Fora major i cazul fortuit n achiziiile publice

16 februarie 2015 | Ecaterina Milica DOBROT

Dei se refer la evenimente diferite, n practica achiziiilor nu se face, ntotdeauna, o

distincie ntre fora major i cazul fortuit, din cauza mprejurrilor n care intervin.
Pentru o nelegere a deosebirilor i asemnrilor dintre fora major i cazul fortuit, e
necesar o cunoatere a celor dou concepte. Nebeneficiind de explicaii n legislaia
specific achiziiilor publice, practicienii din domeniu apeleaz la Noul Cod Civil art.
1351:
alin. (2) Fora major este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil i
inevitabil;
alin. (3) Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevzut i nici mpiedicat de
ctre cel care ar fi fost chemat s rspund dac evenimentul nu s-ar fi produs.
Se observ c asemnarea e dat de caracterul imprevizibil i invincibil al fenomenului.
Pe de alt parte, una dintre deosebiri o reprezint cauza producerii: fora major e
indisolubil legat de un fenomen extern (un eveniment incontrolabil i imprevizibil, cum
ar fi furtuna, inundaia, cutremurul, incendiul), n timp ce cazul fortuit poate fi produs i
de factori interni activitii economice a operatorului economic.
O alt deosebire o constituie modul de notificare a evenimentului: imposibilitatea fortuit
de ndeplinire a unei sarcini este confirmat de ctre debitorul obligaiei, n timp ce fora
major, pentru a fi luat n considerare, trebuie avizat de organe competente n acest
sens. Prin Legea nr. 335/2007[1], Camera de Comer i Industrie a Romniei avizeaz
existena cazului de for major, n baza art. 28 alin. (2) litera i).
O prim citare a forei majore n O.U.G. nr. 34/2006 o ntlnim la art. 172 alin. (2):
Riscurile transmiterii ofertei, inclusiv fora major, cad n sarcina operatorului
economic.
Prin articolul amintit, legiuitorul atrage atenia operatorilor economici c nedepunerea
ofertei la data i ora stabilite n anunul/invitaia de participare constituie o culp exclusiv
a ofertantului, chiar dac a intervenit fora major.
O aplicare a dispoziiilor art. 172 se ntlnete la unele proceduri iniiate n perioadele de
iarn, cnd, din cauza ninsorile abundente ce au blocat mai multe drumuri publice, oferta
nu a ajuns la termenul impus. Dei operatorul economic a transmis prin curier rapid
coletul cu oferta sa, livrarea s-a realizat dup momentul stabilit, cu o ntrziere de 25 de
ore fa de cea prevzut n anunul de participare.
Comisia a consemnat n primul proces-verbal de evaluare nregistrarea la autoritatea
contractant a ofertei ntrziate i a respins-o ca inacceptabil, n baza art. 36 alin. (1) lit. a
din HG nr. 925/2006[2], innd cont de 33 alin. (3)[3]. Operatorul respins, apreciind ca
incorect hotrrea comisiei de evaluare, a depus o contestaie la Consiliul Naional de
Soluionare a Contestaiilor (CNSC).

n urma analizrii dosarului supus dezbaterii, CNSC a decis[4]: [] critica adus de

contestator cu privire la condiiile meteo total nefavorabile n vederea depunerii la timp a
ofertelor nu poate fi reinut de Consiliu n soluionare, atta vreme ct operatorii
economici care au depus oferte n termenul limit acordat au domiciliul n diverse zone ale
rii []. De altfel, potrivit dispoziiilor art. 172 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, Riscurile
transmiterii ofertei, inclusiv fora major, cad n sarcina operatorului economic.
O a doua invocare a forei majore, ce se confund uneori cu un caz fortuit, o regsim n
ordonan la art. 122 lit. c): Autoritatea contractant are dreptul de a aplica procedura de
negociere fr publicarea prealabil a unui anun de participare numai n urmtoarele
cazuri: ca o msur strict necesar, atunci cnd perioadele de aplicare a licitaiei deschise,
a licitaiei restrnse, a negocierii cu publicarea prealabil a unui anun de participare sau a
cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extrem urgen, determinate de
evenimente imprevizibile i care nu se datoreaz sub nicio form unei aciuni sau inaciuni
a autoritii contractante. Autoritatea contractant nu are dreptul de a stabili durata
contractului pe o perioad mai mare dect cea necesar, pentru a face fa situaiei de
urgencare a determinat aplicarea procedurii de negociere fr publicarea prealabil a
unui anun de participare. n cazuri de for major sau n cazuri temeinic motivate,
autoritatea contractant are dreptul de a emite un ordin de ncepere a serviciilor/lucrrilor
concomitent cu iniierea procedurii de negociere fr publicarea prealabil a unui anun de
participare.
Din modul de enunare a art. 122 lit. c) se observ c negocierea poate fi utilizat att n
cazuri fortuite (evenimente care nu se datoreaz sub nicio form unei aciuni sau inaciuni
a autoritii contractante), ct i n situaii de for major, cum ar fi inundaiile de
proporii, produse de creteri ale debitelor rurilor cu mult peste cotele nregistrate n zona
calamitat. n atare situaii, lucrrile de refacere a drumurilor distruse pot ncepe n acelai
timp cu negocierea.
ntruct fora major reprezint o circumstan imprevizibil, ce ar putea interveni pe
parcursul derulrii unui contract, devine motiv de iniiere a proceduri de negociere ce se
bazeaz pe art. 122 lit. i).
Autoritatea contractant trebuie s fie prudent n aplicarea celor dou tipuri de negocieri
art. 122 c) i i) pentru c ncadrarea unui fenomen n categoria forei majore ori a
cazului fortuit depinde de circumstanele producerii. Nu poate fi considerat imprevizibil un
eveniment ce se produce n mod frecvent, cum ar fi o cretere a debitului de ap peste
cotele normale, inundnd lunca unui ru (prin definiie lunca reprezint o zon
inundabil). Raportndu-se la distrugerea unor construcii (drumuri, case), efectele unui
astfel de fenomen pot fi evitate prin neautorizarea realizrii lucrrilor n acea zon.
O a treia menionare a forei majore, dar alturi de cazul fortuit, regsim la art. 204 alin.
1^1 din O.U.G. nr. 34/2006: n cazul n care autoritatea contractant nu poate ncheia
contractul cu ofertantul a crui ofert a fost stabilit ca fiind ctigtoare, datorit faptului
c ofertantul n cauz se afl ntr-o situaie de for major sau n imposibilitatea fortuit

de a executa contractul, atunci aceasta are dreptul s declare ctigtoare oferta clasat pe
locul doi, n condiiile n care aceasta exist i este admisibil. n caz contrar, se anuleaz
aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziie public.
Prin aceast prevedere, autoritatea contractant se asigur mpotriva riscului neexecutrii
investiiei, dac ofertantul ctigtor nu ar mai fi capabil s-i onoreze obligaiile ce decurg
din viitorul contract.
Totodat, o astfel de dispoziie a fost necesar pentru a evita nelegerile ntre concureni
(renunarea la competiie a operatorului de pe locul 1 n favoarea celui de pe locul 2).
Dac fora major presupune producerea unor aciuni externe operatorului economic,
imposibilitatea fortuit de execuie poate fi cauzat de un eveniment intern, ce ine de
activitatea economic a ofertantului.
Aadar, pentru a se constata apariia unei situaii fortuite, ce nu-i permite operatorul
semnarea contractului, acesta trebuie s fac dovada existenei unei fapte ce nu reprezint
o culp personal.
Un exemplu n acest sens ar fi cel al unui ofertant cruia, ntre data comunicrii
rezultatului procedurii i cel al ncheierii contractului, i-a fost distrus, ntr-un incendiu,
secia de producie. Drept urmare, ofertantul nu mai dispunea de mijloacele necesare
derulrii contractului. Fiind anunat de apariia imposibilitii fortuite de executare a
contractului, autoritatea contractant a decis atribuirea contractului ofertantului admisibil,
clasat de pe locul 2.
Totui, i n acceptarea unei astfel de motivri, autoritatea contractant trebuie s fie
precaut. Imposibilitatea de executare poate fi doar relativ, fr afectarea ntregii
obligaii, a tuturor clauzelor contractuale.
n funcie de mprejurri, imposibilitatea ar putea fi doar temporar, aplicndu-se o
suspendare a executrii obligaiei pentru un termen rezonabil, apreciat n funcie de durata
i urmrile evenimentului care a provocat imposibilitatea de executare[5].
Pe de alt parte, autoritatea are dreptul, n situaii fortuite, s anuleze procedura, aa cum
a procedat n spea expus n continuare[6].
n vederea prestrii serviciilor de prevenire i intervenie n caz de incendiu la depoul de
cltori, ofertantul AA SRL, dup ce a fost desemnat ctigtor, a vizitat obiectivul
autoritii contractante, unde a remarcat starea precar a dotrilor i instalaiilor necesare
organizrii i realizrii primei intervenii.
Ca urmare a constatrilor din teren, AA SRL a transmis autoritii o adres n care a
menionat: Avnd n vedere cele constatate i corobornd aceste date cu cerinele din

caietul de sarcini, considerm c suma licitat de societatea noastr de 135.000 lei/an nu

poate acoperi cheltuielile necesare pentru a ne ndeplini condiiile contractuale cu
respectarea tuturor prevederilor legale n vigoare. [] Renunm la semnarea
contractului.
Fiind pus n situaia de a nu se ncheia contractul cu ofertantul de pe locul 1, iar cel de pe
locul secund prezentase o ofert inacceptabil, autoritatea contractant i-a exercitat
dreptul de a anula procedura de atribuire.
Prevederea art. 204 alin. 1^1 din O.U.G. nr. 34/2006 (cu referire la imposibilitatea fortuit
de executare a contractului) pare a fi, uneori, o variant/soluie pentru autoritatea
contractant de a semna contractul cu ofertantul de pe locul secund.
Un exemplu cu o alt variant de interpretare a articolului citat o extragem din Decizia
Curii de Apel Ploieti[7].
n urma derulrii etapei de licitaie electronic, clasamentul n SEAP a fost: ACL SRL
locul 1; E SRL locul 2; EDM SRL locul 3.
Dup modificarea propunerii financiare, ACL SRL a comunicat autoritii contractante c,
dintr-o greeal de tastare, a introdus eronat preul i nu poate executa lucrarea la noua
valoare.
Autoritatea contractant, n Raportul procedurii, a desemnat ca fiind ctigtoare oferta
admisibil clasat pe locul 2, depus de E SRL, n temeiul art. 204. alin. 1^1 din O.U.G. nr.
34/2006: n cazul n care autoritatea contractant nu poate ncheia contractul cu
ofertantul a crui ofert a fost stabilit ca fiind ctigtoare, datorit faptului c ofertantul
n cauz se afl ntr-o situaie de for major sau nimposibilitatea fortuit de a executa
contractul, atunci aceasta are dreptul s declare ctigtoare oferta clasat pe locul doi, n
condiiile n care aceasta exist i este admisibil.
EDM SRL, ofertantul clasat pe locul 3, a contestat la CNSC atribuirea contractului ctre E
SRL, solicitnd anularea actului de desemnare ca i ctigtoare a lui E SRL.
n motivare, petenta a ridicat problema distorsionrii concurenei de ctre ACL SRL i E
SRL ntreprinderi afiliate, asociaii fiind tat i fiu, fapt ce rezulta din informaiile
furnizate de Oficiul Registrului Comerului.
Contestaia EDM SRL a fost respins de CNSC ca nefondat.
Nemulumit de soluia dat, EDM SRL a formulat plngere la Curtea de Apel, mpotriva
deciziei CNSC.

Curtea a constatat c, n mod nelegal, autoritatea contractant, ca urmare a retragerii

ofertei de ctre ACL SRL, a procedat la aplicarea dispoziiilor art. 204 alin. 1^1 din O.U.G.
nr.34/2006.
mprejurarea c, dintr-o greeal de tastare, s-a introdus greit preul i nu poate executa
lucrarea la aceast valoare nu se ncadreaz n situaiile prevzute de art. 204 alin. 1^1 din
O.U.G. nr. 34/2006. [] Introducerea unui pre dintr-o greeal de tastare, pre la care nu
se poate executa lucrarea, care a dus la clasarea pe locul nti, nu poate constitui situaie de
for major sau n imposibilitatea fortuit de a executa contractual, astfel c nu sunt
aplicabile dispoziiile art. 204 alin. 1^1 din O.U.G. nr. 34/2006 privind declararea drept
ctigtoare a ofertei clasate pe locul al doilea. Devin astfel aplicabile dispoziiile art. 204
alin. 1^1 din O.U.G. nr. 34/2006 care prevd c, n caz contrar, se anuleaz aplicarea
procedurii pentru atribuirea contractului de achiziie public.
Pentru aceste motive, curtea a admis plngerea formulat de E SRL i a anulat raportul
final al procedurii de atribuire, modificnd Decizia pronunat de CNSC.
Din cele relatate mai sus, se observ c aciune eronat a lui ACL SRL este o culp proprie
a acestuia, ce se putea evita, consecinele fiind previzibile.
Trebuie reinut c autoritatea contractant, prin comisia de evaluare, are obligaia de a
discerne ntre culpa unui ofertant i cazul fortuit ce poate interveni.
n practic, exist diverse situaii n care imposibilitatea fortuit de ndeplinire a unor
obligaii se situeaz fie la limita culpei celui implicat, fie la grania cu fora major.
Avnd de a face cu astfel de cazuri, comisia de evaluare nu trebuie s abuzeze de o
prevedere legal, n scopul favorizrii unor ofertani.
Or, o parte din situaiile expuse reprezint tocmai aplicri incorecte ale dispoziiilor legale,
comisia de evaluare avnd la ndemn alte prevederi, alte soluii pentru a finaliza n mod
corect procedura de atribuire.

[1] Legea nr. 335/ 2007 Legea camerelor de comer din Romnia, art. 28 alin. (2) litera i): avizeaz, la
cerere, pentru societile romneti, pe baz de documentaie, existena cazurilor de for major i efectele
acestora asupra executrii obligaiilor comerciale internaionale.
[2] Oferta este considerat inacceptabil n urmtoarele situaii: a) se ncadreaz n categoria celor prevzute
la art. 33 alin. (3).
[3] Art. 33 alin. (3): n cadrul edinei de deschidere nu este permis respingerea niciunei oferte, cu excepia
celor care se ncadreaz ntr-una dintre urmtoarele situaii: a) au fost depuse dup data i ora-limit de
depunere sau la o alt adres dect cele stabilite n anunul de participare.

[4] Buletin oficial nr. 2013_0351.

[5] Noul Cod Civil Imposibilitatea fortuit de executare Noiune. Condiii. Art. 1634 alin. (3).
[6] Buletin oficial nr. 2014_2933.
[7] Curtea de Apel Ploieti, Decizia nr. 1685/21.10.2010.

http://www.dobrinescudobrev.ro/cele-mai-frecvente-greseli-in-abordareaconventiilor-civile/

FINANITII Cele mai frecvente greseli in

abordarea conventiilor civile
Cat de rentabila mai este conventia civila in actualul
context legislativ versus raporturile de munca sau
angajarea de zilieri
Reglementarile fiscale si civile succesive au determinat o serie de
confuzii terminologice cu privire la conventia civila. In consecinta,
acest instrument continua sa fie folosit pe scara larga, insa, de cele
mai multe ori, intr-un mod total eronat, cu consecintele fiscale de
rigoare. Putini stiu ca, in actualul context legislativ, o conventie
civila poate fi folosita numai in raporturile cu persoane fizice
neautorizate si numai in anumite situatii. Contractele incheiate cu
persoanele fizice autorizate au un regim fiscal distinct de cel al
conventiilor civile. Din punct de vedere tehnic, intrarea in vigoare a
Noului Cod Civil a reprezentat un moment important in ceea ce
priveste interpretarea impozitarii veniturilor din conventii civile. Mai
nou, de la 1 iulie 2012, taxarea acestora s-a schimbat.
Despre confuziile care se fac in abordarea conventiilor civile si
despre modul corect de interpretare a acestora in actualul context
legislativ ne vorbeste Luisiana Dobrinescu, Avocat fondator
DOBRINESCU DOBREV SCA
Ce reglementari au generat seria confuziilor cu privire la
conventia civila?

Cand vorbim despre conventii civile, multi dintre noi inca se mai
gandesc la contractele cu timp de lucru de maximum 3 ore pe zi.
Acest conservatorism a generat in ultimii ani grave erori juridice si
fiscale legate de utilizarea improprie a instrumentului de
contractare numit conventie civila.
Notiunea de conventie civila a fost introdusa in legislatia
romaneasca de Legea nr. 83/1995 privind unele masuri de protectie
a persoanelor incadrate in munca. Ulterior, conventia civila a fost
preluata de Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a
persoanelor incadrate in munca, care mentinea posibilitatea
incheierii de conventii civile pentru desfasurarea, cu regularitate, a
unor activitati care nu depasesc in medie 3 ore pe zi.
Aceasta structura de contractare a devenit frecvent utilizata,
datorita regimului fiscal derogatoriu (veniturile astfel obtinute erau
scutite de la plata contributiilor sociale). In timp, s-a abuzat de
aceasta structura de contractare, fiind utilizata pentru a masca
plata mai ieftina a salariilor. In consecinta, OUG nr. 23/2003 a
abrogat dispozitiile din legea nr. 130/1999 referitoare la conventiile
civile.
Ca urmare a acestei abrogari a disparut din plan legislativ
posibilitatea incadrarii in munca in baza unei conventii civile, sub
incidenta legislatiei muncii, ramanand doar notiunea de contract
civil, reglementata inca din anul 1864 de Codul Civil.
Acesta este momentul la care, in general in randul ne-juristilor, s-a
produs o confuzie in terminologie. Mentinerea posibilitatii de
contractare a unei persoane in baza unui contract reglementat de
Codul Civil a fost combinata cu vechea structura a conventiilor civile
reglementate de Legea 130. Rezultatul: s-a continuat in mod gresit
contractarea fortei de munca in baza Codului Civil, pentru
activitati cu caracter permanent.

Imbratisarea unei astfel de practici a dus la eludarea atat a

legislatiei muncii (care obliga la incheierea unui contract de munca
chiar si pentru activitatile care necesitau un program zilnic redus),
cat si a legislatiei fiscale (taxele si contributiile datorate pentru
veniturile din conventiile civile fiind de doua ori mai mici decat
sarcina fiscala aferenta salariilor).
In acest context, incepand cu anul 2010, practica inspectiilor fiscale
s-a remarcat printr-un accent deosebit asupra veniturilor obtinute
ca urmare a incheierii conventiilor civile.
In baza dispozitiilor art. 11 din Codul Fiscal, organele de inspectie
au recalificat din punct de vedere fiscal veniturile obtinute din
conventiile civile incheiate pentru activitati care nu aveau caracter
ocazional, in venituri din salarii, cu consecinta calculului retroactiv
de impozit si contributii sociale.
Ordonanta de urgenta nr. 58 din iunie 2010 a marcat inceputul unor
balbe legislative fara precedent. Incalcand intreaga teorie civilista
expusa mai sus, art. III din OUG 58/2010 a considerat veniturile
obtinute din conventii civile ca fiind venituri de natura profesionala,
supunandu-le platii contribuiilor sociale!
Mediatizarea intensa a acestei modificari legislative (pe fondul unor
controale-eveniment la mari trusturi de presa) si buimaceala
administratiei publice care inca nu era pregatita pentru
administrarea unui val considerabil de contribuabili, a determinat o
schimbare de mentalitate.
De teama instabilitatii legislative si a controalelor fiscale, marea
majoritate a contribuabililor au renuntat la utilizarea structurii
dualiste de contractare: respectiv contract de munca si conventie
civila incheiate simultan cu aceeasi persoana.
Ce modificari a adus Noul Cod Civil in cazul conventiilor
civile?Din punct de vedere tehnic, impozitarea veniturilor din

conventii civile a mai cunoscut un moment important, respectiv cel

al intrarii in vigoare a Noului Cod Civil. Mediatizandu-se faptul ca
Noul Cod Civil a abrogat Codul Comercial, interpretarile contractelor
civile au cazut in cealalta extrema: brusc, orice contract incheiat de
persoane fizice (inclusiv persoane fizice autorizate) a devenit
conventie civila!
Astfel, in primavara anului 2012, beneficiarii contractelor de prestari
servicii incheiate cu avocati, consultanti fiscali si alte persoane
avand profesii independente si/sau liberale aplicau sumelor platite
regimul fiscal al retinerii la sursa a impozitului pe venit (conform art.
52 Cod Fiscal).
A fost nevoie de clarificari legislative pentru a face distinctia dintre
cele doua tipuri de raporturi juridice si dintre cele doua tipuri de
regimuri fiscale.
Se pot incheia conventii civile si cu persoanele fizice
neautorizate?Conventiile civile se pot incheia numai cu persoane
fizice neautorizate. Contractele incheiate cu persoane fizice
autorizate au alt regim juridic si fiscal.
Desi Noul Cod Civil nu a adus nicio modificare reala cu privire la
conventiile civile, a generat modificari in legislatia fiscala prin care
a fost delimitata notiunea de contract civil (in sens general) de
notiunea de conventie civila. Practic, notiunea de conventie civila a
ramas a fi utilizata doar pentru contractele civile incheiate cu
persoane fizice (neautorizate n.r.) care presteaza cu titlu ocazional
anumite servicii.
Contractele incheiate cu persoane fizice autorizate si cu persoane
care exercita profesii liberale (denumiti profesionisti in terminologia
Noului Cod Civil) au un regim juridic si fiscal distinct.
Conform art. 3 din Noul Cod Civil, sunt considerati profesionisti toti
cei care exploateaza o intreprindere. Notiunea profesionist

prevazuta la art. 3 din Codul Civil include categoriile de comerciant,

intreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane
autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale.
Se poate spune ca la acest moment legislatia referitoare la
conventiile civile este asa cum ar fi trebuit sa arate inca din 2003,
de la abrogarea Legii nr. 130/1999.
Cum se taxeaza conventia civila incepand cu 1 iulie 2012?
Ce optiune in privinta impozitului pe venit recomandati
contribuabililor?Conform art. 52 din Codul Fiscal, persoanele
juridice sau alte entitati care conduc evidenta contabila au obligatia
de a calcula si retine la sursa un impozit pe venit de 10% aplicat
veniturilor din conventii civile. Acest impozit anticipat de 10%
urmeaza a se regulariza prin depunerea declaratiei de venit realizat,
in luna mai a anului urmator (formularul 200). Contractual se poate
opta pentru retinerea la sursa de 16%, impozitul in acest caz fiind
final.
Practic, in conditiile in care veniturile din conventii civile sunt
supuse platii contributiilor sociale, este recomandabil sa se opteze
pentru retinerea la sursa de 10% impozit pe venit, pentru ca prin
declaratia 200 sa se deduca cheltuielile cu contributiile sociale.
Pentru a evita orice deficienta de interpretare, prin Ordonanta
15/2012 a fost introdusa precizarea ca aceste retineri la sursa nu se
fac si pentru veniturile obtinute in baza contractelor civile de
contribuabilii care desfasoara activitati economice in mod
independent sau exercita profesii libere.
Pentru veniturile din conventii civile se datoreaza contributiile
individuale la asigurarile de pensii si de sanatate (10,5% pensii si
5,5% sanatate). Contributiile se aplica venitului brut stabilit prin
contract, se retin de catre platitorii de venituri si se vireaza pana la

data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit

venitul.
Nu datoreaza contributii sociale asupra venitului din conventii civile
persoanele care sunt deja asigurate la sistemul public de pensii
pentru veniturile din salarii, care au calitatea de pensionari sau care
sunt asigurate in sistemele neintegrate de pensii (ex. avocatii).
Baza lunara de calcul a contributiei la pensii nu poate fi mai mare
decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut prevazut in
Legea bugetului asigurarilor sociale de stat (2.117 lei in prezent), iar
baza lunara de calcul a contributiei de sanatate pentru venituri
exclusive din conventii civile nu poate fi mai mica de un salariu
minim pe tara (700 lei in prezent).
Incepand cu 1 iulie 2012, nu se mai datoreaza contributii la somaj.
Mai este rentabila conventia civila in actualul context
legislativ?Veniturile obtinute din conventiile civile isi pastreaza un
regim privilegiat de impozitare (cu aproximativ 13% mai putin fata
de impozitarea veniturilor din salarii).
Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre o optiune intre
incheierea unui contract de munca si o conventie civila datorita
caracterului ocazional al activitatilor ce pot fi contractate prin
intermediul unei conventii civile.
Poate un angajator sa incheie si conventii civile cu propriii
angajati?Nu exista niciun impediment legal pentru un angajator de
a contracta anumite servicii ocazionale cu proprii salariati, incheind
conventii civile. In astfel de situatii miza nu este una de optimizare
fiscala, ci mai degraba de flexibilizare a raportului juridic. Spre
exemplu, o editura care la un moment dat organizeaza o conferinta
poate incheia o conventie civila cu unul dintre salariatii sai, pe o
perioada relativ scurta (30 de zile), pentru promovarea conferintei
sau pentru procurarea unei baze de date cu persoanele interesate

de un anumit domeniu (legat de subiectul conferintei). Un alt

exemplu este dat de agentiile de publicitate care apeleaza la
conventii civile pentru contractarea ocazionala a unor persoane
care sa imparta pliante. Pentru astfel de activitati punctuale,
agentiile de publicitate pot apela si la munca zilierilor.
In cazul in care se incheie un contract civil de prestari servicii cu o
persoana fizica autorizata, veniturile astfel obtinute nu vor mai avea
regimul de impozitare al conventiei civile, ci pe cel propriu
veniturilor din activitati independente (prestatorul avand
responsabilitatea platii tuturor taxelor si contributiilor datorate).
Ce este mai avantajos sub aspectul costului muncii:
angajarea de zilieri sau conventiile civile?Angajarea de zilieri
reprezinta o forma de contractare cu caracter ocazional, care nu
confera persoanei respective statutul de salariat (desi suntem in
situatia unor raporturi de prepusenie similare celor de munca).
Aceasta forma de angajare este o modalitate de incurajare a
contractarii legale a fortei de munca, cu indeplinirea unor minime
formalitati (exista doar un registru de evidenta a zilierilor care
trebuie comunicat in fiecare luna de catre beneficiar catre
inspectoratul teritorial de munca).
Contractarea zilierilor este des utilizata in domenii precum
agricultura, spectacole, publicitate, curatenie etc.
Regimul de impozitare este cel asimilat salariilor 16% impozit pe
venit, cu retinere la sursa. Nu se datoreaza insa contributii sociale,
zilierul avand posibilitatea asigurarii sale la sistemul public de pensii
si de sanatate.
Din aceasta perspectiva, contractarea zilierilor este mai
avantajoasa fiscal decat utilizarea conventiilor civile.