult
mai repede decit cele cu un pret inalt.
Sectorul restaurantelor la pret moderat poate fi tinta unor din cele mai mari
lanturi din SUA sau europene, spre exemplu: TGIF, The Olive Garden.
Sectorul "fast food" de asemenea ar trebui sa se extinda in asa fel.

5) PIATA COMERCIALIZARII PRODUSELOR

Exista o multime de cauze a faptului ca Moscova este un cumparator de
bunuri atit de important:

Rusia are o populatie de 150 mln. oameni;

Productia locala este insuficienta pentru satisfacerea cererii;
Agentiile de stat sint implicate in procurarea unor cantitati mari de produse
pentru distributie spre fostele organizatii de stat, de exemplu: intreprinderile
de prelucare, alimentarele si depozitele pentru comercializarea en gros.
Astfel Rusia cumpara multe produse de pe piata mondiala in cantitati mari,
asa ca: zaharul, griul, orezul, ceaiul, carnea de gaina, carnea de vita si de
porc, untul si cascavalul. Din cauza specificului pietei din Rusia multe
produse, chiar si cele cu valoare adaugata, pot fi realizate ca produse gata
pentru consum in cantitati relativ mari, adica 100 t CIF, fara vreo interventie
ulterioara a producatorului. Unii producatori si exportatori au elaborat
produsele in particular pentru piata Rusiei, fiind comercializate in acest mod,
de exemplu: margarina, cafeua si produsele din carne.

12

Contractele privind cantitatile mari ale produselor traditionale, asa ca:

zaharul, griul, orezul, carnurile, si untul sint destul de previzionate in
privinta cumparatorilor si normelor de plata.
Cumparatorii sint - agentiile centrale de achizitie, ca: Agrointorg, Exima,
Consiliul or. Moscova si unele structuri comerciale, care au contacte la nivel
guvernamental, de exemplu: Menatep, Soiuzcontract. Aceste organizatii sint
insarcinate de catre guvernul or. Moscova sau guvernul federal din Rusia sa
procure o cantitate anumita de produse si pentru aceasta li se acorda
finantele necesare.
Conditiile de plata cu acesti cumparatori de obicei au loc prin transfer sau
prin acreditiv, acoperind un procent al platii in avans contra semnarii
contractului, incarcarii marfii in timpul transit si la sosire. Tendinta acestui
sector este orientata spre creditare din partea furnizorilor.
Contractele marfare stipuleaza deseori plata comisioanelor ascunse pentru
intermediari si in multe cazuri, sint mai mult politice decit comerciale. De
fapt acest lucru ar trebui sa fie abordat de un rus, deoarece cumparatorii ar
putea fi suspecti fata de straini.
Tendinte si evolutii
Rusia va ramine un cumparator substantial de bunuri, pina cind nu se va
ameliora productia locala. Acest lucru poate sa dureze cel putin zece ani
pentru majoritatea sectoarelor. Implicarea guvernamentala in procurarea
bunurilor va avea loc, pina cind conditiile economice si puterea de
cumparare a majoritatii populatiei din Rusia nu va creste pina la un nivel
acceptabil, cind suportul nu mai este necesar.
Posibila introducere a cotelor si marirea taxelor pe import vor influienta
foarte mult asupra importatorilor comerciali.

LOGISTICA
Exista un numar de companii occidentale cu experienta, care ofera servicii
logistice
complete pentru marfa uscata incepind cu perfectarea documentelor vamale,
expedierea, depozitarea, preluarea comenzii si controlul livrarii stocului la
13

destinatie. Acest serviciu este scump si de aceea nu poate fi utilizat pentru

majoritatea produselor. In general acest serviciu nu se raspindeste nici pentru
produsele ce necesita refigerare.

TRANSPORTAREA
Marfa destinata pentru Moscova din Canada poate fi transportata printr-un
sir de rute, in dependenta de timpul necesar de livrare si maximumul
cheltuielilor de transport, care ar putea fi acoperite.
Mai intii, marfa va fi transportata pe mare, posibil prin coasta de est a SUA,
spre: 1) un port din Europa Occidentala ca Rotterdam sau Antwerp, 2)
Helsinki sau porturile baltice din Riga, Talinn, Kaliningrad sau 3) Sankt
Peterburg.
Cind se transporteaza la un port din Europa Occidentala, exista optiunea
expedierii marfii direct in Moscova cu trenul sau camionul. Timpul de
expediere din ca ex: Rotterdam este aproximativ - 14 zile. Livrarea cu
camionul este mai rapida cu aproximativ 5-7 zile. Livrarea cu camionul este
intotdeauna o optiune mai sigura, deoarece documentatia de transport este
coordonata de sofer si problemele care pot aparea pot fi solutionate imediat.
Livrarea cu trenul este mai ieftina, dar mai putin flexibila. Autoruta din
Europa occidentala trece prin Germania, Polonia si Bielarusi. Granita dintre
Polonia si Bielarusi a devenit foarte aglomerata si multe companii incearca
transportarea peste granita Finlandei cu Rusia, ca un loc de intrare mai
eficient. Riga devine tot mai populara in acest sens. Marfa livrata in porturile
din Europa occidentala poate fi de asemenea transportata in St. Peterburg,
Helsinki sau in unul din porturile baltice.
La sosire in oricare din porturile mentionate mai sus, marfa este livrata in
Moscova cu autocamionul sau cu trenul. Marea majoritate a livrarilor se
efectueaza cu camionul. Majoritatea trenurilor, in cadrul sistemului de cale
ferata din Rusia, nu au facilitatile necesare. De aceea transportarea marfii
care are nevoie de controlul termic trebuie infaptuita doar prin incarcarea
marfii direct in vagoanele refrigerate. Pentru aceasta sint necesare vagoane
cu o capacitate minimum de 160/ t. Aceste in general se folosesc pentru
livrarile marfii care are nevoie de control termic.

14

Multa marfa este livrata in Moscova, unde se trece formalitatea vamala si

apoi se transporta din nou cu trenul sau camionul clientilor din Rusia de Sud
si de Est.
FORMALITATEA VAMALA
Formalitatea vamala poate fi infaptuita la portul de intrare in Rusia, dar de
obicei marfa este transportata in Moscova pentru trecerea vamei acolo.
Majoritatea marfii comercializata in Moscova de catre companiile ce nu
dispun de depozite si statut de persoana juridica din Rusia sint
comercializate in baza conditiilor CIF. Unele companii de transport ofera
servicii de perfectare a documentelor vamale din numele destinatarului.
Acest lucru permite expeditorului sa comercializeze platind toate impozitele.
Formalitatea vamala constituie un instrument de concurenta in Rusia.
Coruptia, documentatia falsificata si fondurile de caritate etc. duc la aceea ca
multor importatori legali le este dificil sa concureze pe piata.
DEPOZITAREA

In prezent sint suficiente incaperile de depozitare, dar e lipsa de facilitati

sigure si de calitate. Marea majoritate a spatiului de depozitare in Moscova
este locat in cadrul fostelor complexe de depozitare / distributie de stat si
facilitati de productie. Ca si multe alte organizatii care au fost privatizate, ele
opereaza dupa fostul sistem. Depozitarea moderna de tip occidental este
limitata si scumpa. Multe din organizatiile mari occidentale incearca sa
obtina spatii in incaperile expuse mai sus, pe care apoi le renoveaza si creaza
conditii mai bune de lucru.

Securitatea e cea mai mare problema a depozitarii in Moscova. In timp ce

conducerea unor depozite accepta responsabilitatea materiala pentru
pierderile stocului, realitatea e ca, dupa cum se intimpla si in alte domenii
ale legislatiei din Rusia, acest lucru nu ajunge pina la judecata. Furtul din
partea lucratorilor si a altor persoane e un lucru mai frecvent, decit un furt
substantial. Majoritatea companiilor incearca sa pastreze produsele sale in
locuri cu un acces limitat. Doar unele complexe isi pot permite angajarea
15

unei garzi private de securitate. Din cauza lipsei sistemului de pedepse

pentru daunele pricinuite, nivelul daunelor productiei va fi inalt, pina cind nu
va fi angajat un personal responsabil pentru incarcare / descarcare si
mobilizarea stocului.

E lipsa de incaperi frigorifice de calitate la un pret rezonabil. Cele 10

complexe de depozitare frigorifica au o capacitate totala enorma, ca:
175,000 t carne in carcas inghetata si cele 16 intreprinderi de carne au o
capacitate de doar 30,000 t. Aceste depozite, cu exceptia unui sistem
computerizat automat Siemens pentru depozitarea carcaselor, consta din
camere de 500 m 2 cu o inaltime de 3 m, cu multa gheata si murdarie pe
podea, si in general cu conditii igienice proaste. Preturile medii sint de 1,30
$ - 1 m 2 / zi. In ultimii ani in Moscova au aparut multe depozite frigorifice
occidentale impresionante construite si bazate pe tehnologiile si standardele
europene. Acestea propun conditii mai bune si responsabilitatea materiala
este mai garantata, precum si se asigura o minuire mai buna a productiei. Ele
sint desigur ca mai scumpe, ex: 2,60 $ t / zi.

Depozitele vamale sint deseori intilnite si se utilizeaza pentru toate tipurile

de marfuri.

PROCEDURILE DE IMPORT

Unul din cele mai dificile aspecte in desfasurarea afacerilor in Rusia

constituie incurcaturile procedurilor si regulamentelor de import. Problemele
apar din mai multe cauze. Legislatia este neclara, fiind interpretata in diferite
moduri, au loc schimbari regulate in legislatie ce frecvent nu sint anuntate.
De asemenea coruptia este prezenta la orice nivel de efectuare a importului
de la trecerea granitei, controlul veterinar pina la formalitatea vamala.
Totusi, majoritatea obligatiunilor sint pe seama importatorului si astfel,
deseori, exportatorul nu e nevoie sa fie implicat.
16

Pentru exportul produselor alimentare in Rusia trebuie sa fie pregatite

urmatoarele documente:

a) Contractul de vinzari

Acesta este un acord semnat de exportator si destinatar si contine detalii

complete, privind transportul sau incarcaturile, adica detaliile pentru
expeditor si destinatar, conditiile de plata, tipul produselor, cantitatile,
valoarea, detaliile bancare etc.

Factura vamala

Include detaliile obisnuite pentru o factura. Trebuie de mentionat ca exista

un pret de referinta folosit de vama pentru multe produse alimentare si
importatorul poate fi interogat de vama, in caz ca factura difera in pret.

Certificatele veterinare - Tara de origine

Majoritatea departamentelor nationale de agricultura, inclusiv a Canadei, au

un certificat veterinar pro-forma in limba rusa si limba de origine. Acest
lucru este acceptat de autoritatile de veterinarie din Rusia.

17

Conosamentul

Contine detaliile obisnuite pentru un conosament.

Exista un sir de documente emise in Rusia in scopul permiterii marfii sa

treaca vama la punctul intrarii, de ex: in Moscova si pentru permiterea
recomercializarii, in cazul trecerii vamei. Pentru ca aceasta e Rusia, aceste
documente pot sau pot sa nu fie cerute de destinatar, in dependenta de
interpretarea legislatiei relevante si, ceea ce e cel mai important, in
dependenta de relatiile speciale ale destinatarului cu autoritatile.

Licenta de import

Indata ce este semnat contractul de vinzare, el trebuie sa fie inregistrat la

vama Moscovei. Poate fi necesara o forma a unui certificat sanitar, veterinar
sau Ross Test. Vama din Moscova mai apoi va emite o licenta de import in
forma unei scrisori pentru un post vamal la punctul de intrare, specificind ca
destinatarul este imputernicit sa importe o anumita marfa in cantitatea
mentionata din tara data in decursul unei anumite perioade de timp.

Scrisoare de garantie

Aceasta e o scrisoare pregatita de destinatar, relevind ca el va plati toate

taxele si impozitele referitor la incarcatura data. Sint notate toate detaliile
incarcaturii, este stampilata de destinatar si de asemenea de autoritatile
vamale la punctul de formalitate vamala in Moscova. Aceasta scrisoare mai
apoi trebuie dusa la vama la punctul de intrare si o copie trebuie sa fie
trimisa pentru prezentare expeditorului (sau soferului).

18

Certificatul de igiena

Acesta e necesar pentru formalitatea vamala. Pentru obtinerea certificatului

sanitar este nevoie de prezentat o mostra din produs la Departamentul
Controlului Sanitar si de platit costul pentru testari.

Certificatul Ross Test

Certificatul Ross Test este un document necesar fiecarui produs, fie el de

import sau produs pe piata locala, care declara descrierea exacta a
produsului si daca e potrivit scopului descris.

Certificatul de igiena este inaintat companiei de stat "Goss Standard" din

Moscova cu copii suplimentare. Pe linga aceasta, trebuie sa fie achitata o
taxa de 0,01% din valoarea contractului plus cheltuielile de control.
Certificatul Ross Test este emis pentru fiecare produs din incarcatura.
Certificatele Ross Test pot fi emise in tara de origine si expediate cu
incarcatura. In sfirsit, SGS a fost desemnat de Goss Standart ca un agent de
emitere a acestor certificate in afara Rusiei. Multi exportatori intreprind
acest lucru in scopul evitarii posibilitatii complicatiilor, cum ar fi refuzul
produsului sau intirzieri la formalitatea vamala.

Certificatul Veterinarului Central din Moscova

19

Pentru obtinerea acestui certificat, care este necesar pentru formalitatea

vamala, trebuie sa fie prezentate certificatul medical al tarii de origine
impreuna cu certificatul de igiena. Certificatul veterinar original se pastreaza
si se emite altul mai putin detaliat in limba rusa, cind autoritatile confirma ca
acest produs este acceptat conform legislatiei in vigoare din tara de origine si
ca utilizarea lui propusa e corecta. Nota "Pentru fabricare" si
"Recomercializarea interzisa " va fi indicata pe certificat, daca apare
necesitatea.

Certificatul Veterinarului Local "FORMULAR 2"

Inca un alt certificat medical trebuie sa fie emis de fiecare comerciant en

gros pentru fiecare comanda comercializata, fie productie de import sau
locala. Din cauza ca aceasta cerinta e aproape imposibil de administrat,
majoritatea comerciantilor en gros au o scrisoare de la veterinarul raional,
care-i scuteste de aceasta cerinta. O copie a acesteea e expediata cu orice lot
de marfa.

Trebuie de accentuat ca aplicarea acestor regulamente difera mult.

IMPOZITE si TAXE PE IMPORT

Perceperea taxelor la importul produselor alimentare a inceput in iunie 1994

cu un impozit vamal asupra valorii din factura de 8% - la carne, 15% - la
produsele lactate si 15 % - la carnea de pasare. In aprilie 1995 au fost
introduse TVA de 10% si o taxa speciala de 1,5% ce se plateste la import, iar
in iulie 1995 ratele taxei s-au majorat la 15% la carne si 20% la produse
lactate si carnea de pasare. In noiembrie 1995 taxa la carnea de pasare a fost
supusa unei majorari de 25% si in martie '96 pina la 30%.
20

Functia acestor tarife consta atit in completarea venitului statului, cit si in

sustinerea agriculturii locale. Ca rezultat ofertele producatorilor din Rusia si
fostelor republici unionale au devenit mai competitive. Totusi, din cauza ca
deseori productia locala este insuficienta, ea pur si simplu a ridicat costul
nivelului mediu de trai pentru populatia rusa, negind cistigul politic. Se
presupune ca aceste taxe au fortat multe companii sa ia in consideratie
producerea locala a produselor cu valoare adaugata in Rusia.

Ca si marea parte a legislatiei din Rusia, regulamentul vamal si colectarea

impozitelor este aplicata prost. Multe organizatii au contacte in posturile
vamale respective si e destul de raspindit ca ofiterii vamali sa fie platiti de
importatori. Realitatea consta in aceea ca productia multor importatori, care
platesc pe deplin impozitele vamale si alte taxe aplicabile, e deseori
necompetitiva pe piata. Anume din aceasta cauza de la multi producatori
straini se cere sa aprovizioneze facturi duble, contracte duble si sa
receptioneze transfer de bani de pe diferite conturi.

Exista o neregularitate in sistemul rus de taxare pe import, care permite unor

organizatii de caritate inregistrate sa importe marfa cu rate vamale reduse. In
esenta aceste organizatii fie au suport din partea guvernului, fie au mituit pe
cineva din administratie. Aceasta desigur ca a devenit ca o "zona neagra" cu
implicarea organizatiilor criminale. Se utilizeaza pe larg la importul
produselor de inalta valoare, precum liquorul, tutunul si utilajul electronic.

Taxa pe profit in corporatie e de 35%.

CONDITIILE DE PLATA

21

Majoritatea marfii importate in Rusia este cumparata pe baza CIF, in

Moscova si formalitatea vamala e efectuata de destinatar. Conditiile in
general constituie o plata in avans de 100% sau plata sporita la semnarea
contractului de vinzare, transportare transit si la sosirea marfii. Plata se face
prin transfer si acreditiv.

Multe companii din strainatate nu pot si nu ofera credite dupa mai multe
cauze. Legislatia care acopera neplata este neadecvata si in timp ce
contractele sint necesare la orice nivel al afacerii in Rusia, ele practic nu sint
aplicate. Multe din companiile noi de import si distributie nu dispun de
resurse financiare pentru a finanta stocuri importante si de aceea opereaza
contra plata in numerar. In timp ce majoritatea importatorilor zic ca lor li se
acorda credite comerciale, acest fapt constituie mai mult o exceptie, decit o
norma. Importatorii mai mari, mai stabili inteleg ca plata in avans sau cel
putin plata la sosirea marfii este necesara si dispun de mecanisme pentru a
opera in baza aceasta. Asigurarea creditarii nu este disponibila pe larg pentru
exportul in Rusia. Asigurarea este disponibila unor exportatori germani prin
intermediul companiei germane de stat "Hermes". Tendinta in fiecare sector
e indreptata spre fortarea conditiilor de creditare si tot mai multi importatori
si distribuitori se afla in pozitii mai puternice de a efectua aceasta. In multe
cazuri oferirea conditiilor de credit e un lucru mai important decit chiar si
nivelul pretului.

Asteptarea transferurilor si pregatirea documentelor pentru acreditiv

constituie un obstacol serios pentru a conduce afaceri eficiente in Rusia.
Aceasta are loc mai ales in cazul contractelor de marfuri, care necesita un
angajament prompt si concret de la cumparator.

Sint operate deseori afacerile barter, dar in general pentru contractele cu

cumparatorii regionali, care nu dispun de valuta puternica, dar care au acces
la resurse naturale, asa ca: metalele si lemnul.

22

ETICHETAREA SI AMBALAJUL

Recent Federatia Rusa a introdus o legislatie noua si stricta privitor

etichetarea produselor alimentare. Etichetele pe produsele alimentare de
import trebuie sa prezinte urmatoarea informatie:

tipul si denumirea produsului;

adresa legala a producatorului (denumirea companiei poate fi in grafie
latina);
greutatea sau volumul produsului ( daca produsul este in lichid, greutatea
trebuie sa fie fara masa lichidului);
continutul ( denumirea ingredientilor si adaosurilor de baza, prezentate dupa
greutate in ordine descrescinda );
valoarea nutritiva (caloriile; vitaminele, daca continutul lor este important
sau daca produsul este intentionat pentru copii sau pentru utilizare medicala
si dietetica);
conditiile de pastrare;
data expirarii (sau data producerii si perioada pastrarii);
informatie de avertizare privitor oricaror restrictii sau efecte din exterior;
codul barat.

Mai mult decit atit etichetele trebuie sa includa distinct:

23

daca compania de ambalaj este sau nu producatorul produsului. Eticheta

trebuie sa includa denumirea masinei de ambalat si tara unde a avut loc
ambalarea, si adresa legala a producatorului. Comitetul Industriei Alimentare
al Fondului Federal de Standarde considera sa introduca o modificare in
legea curenta, in asa fel incit eticheta sa includa adresa legala a companiei de
ambalaj;

tipul de prelucrare si daca aceasta activitate modifica semnificativ

caracteristicile produsului original. Daca intreprinderea de prelucrare nu este
producatorul, eticheta trebuie sa prezinte denumirea si tara producatorului, si
adresa legala a intreprinderii de prelucare. Aceasta cerinta e posibil sa fie
schimbata.

SECTORUL PRODUSELOR LACTATE

Piata laptelui si a produselor lactate in Moscova in 1994 constituia 4,4 mln. t

in echivalent de lapte. Majoritatea produselor proaspete, inclusiv laptele
fluid, produsele rafinate, smintina si cascavalul de casa sint produse in
regiunea Moscovei si la intreprinderile de produse lactate din oras. Orasul
Moscova este un importator net semnificativ al produselor neperisabile, asa
ca: untul, cascavalul si laptele topit.

24

Consumul pe cap de locuitor constituie 250 kg pe an in echivalent de lapte.

Sint 6 intreprinderi principale de produse lactate, care deservesc orasul
Moscova, si anume: Ostankinskii, Gorkogo, Cerkizovskii, Ochakovskii,
Moscovskii si Lianozovskii. Industria de prelucrare a lactatelor in Moscova
depinde de un sir de factori pentru dezvoltare si succes in viitor. Acestea
sint: calitatea, cantitatea, compozitia si pretul laptelui brut. Factorii depind
de faptul, daca producatorii lactatelor, gospodariile mari, vor reusi sa ridice
calitatea si cantitatea de lapte pe vaca prin ingrijire mai buna, alimentare si
administrare.

Produsele lactate proaspete sint distribuite de prelucratorii oficiali. Produsele

fabricate in Rusia sint distribuite prin intermediul fostelor organizatii en
gros. Produsele lactate de pe piata locala includ laptele cu diferit continut de
grasime, frisca si smintina, cascavalul de casa si alte produse nationale, asa
ca: chefirul. Produsele fabricate sint untul, cascavalul sarat, laptele praf si
crema, caseina si lactoza.

Importul produselor lactate este foarte mare si depaseste cu mult productia

domestica. Principalii importatori sint:

Unt: Noua Zelanda, Danemarca, Finlanda

Cascaval: Olanda, Germania, Finlanda.
Cascaval topit: Franta
Iaurt: Franta, Germania, Finlanda
Cascaval prelucrat: Olanda, Germania, Finlanda.

Multe din marcile comerciale majore sint disponibile regulat, precum:

Anchor, Danone, Lurpak, Valio, Hochland, Ehrmann, Bayerngold, Vonk,

25

Hofmeister si Kerrygold. Importul din Europa devine tot mai putin

competitiv, din cauza ca subsidiile Comunitatii Europene cad continuu.

Preferintele consumatorului sint pentru cascaval semi tare, dulce, in special

Edam, Gouda, Emmentaler si Maasdamer. Cascavalul francez a fost
promovat mult in decursul ultimilor 6 luni si acest lucru e posibil sa rezulte
intr-o acceptare mai mare a cascavalului topit. Untul trebuie sa fie nesarat si
atit margarina, cit si pateurile, cu toate ca cuceresc piata, din cauza preturilor
lor semnificativ joase (pina la jumatate din pretul untului) sint considerate de
o calitate inferioara. Se dezvolta piata cascavalului prelucrat, el se importa la
100% si se potriveste mult pentru chioscurile comertului cu amanuntul.

Majoritatea produselor lactate de import sint distribuite prin intermediul

importatorilor comerciali / distribuitori. Untul si cascavalul in cantitati mari,
conform contractelor agentiilor de stat, se depoziteza si se distribuie prin
intermediul complexelor de refrigerare.

SECTORUL CARNII

Pe piata Rusiei nu este deficit de carne, dar din cauza supraevaluarii rublei,
furnizarii proaste, un volum considerabil de carne este importat. Sint 23 de
intreprinderi de carne in regiunea Moscova si 19 in or. Moscova, toate din
ele sint fostele intreprinderi de stat. Producatorii de baza sint: Cerkizovskii,
Mikoms, Taritino, Ostankino, Kampomos si Klin (cea mai mare intreprindere
regionala). Produsele acestor intreprinderi - 560,000 t in 1994 au cuprins:
carnea proaspata pe cirlig sau taiata, salamuri si carnea conservata. Suportul
guvernamental a acestui sector se manifesta sub forma de subsidare a unui
utilaj nou si credite pentru procurarea materiei prime.

26

Importul european al carnii de vaca s-a redus, din cauza scaderii recente a
subsidiilor europene. Ca rezultat, pe piata a inceput sa apara carnea de vita
din SUA si Australia. In trecut o cantitate mare de provizie din Europa
ajungea in Rusia si exportatorii dominanti erau - Germania, Irlanda si intr-o
masura mai mica Spania si Italia. Carnea de porc e transportata in cantitati
mari din CSI, Polonia, Ungaria, Danemarca, Germania, Canada si SUA.
Produsele prelucrate mai mult parvin din Germania, Danemarca si Belgia.
Majoritatea produselor cu valoare adaugata sint comercializate prin
intermediul unei structuri noi de distributie comerciala si multi producatori
din strainatate stabilesc relatii restrinse cu importatori / distribuitori pentru
promovarea pietilor sale.

Consumatorul nu procura carnea de calitate inferioara, care in multe cazuri

continua sa fie oferita la nivel de alimentara cu amanuntul. Un sir de
intreprinderi fabrica produse din carne de calitate rezonabila cu o publicitate
a marcii comerciale tot mai impresionanta si un marketing puternic.
Prezentarea carnii proaspete in comertul cu amanuntul e la un nivel teribil.
De fapt multe supermarkete nu ofera carne. Un sir de supermarkete de virf
realizeaza carne inghetata cu amanuntul, ca exemplu: Irish House si Garden
Ring si o noua elaborare e aparitia carnii proaspete de vaca de import din
Finlanda, in special, Stockmann si Siva. Unele supermarkete incep sa
comercializeze carne locala proaspata cu amanuntul, ca exemplu: Roditi,
Unikor, Merlin, dar totusi e inca un proces dificil, din cauza ca controlul
calitatii si furnizarea regulata a carnii proaspete de calitate de pe piata locala
nu este permanent disponibila.

PRODUSE ALIMENTARE CU VALOARE ADAUGATA

Consumatorii din Rusia au fost bombardati cu mii de produse noi si marci

comerciale, care au inundat piata in ultimii 4 ani. Multe din aceste produse
alimentare au fost si sint importate in dependenta de marfa la un cost redus
pe unitate si fara nici un efort indreptat spre instruirea consumatorului. Ca
rezultat, pe piata produsele cu valoare adaugata apar si dispar foarte repede.
27

Pe piata Moscovei exista un sir de categorii predominante ale produselor

alimentare cu valoare adaugata. Categoriile produselor alimentare reflecta
etapa de dezvoltare a pietei. Produsele cu cost redus si / sau produsele
alimentare de baza, ca: untul, cascavalul, produsele de cofetarie se bucura de
succes, pe cind semifabricatele, produsele gata pentru intrebuintare etc. au o
piata foarte limitata.

Companiile ale caror marci comerciale predomina si pot fi vazute regulat in

comercializarea cu amanuntul, sint acele care au investit in productia locala,
partenerii strategici de distributie, publicitatea marcii sau promovarea
vinzarilor etc. Companiile internationale, care fabrica produse alimentare cu
valoare adaugata in Rusia pentru piata Moscovei, sint: Heinz, Masterfoods,
Danone, CampoFrio si Baskin Robbins.

Standardul produselor cu valoare adaugata de pe piata locala este cu mult

mai inferioara fata de produsele importate dupa calitate, ambalaj,
promovarea marketingului si consecventei furnizarilor. Astfel cu exceptia
produselor lactate prospete, carnii prelucrate si pestelui conservat, produsele
de import cu valoare adaugata domina piata.

Unele exemple ale categoriilor de produse alimentare si marci comerciale de

import, care prevaleaza pe piata Moscovei in prezent sint:

Produse inghetate: Dr. Oetker, Ardo, Dujardin, Frosta.

Carne de pasare: Doux, Tyson, Corico.
Carne: Steff Houlberg, Danish Gold, Danish Crown, Stockmeyer, Pas Mal,
DAK, Tulip.

28

Produse lactate: Anchor, Danone, Valio, Hochland, President, Elle & Vire,
Onken, Hofmeister, Ehrmann.
Inghetata: Baskin Robbins, Mars, Ingman, Valio.
Produse de brutarie: Fazer, Burtons, Mac Vities, Nabisco, Cadbury.
Gustari: Estrella, Planters.
Produse de cofetarie: Cadbury, Masterfoods, Nestle, Hershey, Fazer, Lindt,
Mirabel.
Sosuri: Heinz, Masterfoods, Schwartau.

Multe produse de import cu valoare adaugata sint supuse unei taxe pe import
de 25%.

Sursa: (Adaptat din): http//:www. atn. riae. agr. ca

29