.2.

ACTIUNILE PSIHOLOGICE LA ROMANI

In decursul istoriei multimilenare a luptei poporului roman pentru
libertate, independenta si pentru conservarea fiintei sale in vatra strabuna
s-a acumulat o bogata experienta in formarea calitatilor morale si de lupta
a ostasilor, in influentarea lor psihologica, precum si in utilizarea
diferitelor metode si mijloace de evadare a vointei si capacitatii ofensive a
vrajmasilor.
Inaltele calitati morale si ostasesti ale geto-dacilor, care l-au
determinat pe Herodot sa-i denumeasca, acum 2500 de ani, ca cei mai
viteji si mai drepti dintre traci, se intemeiau pe dragostea fata de
pamanturile stramosesti si erau amplificate de dispretul lor fata de moarte
si de credinta in nemurire, intemeiate pe cultul lui Zamolxis, ceea ce-i
facea deosebit de cutezatori in lupta.
Capeteniile poporului geto-dac au fost preocupate si au reusit sa
realizeze, prin modalitati specifice, influentarea psihologica a celor ce
cotropeau pamantul stramosesc.
Deosebit de eficiente in plan psihologic s-au dovedit a fi
stindardele si trompetele geto-dacice pe care acestia le purtau pe campul
de lupta; fiecare ceata avea un astfel de steag de forma unui balaur cu cap
de lup, din metal, infipt intr-o prajina si cu o prelungire dintr-o fasie de
postav. In dinamica luptei, aerul patruns in gura cu aspect infricosator
producea un sunet strident care ingrozea pe dusmani si, in acelasi timp,
imbarbata luptatorii proprii.
Un alt element specific stramosilor nostri l-a constituit folosirea
diverselor procedee tactice care aveau si unele efecte psihologice:
in zonele care includeau drumurile de acces ale inamicului,
familiile si bunurile erau evacuate, pamantul era parjolit, fantanile
otravite;
atacurile executate prin surprindere, si cu repeziciune, hartuirea
continua, provocau agresorului pierderi, teama si o dezorganizare
generala care, de multe ori, il determinau sa se intoarca din drum;
atragerea cotropitorilor in locuri de desfasurare a bataliilor alese
dinainte de conducatori, care sa fie folosite in avantaj propriu;
studierea si depistarea slabiciunilor inamicului prin iscoade,
oameni tocmiti sau diverse actiuni de hartuire;

atacuri ale taberelor inamicului in momente neasteptate, dupa o

prealabila si temeinica cunoastere a situatiei adversarului;
organizarea de manevre de inselare si simulari de atacuri pe
directii adiacente.
Toti acei conducatori ai poporului roman care au folosit cu iscusinta
aceste metode si procedee tactice cu efect psihologic au ramas inscrisi cu
litere de aur in istoria poporului nostru si tin sa-i amintesc aici pe:
regele dac Dromichaites invingator al oastei macedonene
condusa de Lysimah in anul 292 i.Hr.;
regele erou Decebal remarcat prin victoria de la Tapae, 87
D.Hr., asupra romanilor lui Domitian, condusi de gen. Cornelius Fuscus
(si, bineinteles, cele doua razboaie cu romanii 101-102, 105-106);
voievodul Basarab I victorios asupra lui Carol Robert la Posada
din noiembrie 1330;
Mircea cel Mare invingator la Rovine, in 1394, a armatei
turcesti condusa de Baiazid si in acelasi timp ca o mare personalitate
politica militara a Europei Centrale si de Sud-est;
Vlad Tepes remarcat indeosebi prin atacul de noapte din iunie
1462 in tabara otomana de la Giurgiu;
Stefan cel Mare victorios in 34 din cele 36 de batalii purtate
impotriva otomanilor, tatarilor, ungurilor, polonezilor, iscusit in trimiterea
si folosirea iscoadelor si renumit in organizarea manevrelor de inselare;
-

Mihai Viteazul simbol al unitatii nationale a romanilor.

Dragostea de patrie, caracterul drept al razboaielor purtate de romani,

ridicarea la arme pentru apararea pamantului strabun, le-a insuflat
luptatorilor energii nebanuite, forta de a se opune tuturor celor care au
incercat sa le incalce dreptul sacru la viata si libertate.
Pe fundalul acestui important factor potentator, marii nostri
comandanti de osti au utilizat numeroase modalitati de influentare a
psihicului luptatorilor, in randul carora amintim:
asigurarea securitatii locuitorilor care nu participau la
lupta (batrani, femei, copii);
-

imbarbatarea ostenilor inaintea confruntarii cu agresorul;

interventia personala a voievozilor pe campul de batalie in

locurile si momentele hotaratoare;
recompensarea morala si materiala a celor care s-au distins prin
vitejie si acte de eroism.
Nu trebuie uitate contributiile teoretice importante la fundamentarea si
sintetizarea ideilor si principiilor artei militare romanesti si a procedeelor
de influentare moral-psihologica a luptatorilor. Amintim aici lucrarea
voievodului roman Neagoe Basarab, elaborata la inceputul sec.al XVI-lea
sub titlul INVATATURILE LUI NEAGOE BASARAB CATRE FIUL
SAU TEODOSIE, care cuprinde un ansamblu de reguli de conduita
politica si militara necesare a fi respectate atat pe plan intern, cat si
in relatiile externe cu prietenii sau eventualii vrajmasi ai tarii.
De asemenea, sunt prezente in lucrare o serie de idei valoroase,
izvorate din experienta domnitorului, privind modalitatile de influentare a
conduitei oamenilor, pe care, in terminologia actuala, le-am denumi
actiuni psihologice.
Contributiile teoretice romanesti in planul actiunilor psihologice
se amplifica incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea asupra lor
punandu-si amprenta si militari de renume, cum ar fi:
1) Marcu Campeanu tine in 1898 o conferinta cu tema Psihologia
luptei armate, iar in 1902 publica la Paris lucrarea Incercari de
psihologie militara, individuala si colectiva;
2) Generalul C.N.Harjeu in studiul Pregatirea armatei pentru
razboi (1905);
3) Constantin Dragu in Educatiunea morala in armata;
4) Col. T.Georgescu in lucrarea Problema militara si fortele morale
(1911);
5) Generalul Gh.Dabija in lucrarea Dresaj sau educatie (1920);
6) Generalul Ion Jitianu in lucrarea Fortele morale si fortele
materiale la razboi (1928).
Dar nu putem trece peste istoria acestui secol al ROMANIEI fara a
remarca valoarea in domeniu a Maresalului ION ANTONESCU, probata
pe campul de lupta, pe timpul campaniei rasaritene, precum si evidentiata
intr-o multime de marturii ale lui Gheorghe Barbul (fost sef de cabinet al
Ministerului Afacerilor Straine in perioada 1940 23 august 1944),

exprimate in cartea Al treilea om al Axei. El sublinia ca puterea unei

armate este egala cu masa ei inmultita cu un factor care nu este nici
armamentul, nici felul de conducere, ci spiritul trupei, adica insusirea ei
morala.
1.3. MUTATII IN MODUL DE SOLUTIONARE A
CONFLICTELOR MILITARE
Realitatea ultimelor decenii, caracterizata de o schimbare rapida si
neasteptata a raporturilor internationale in planul securitatii statelor, a
condus la degradarea unor relatii dintre state, la destramarea unora ca
urmare a confruntarilor explozive de natura nationalista, religioasa,
etnica, insotite de presiuni economice, financiare, politice, si nu in ultimul
rand de acte teroriste aducatoare de distrugeri materiale si pierderi de vieti
omenesti.
O evaluare a evenimentelor din ultima parte a secolului XX si
inceputul mileniului trei, reliefeaza o crestere a numarului de conflicte si
o diversificare a actelor de violenta. Se poate afirma ca razboiul in viitor
nu va mai avea trasaturile conflictelor trecute, violenta va fi mascata prin
nonviolenta, iaragresiunea va fi instrumentata non-violent, devenind
astfel suprasimbolica, iar agentii actiunii armate, manipulatori de
simboluri.
Pe de alta parte, lumea va deveni tot mai constienta de faptul ca
razboiul, in acceptiunea de pana acum, nu trebuie sa mai constituie o
modalitate de promovare a politicii in relatiile dintre state. In acelasi timp,
vor continua sa existe focare de tensiune si violenta, crize si stari
conflictuale care pot degenera rapid, in cazul in care nu sunt luate masuri
ferme pentru gestionarea acestora.
Solutionarea conflictelor militare tinde spre o noua modalitate de
abordare a formelor si mijloacelor de lupta, determinata de inaltul grad de
solicitare fizica si psihica a personalului implicat in actiunile de lupta, de
atipicul actiunilor, de exigentele formulate prin conceptul pierderi
umane - zero sau de cel privind fara pierderi colaterale. In acest
ansamblu trebuie privite si operatiile (actiunile) psihologice.
In viitor, este posibil sa asistam la un veritabil declin al utilizarii
razboiului ca mijloc al politicii si, in acelasi timp, la o crestere
spectaculoasa a importantei mijloacelor de ultima generatie ale violentei

armate: razboiul economic si informational, subversiunea si terorismul,

confruntarea psihologica si cea cultural-ideologica etc.
1.4.OPERATII PSIHOLOGICE(PSYOPS) IN ACTIUNILE
MILITARE DIN ULTIMELE DOUA DECENII
Operatiile psihologice in Razboaiele din Golf
Orice scepticism privind pretentia ca PSYOPS
reprezinta un multiplicator de forta este de inteles, daca
ne gandim doar la faptul ca eficacitatea PSYOPS este
intotdeauna greu de masurat. PSYOPS este eficienta doar
atunci cand este configurata cu actiuni diplomatice,
politice sau militare. Este dificil sa iei deoparte si sa
masori impactul PSYOPS (precum identificarea si
masurarea puterii distructive a unei rachete Harpoon sau
a unei bombe ghidate prin laser), totusi datele din primul
razboi din Golf ne dau o imagine asupra eficacitatii
PSYOPS si a rolului PSYOPS ca multiplicator de forta.
Inainte de inceperea razboiului, Grupul 4 de Operatii
Psihologice afirma ca PSYOPS au avut o contributie
semnificativa la dezertarea din teatrul de operatii din
Kuweit a circa 434 000 de irakieni. In primele faze ale
razboiului terestru, predarea pe scara larga a soldatilor
irakieni a fost cauzata nu numai de conducerea slaba a
armatei irakiene si de puterea de foc covarsitoare a
coalitiei, ci si de amplificarea acestor factori prin utilizarea
PSYOPS.
Esaloanele de comanda irakiene ofereau soldatului
irakian informatii sarace si, desigur, putine dintre acestea
erau reale. Nu i se spunea adevarul privind amploarea
puterii de foc desfasurate impotriva lui, era mintit ca
fortele coalitiei vor omori sau tortura prizonierii. In aceste
circumstante, misiunile de bombardament nu ar fi avut
efect asupra moralului decat in zone tactice limitate, daca
nu ar fi existat fluturasii pentru multiplicarea acestui efect.
In raportul financiar din anul 1992 catre Congresul
SUA s-a afirmat: PSYOPS s-au axat pe distrugerea
moralului irakian si pe incurajarea predarii si dezertarii in

masa. Dupa incetarea focului, un comandant irakian a

afirmat ca pe langa operatiile de bombardament, PSYOPS
au constituit cea mai mare amenintare pentru moralul
trupelor sale.
Al doilea conflict din Irak a adus, in afara de
elementele inedite in domeniul artei militare, si
consacrarea definitiva a necesitatii existentei unei
consistente implicari a operatiilor informationale, respectiv
operatiilor psihologice in sprijinul indeplinirii misiunilor
unitatilor combatante.
Daca ne gandim la numarul manifestelor folosite in
cele doua conflicte din zona Golfului Persic, iata care sunt,
strict cantitativ, diferentele: in 1991, fortele aliate au
folosit 29 de milioane de manifeste, iar in 2003
structurile de operatii psihologice americane si
britanice au diseminat 50 de milioane de manifeste.
Mai sunt insa de luat in calcul numarul impresionant de
ore de emisie realizate de catre posturile de radio ale
aliatilor sau sponsorizate de acestia.
Un rol important in economia planificarii si
desfasurarii campaniei de operatii psihologice in ultima
campanie din Irak a revenit si celui mai puternic mijloc
tehnic de care dispune Pentagonul in domeniul operatiilor
psihologice- avionul EC 130E Commando Solo. Acesta este
o aeronava de tip cargo, modificata, echipata cu un studio
mobil audio/video, cu transmitatoare multidirectionale si
antene , putand fi realimentata in aer. Acesta poate
transmite, in direct sau inregistrat, in gamele UM,US,UUS
(FM), in spectrul TV si in banda comunicatiilor militare.
Echipamentele de la bord sunt folosite si pentru bruiajul
statiilor de radio si televiziune inamice. Cu acest
echipament, structurile de operatii psihologice au
capacitatea sa transmita simultan in opt lungimi de unda
diferite. Aceasta aeronava a fost utilizata pe intreaga
durata a conflictului atat ca post de radio mobil (aerian),
cat si pentru a retransmite emisiunile unor posturi de radio
si televiziune, dar a executat si misiuni de diseminare a
manifestelor.

In ceea ce priveste operatia Iraqi Freedom, din

planificarea si desfasurarea operatiilor psihologice putem
retine urmatoarele lectii invatate:
a. - reconsiderarea rolului echipelor tactice de operatii
psihologice;
Pe parcursul ultimei campanii din Irak, principala
provocare a constat in derularea programelor de operatii
intr-un ritm rapid, corespunzator vitezei de inaintare a
trupelor aliate. Echipele tactice de operatii psihologice au
insotit unitatile combatante carora le-au fost alocate in
sprijin, indeplinind misiuni in folosul acestora activitati de
culegere de informatii, diseminarea produselor PSYOPS
pregatite anterior si comunicarea directa cu populatia din
zona de operatii.
b. - incurajarea modificarilor comportamentale
decisive;
Realizarea modificarilor comportamentale a fost
considerata ca fiind in raport direct cu satisfacerea
nevoilor de baza ale militarilor si populatiei civile irakiene,
in prima etapa, urmand ca, in perioada post Saddam,
acest efort sa fie continuat prin deplasarea accentului
asupra promovarii valorilor general umane, dar si specifice
societatii irakiene, proces orientat spre reconstructia unui
stat irakian democratic, liber si prosper.
c. - integrarea operatiilor psihologice in actiunile
militare pentru realizarea obiectivului final;
Ca multiplicator de forta si factor de reducere a
violentei, operatiile psihologice au contribuit nemijlocit la
pregatirea populatiei civile si a militarilor irakieni pentru a
accepta ca inevitabila intrarea fortelor aliate pe teritoriul
tarii lor, avand ca unic scop inlaturarea lui Saddam
Hussein, exponentul unui regim totalitar inuman. Mediul
atitudinal favorabil fortelor aliate a fost atins, desi nu s-a
reusit trecerea pragului de rezistenta pasiva care ar fi dus
la o revolta de proportii a populatiei irakiene impotriva
regimului lui Saddam Hussein.

d. - repozitionarea operatiilor psihologice in raport cu

mass-media;
Spre deosebire de razboaiele, conflictele, interventiile
anterioare, structurile de operatii psihologice si-au asumat
public responsabilitatile care le revin, au promovat
transparenta activitatilor si s-au plasat in lumina
reflectoarelor.
e. - utilizarea intensiva a studiourilor amplasate pe
Commando Solo;
Intreaga campanie a fost precedata si sustinuta, pe
toata durata desfasurarii, de catre studiourile de radio si
de televiziune amplasate pe aeronava EC 130E
Commando Solo. In conditiile diseminarii a milioane de
manifeste si in urma parasutarii catorva zeci de mii de
receptoare radio, destinate unei populatii cu un grad de
instruire destul de ridicat, se apreciaza ca mesajele
transmise de planificatorii operatiilor psihologice au
contribuit in mod semnificativ la succesul intregii operatii
militare din Irak.
f. - folsirea limitata a internetului;
Din cauza restictiilor extrem de severe aplicate
operatiilor psihologice, folosirea Internetului ca mijloc se
diseminare PSYOPS s-a limitat la transmiterea de mesaje
electronice. Cu toate acestea, folosirea, fie si limitata a
Internetului in scopul diseminarii mesajelor PSYOPS
demonstreaza convingator capacitatea operatiilor
psihologice de a include in propria panoplie diferitele
mijloace de comunicare definitorii pentru societatea
multimedia contemporana.
Operatiile psihologice in Kosovo
Pe data de 12 iunie 1999 primele trupe ale KFOR au
intrat in regiunea Kosovo, fiind autorizate prin rezolutia nr.
1244 a Consiliului de Securitate al ONU. Aceste trupe au
fost primite de albanezii din Kosovo (in numar de circa 1,81,9 milioane) ca niste forte eliberatoare, in timp ce pentru
sarbi (circa 250-300.000 la acea data) ele erau

considerate trupe cotropitoare. In regiune a existat, cel

putin pentru cateva saptamani, un adevarat vid legislativ
si administrativ, situatia economica era dezastruoasa,
infrastructura - la pamant, dupa sapte saptamani de
bombardament, o cantitate impresionanta de armament si
munitie era in mana UCK-ului (Armata de Eliberare din
Kosovo) si a populatiei civile, exista un numar semnificativ
de refugiati albanezi, fortele armate sarbesti lasasera in
urma multe zone minate, tocmai incepea exodul populatiei
de etnie sarba de frica razbunarii albanezilor. Violenta,
confuzia si faradelegea erau caracteristicile de baza ale
situatiei din Kosovo in acea perioada de inceput a misiunii
KFOR.
Misiunea KFOR era sa impuna prevederile rezolutiei
nr.1244 a Consiliului de securitate al ONU, sa stabileasca
un mediu de securitate in Kosovo, sa impuna incetarea
violentelor, sa asigure conditiile pentru intoarcerea
refugiatilor, sa sprijine procesul de creare a institutiilor
democratice. Sarcina cea mai dificila pentru KFOR a fost,
este si va ramane multa vreme schimbarea acestei
atitudini profund ostile a unei etnii fata de cealalta.
Elemente definitorii ale PSYOPS-ului din
Kosovo :
* Un element de noutate l-a constituit faptul ca in
Kosovo, spre deosebire de Bosnia-Hertegovina, nu s-a
constituit un CJPOTF (Combined Joint Psyhologycal
Operational Task Force-Forta Operationala Multinationala
Intrunita de Operatii Psihologice), cu o structura de
comanda unica, ci fiecarei brigazi multinationale i-a
revenit responsabilitatea de a organiza si incadra
propria structura de PSYOPS.
*Sarcina de a sincroniza si coordona activitatea celor
cinci elemente de PSYOPS din brigazile multinationale ii
revenea structurii de specialitate din compunerea
comandamentului principal al KFOR, denumita PSYOPS
Suport Element-PSE (Element de sprijin de PSYOPS).
Structurile de PSYOPS de la nivelul brigazilor aveau
autonomie in ceea ce priveste utilizarea statiilor de

radioamplificare proprii, campania de avertizare impotriva

minelor, conceperea produselor referitoare la punctele de
control, la verificarea locuintelor si autovehiculelor, la
protectia fortelor proprii, realizarea produselor continand
informatii de baza despre brigada respectiva, mediatizarea
declaratiilor comandantilor de brigada, retransmiterea
comunicatelor de presa etc. Comandantii brigazilor aveau
autoritatea finala de a aproba produsele executate in
domeniile mentionate mai sus, in schimb, produsele care
vizau alegerile, institutiile democratice, criminalii de
razboi, crima organizata, contrapropaganda trebuiau
inaintate de brigazi, prin intermediul PSE, direct
comandantului KFOR, care avea autoriatea finala de
aprobare.
Misiunea PSYOPS-ului consta in organizarea si
desfasurarea unor operatiuni psihologice in sprijinul pacii,
in aria de responsabilitate, in scopul realizarii si mentinerii
unui climat de securitate, precum si pentru sprijinirea
eforturilor de creare a conditiilor de implementare a
prevederilor intelegerilor politice semnate de parti.
In scopul indeplinirii misiunilor mai sus, au fost
stabilite sapte obiective principale:
a. participarea la stabilirea si mentinerea unui climat
de securitate;
b. contribuirea la realizarea si mentinerea unei
societati multietnice;
c. obtinerea si mentinerea acceptarii prezentei Fortei
Internationale de Securitate, precum si a organizatiilor
nonguvernamentale si internationale;
d. impunerea si mentinerea KFOR ca o sursa credibila
de informatii;
e. sporirea participarii la procesul de refacere
economica;
f. obtinerea acceptarii suportului si participarii la
procesul de repatriere a refugiatilor;

g.

cresterea sprijinului si participarii la institutiile

democratice;

Temele PSYOPS cele mai folosite au fost:

- fortele NATO actioneaza sub o autoritate legala,
avand acordul comunitatii internationale si acordul
guvernului iugoslav;
- fortele NATO actioneaza sub reguli ferme de
angajare, avand autoritatea si capabilitatea de a
raspunde repede si adecvat la orice violare a
acordurilor incheiate;
- fortele NATO vor actiona decisiv, ca raspuns la orice
atac asupra fortelor si mijloacelor proprii, precum si
asupra organizatiilor internationale;
- fortele NATO vor impune impartial prevederile
acordurilor incheiate;
- fortele NATO vor lua toate masurile de precautie
necesare pentru a evita pagubele colaterale;
- continuarea violentelor nu va avea decat
repercusiuni negative asupra realizarii obiectivelor
partilor;
- fortele NATO sprijina in mod activ organizatiile
internationale si nonguvernamentale, precum si
populatia din Kosovo, in procesul de refacere
economica;
- fortele NATO sunt profesioniste;
- fortele NATO sunt pe deplin angajate in
implementarea oricarei rezolutii a Consiliului de
Securitate al ONU si vor continua operatiile in Kosovo
pana ce toate criteriile politice si diplomatice sunt
indeplinite;
Temele PSYOPS care au fost evitate:
- legitimitatea fostei formatiuni UCK;
- Serbia este un stat cotropitor in Kosovo;

- Kosovo este un stat suveran;

- descrierea membrilor armatei si militiilor sarbe ca
niste criminali de razboi;
- orice referire la apartenenta religioasa;
- acordarea oricarui ultimatum care nu poate fi
indeplinit;
Grupurile de audienta au fost impartite in 30 de
sub-categorii precodificate, in functie de
importanta, etnie, varsta, sex, apartenenta politica.
Echipa romaneasca de PSYOPS (compusa din 6 militari
ceea ce a situat Romania pe locul doi, dupa SUA, dupa
numarul de persoane care au incadrat PSE) a avut o
participare consistenta la nivelul comandamentului
principal al fortei multinationale, si a constituit o
recunoastere de facto a profesionalismului celor ce
incadreaza Sectia Actiuni Psihologice si Centrul Tehnic de
Actiuni Psihologice.
Actiuni psihologice in Afganistan
Pe 7 octombrie 2001, la 26 de zile dupa tragicele si
spectaculoasele evenimente de la 11 septembrie, rastimp
in care S.U.A. au adresat mai multe ultimatumuri regimului
taliban din Afganistan, au inceput bombardamentele
americane asupra pozitiilor militare din aceasta tara,
detinute de reteaua terorista Al-Qaida, condusa de Osama
Bin Laden.
Iarna lui 2002 a insemnat continuarea operatiilor de
cercetare si scotocire a grupurilor de luptatori talibani care
se retrasesera in munti, iar in mijlocul lui martie 2002
intreaga retea terorista Al Qaida fusese distrusa. Se poate
aprecia ca din primavara lui 2002, Enduring Freedom, in
paralel cu particularitatile unei operatiuni de tip combat,
antiterorist, a capatat din ce in ce mai mult caracteristicile
uneia de tip asistenta de securitate, de asigurare a
stabilitatii din Afganistan, de reconstructie si asistenta
umanitara.

Principalele obiective ale operatiilor psihologice

desfasurate de S.U.A. in Afganistan au fost: informarea
corecta a populatiei afgane despre implicarea retelei Al
Qaida si a regimului taliban in atentatele teroriste din 11
septembrie, precum si in alte atentate anterioare de acest
gen,demonizarea lui Bin Laden, precum si a liderilor
militari si religiosi Al Qaida, convingerea populatiei afgane
si a celor din statele invecinate despre legitimitatea
interventiei S.U.A. si a coalitiei internationale in
Afganistan, necesitatea distrugerii tuturor taberelor
teroriste din aceasta tara, demoralizarea si izolarea
trupelor talibane, implicarea activa a populatiei afgane
in rasturnarea regimului taliban,prezentarea
interventiei americane ca doar o prima etapa a
luptei impotriva terorismului ,ca o operatie militara
indreptata impotriva regimului taliban si nu a poporului
afgan si cu atat mai putin impotriva Islamului, asigurarea
sprijinului militar si logistic necesar opozitiei afgane
(Alianta Nordului), crearea conditiilor favorabile de actiune
pe teritoriul afgan a organizatiilor umanitare, crearea
unei atitudini favorabile fata de prezenta unei forte
de pace multinationale, informarea populatiei civile
despre pericolul minelor etc.
Temele PSYOPS cele mai folosite au fost: organizatia
terorista Al Qaida si Osama Bin Laden poarta raspunderea
pentru atentatele din 11 septembrie; Bin Laden este un
criminal care trebuie prins si deferit justitiei; operatiile
militare din Afganistan sunt ale unei coalitii internationale
si nu doar ale S.U.A.; coalitia internationala pentru lupta
impotriva terorismului este legitima si are girul
organismelor internationale; infrangerea talibanilor este
inevitabila; talibanii nu reprezinta populatia afgana;
ajutarea militarilor americani in demersurile lor de a-i
prinde pe liderii talibani, oferirea de informatii despre
localizarea acestor lideri; S.U.A. ajuta populatia civila
afgana si va participa la reconstructia acestei tari.
Date fiind gradul ridicat de analfabetism in
randul populatiei afgane, precum si lipsa
televizoarelor dupa cinci ani de interdictie a

acestora de catre regimul taliban, efortul principal

al PSYOPS-ului american a fost axat pe realizarea
unor produse tiparite (cu predilectie fluturasi) in
care imaginile reprezentau centrul de greutate
informational, respectiv a unor produse audio,
radioul fiind principalul mijloc de informare in
Afganistan.
Fluturasii care au fost diseminati in perioada imediat
urmatoare au vizat ruperea populatiei civile afgane de
cauza talibanilor, precum si demoralizarea talibanilor,
carora li se oferea varianta incetarii luptei si a predarii.
Tematica fluturasilor a fost diversa: expulzarea din
Afganistan a teroristilor straini, amenintari si ultimatumuri
la adresa liderilor militari si spirituali al Al Qaida, oferirea
de recompense consistente celor care ar da informatii utile
despre acestia, locul si modalitatea de acordare a unor
ajutoare umanitare, neinterferarea cu operatiile militare
ale coalitiei, atentionari privind pericolul minelor etc.
Incepand cu primavara lui 2002, odata cu schimbarea
caracteristicilor operatiei Enduring Freedom s-a
schimbat si tematica produselor tiparite, majoritatea
acestora vizand transmiterea unor mesaje, cum ar fi:
sustinerea procesului democratic din Afganistan,
renuntarea la violenta si crima, reconcilierea intre
diversele grupari etnice si religioase, participarea la
reconstructia economica a tarii, instaurarea unui stat de
drept, acordarea de drepturi suplimentare femeilor si
copiilor etc. De asemenea, se poate remarca utilizarea pe
scara din ce in ce mai larga a echipelor tactice PSYOPS,
atat pentru diseminarea produselor cat si pentru
comunicarea directa cu populatia afgana.
In ceea ce priveste produsele audio, un rol deosebit
de important l-a avut Commando Solo. Dat fiind faptul ca
principalul post de radio taliban Vocea Shariei a fost scos
din functiune in chiar prima saptamana a operatiei, se
poate spune ca eterul Afganistanului a fost la indemana
PSYOPS-ului american.

De la bordul avionului, care a avut cate 2 zboruri in

fiecare zi (peste 300 in total) au fost transmise mii de ore
de emisiune in dialectele dari si pasthu, planificatorii
PSYOPS americani fiind constienti ca radioul reprezinta
principalul mijloc de informare pentru afgani.
In cadrul emisiunilor radio, alaturi de mesajele
PSYOPS cu teme similare celor transmise prin produsele
tiparite, o pondere mare a avut-o muzica, ceea ce a
constituit o idee foarte buna in contextul unei sensibilitati
crescute a populatiei afgane, careia regimul taliban i-a
interzis accesul.
Trebuie remarcat ca si in cadrul operatiei Enduring
Freedom a fost utilizat cu succes conceptul de reach
back, care a permis ca produsele audio sa fie
concepute si realizate la Fort Bragg si transmise via
satelit la bordul avionului Commando Solo, de unde
erau retransmise in Afganistan.
Pentru difuzarea mesajelor PSYOPS au fost folosite si
unele posturi de radio detinute de Alianta Nordului,
precum si cele aflate in statele vecine cu Afganistanul. De
asemenea, odata cu cresterea rolului echipelor tactice, sau folosit, pe scara din ce in ce mai larga, statiile de
radioamplificare din dotarea acestora.
Operatia Enduring Freedom a confirmat inca o data
rolul hotarator al operatiilor informationale si, in cadrul
acestora, a celor psihologice. Razboiul din Afganistan a
fost si este unul nu atat al bombelor, cat mai ales al
informatiilor.
Principalul adversar al PSYOPS-ului american a fost nu
atat contrapropaganda talibana, cat mai ales unele posturi
de televiziune si radio arabe din tarile invecinate. In acest
context, multi analisti politico-militari americani considera
ca ar fi fost mai utila folosirea postului de televiziune Al
Jazeera pentru transmiterea mesajelor americane si nu
blamarea si boicotarea acestuia.
Enduring Freedom a constituit validarea practica a
conceptului de reach back in conditiile in care teatrul de

operatii militare a fost la cateva mii de kilometri de

teritoriul S.U.A. De altfel, in ultimii ani, implementarea
sistemului reach back constituie o prioritate pentru multe
tari NATO care au structuri PSYOPS in cadrul armatelor lor.
In prezent, pe plan politico-militar se constata o
preocupare tot mai sustinuta din partea unor state mai
nou, chiar din partea unor organisme si organizatii
internationale de a-si imbogati si dezvolta arsenalele de
actiuni psihologice, de a gasi noi forme, tehnici si
procedee de actiune sau de a le perfectiona pe cele care
si-au demonstrat eficienta deja. Aceasta tendinta
caracterizeaza toate armatele moderne.

A.C.C.
Tiai cu o linie cifra 2 care se gsete ntre dou cifre
fr so i cifra 7 care se gsete ntre dou cifre cu so
Exemple: 3 2 1 6 2 8 7 4 7 5
87625928937925371258747126521752187
624784267875212
31257876248742678125712562174785217
35297398295267847625876917522987624
67532582628745239267875237523765237
63292467852973926874571732947624748
73252476218674252973925732147623785
74232587428678246556475299267467538
24768246852326758742674123742937925
24764876295289375293712587471265217
32587624784267875213126742523784782
67492371754788213792587642892367325
34792576782925712947826285235764267
89253796752667412587425217874267892
47573874621379254284763294852195273
25747675297329674282632676824785239
79674248768742674223752937925247645

76232587428674283576473295217521876
24784267875213621747882173528539829
52678597423258742876246576475298742
67412375293792524764478621379258764
28923673253717329476287487325247621
18242874521752392678752376523576426
78925796785267862174785217392673982
59267852173258762478426787521397471
26543712187624787625298237925371254
26737521393521752392678752376782428
52357642678925674258769736573712947
62874873252476216775297312874523753
29824428762478523247592674675874267
412375298674294396