Rujeola

Morfologia

Virusul rujeolei este un virus ARN monocatenar cu

polaritate negativa, ce face parte din genul Morbillivirus,
familia Paramyxoviridae, alaturi de virusul urlian, virusul
sincitial respirator si virusurile parainfluenza.

Transmiterea

Rujeola (ca i varicela) este extrem de contagioas

i se rspndete n principal prin mici picturi
eliberate din nasul, gtul i gura unei persoane aflate
n stadiul prodromal sau eruptiv precoce al bolii sau
prin nucleii de picturi transmii aerian. Rspndirea
indirect prin persoane neinfectate sau prin obiecte
este rar.

Patogeneza

Prima zona de infectie este epiteliul respirator al nazofaringelui.

La doua-trei zile dupa invadarea si replicarea in epiteliul respirator
si nodulii limfatici regionali, apare o viremie primara cu infectarea
ulterioara a sistemului reticuloendotelial.
Dupa inca o replicare virala in zonele reticuloendoteliale regionale
si distale, la 5-7 zile de la infectia initiala apare o a doua viremie. In
timpul acestei viremii, poate aparea o infectie a tractului respirator
si a altor organe. Virusul rujeolic se raspandeste din nazofaringe
odata cu semnele prevestitoare ale bolii pana la 3-4 zile dupa
instalarea eruptiei.

Simptomalogie clinica

Perioada de incubatie dureaza 8-17 zile Perioada preeruptiva:

- febra;
- catar respirator;
- conjuctivita seroasa;
- manifestarii digestive (greata, voma, uneori diaree);
- enantem (hiperemia intensa a mucoasei palatale cu prezenta
uneori de petesii);
- gingivita (hiperemie, edem, depuneri albicioase);
- semnul (petele) Filatov-Koplik (puncte albe mici pe mucoasa rosie
a obrajilor n dreptul molarilor, aderente).

Perioada eruptiva

- febra intensa n platou;

- catar respirator progresiv;

- conjuctivita; exantem:
- apare n a 4-a zi a bolii (initial dupa urechi pe fata, gt);
- extindere n a 5-a zi pe trunchi si membrele superioare si n a 6-a zi pe
membrele inferioare;
- maculo-papuloase;
- confluente;
- pe fonul pielii nemodificat;
- n curs de 3-4 zile culoarea pielii variaza catre cafeniu discret persistnd
pentru nca 6-7 zile n convalescenta;
- afectarea severa a starii generale;
- inapetenta;
- semnul Filatov-Koplik dispare n ziua aparitiei eruptiei cutanate lasnd
hiperemia si mici ulceratii opace (urme de semnul Filatov-Koplik)

Perioada de convalescenta
(posteruptiva)

- febra scade treptat pna la valorile normale;

- pigmentarea eruptiilor cutanate;
- descuamare tartoasa";
- starea generala si apetitul revin ncet n 8-10 zile;
- deprimare semnificativa a puterii de aparare la infectii;
- complicatii;
- reactivarea unor infectii (maladii) cronice.

Complicatii

Prin suprainfectii bacteriene

- crupul rujeolic (laringita acuta obstruanta);
- bronsiolita;
- bronhopneumonii bacteriene;
- bronsite purulente;
- pneumonia interstitiala virala;
- conjuctivita, keratoconjuctivita purulenta;
- stomatita

Diagnostic

Prelevate : lichidul de spalatura si exudatul

nazofaringian , sangele raclat din elementele
eruptive cutanate.

Diagnostic rapid

Se urmareste Ag viral in celulele epidermice la analiza

raclatului prin metoda RIF.
Examenul citologic al secretiei nazale, punand in evidenta
celulele multinucleate, caracteristice rujeolei , mai ales in
perioada prodormala.

Izolarea

Se face din spalatura nazofaringiana si din sange in

primele zile dupa aparitia eruptiei, prin inoculare in culturi
celulare de linie continua, din celulele amniosului uman
(linia FL)
Dupa 72-96 de ore, virusul rujeolic determina efect
citopatic formand sincitii gigante ( pana la 100 nuclee) si
incluziuni citoplasmatice acidofile.
Mai tarziu formeaza si incluziuni bazofile intranucleare ,
care nu contin Ag si nu dau RIF.

Identificare
de ore de la infectarea
Ag poate fi depistat dupa 36-48

celulelor, la inceput perinuclear, apoi incluziunile

citoplasmatice , iar spre final difuz toata citoplasma.
Se efectueaza deasemenea prin coloratie
imunofluorescenta, RN sau RIHA cu suspensie 0,5%
eritrocite de maimuta la t camerei.

Diagnostic serologic

Prin RN pe culturi de celule prin RFC si RIHA.Se efectueaza pe

celule Hep-1, Hep-2 sau KB utilizand virus rujeolic adaptat la
aceste culturi celulare, provocandu-le efect citopatic.
In RFC se utilizeaza ca Ag extract de culturi celulare infectate
si supuse unei triple congelari si decongelari.
Determinarea Ac IgM prin ELISA cu seruri anti-IgM.La 97% din
pacienti dupa 5-7 zile de boala este prezenta IgM, care
persista pana la 2 luni , IgG poate fi prezenta pentru o perioada
de mai multi ani.
Persoanele neinfectate trebuie sa fie IgM negative si vor fi IgG
negative sau IgG pozitive, in functie de istoricul infectiilor anterioare.

Profilaxie

Vaccinarea: se foloseste vaccinul triplu(ROR rujeola, oreion,

rubeola), are efect asupra bolii daca se administreaza in
primele 72 ore.
Imunoglobulina G(IG). O astfel de injectie cu imunoglobuline
poate preveni sau scurta boala. Copiii sub un an, femeile
insarcinate si persoanele cu sistem imun deficitar, au indicatia
cea mai mare de administrare de imunoglobuline specifice,
daca sunt expusi la virusul rujeole

Tratament

- consumul crescut de lichide: daca pacientul are febra si consumul de

lichide nu este adecvat, exista riscul de aparitie al deshidratarii
- administrarea de medicamente fara prescriptie medicala, antialgice
sau antitermice ca ibuprofenul si paracetamolul; aspirina este
contraindicata la persoanele sub 20 de ani datorita legaturii sale cu
aparitia unei afectiuni mai rare dar foarte grava, denumita sindromul
Reye
- ochii trebuie menajati si odihniti, prin evitarea privitului la televizor
pentru mult timp si asigurarea unei lumini de intensitate mai mica in
camera
- evitarea contactului cu persoane care nu au avut boala si nici nu au
fost vaccinati; bolnavul este contagios cu 4 zile inainte ca eruptia
cutanata tipica sa apara si inca 4 zile dupa aceea.