Cap.

1 TURISMUL
ACTIVITATE ECONOMICOSOCIALA
1.1. Conceptele turism si turist
1.2. Turismul si dezvoltarea economicosociala

 1940 Hunziker Individual und Sozial

Turisme Westereuropanische Raun

Turismul = ansamblul relatiilor si

fenomenelor ce rezulta din
deplasarea si sejurul persoanelor
in afara locului de resedinta, atat
timp cat sejurul si deplasarea nu
sunt motivate de o stabilire
permanenta sau o activitate
lucrativa oarecare.

1937 Consiliul Societatii natiunilor: turistul

international=persoana care calatoreste pentru cel putin
24 de ore intr-o alta tara decat cea de resedinta.
1950 OMT vizitator international

TURISTI
= vizitatori temporari ce
stau cel putin 24 de
ore in tara vizitata si
ale caror motive de
calatorie pot fi: loisir,
afaceri, familie,
misiuni si reuniuni.

EXCURSIONISTI
= vizitatori temporari ce
calatoresc pentru
propria placere si stau
mai putin de 24 de
ore in tara vizitata.

Alte concepte
- Calatorul in tranzit = orice persoana care
traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult
de 24 de ore, cu conditia ca opririle sa fie de
scurta durata si/sau sa aiba alte scopuri decat
cele turistice.
- Turistul intern = acea persoana care viziteaza
un loc, altul decat acela unde isi are domiciliul
obisnuit, in interiorul tarii sale de resedinta,
pentru orice alt motiv decat acela de a exercita o
activitate remunerata, efectuand un sejur de cel
putin 24 de ore.

PRINCIPALELE FORME ALE

TURISMULUI
Turism intern (domestic tourism) =
rezidentii unei tari care calatoresc numai
in interiorul acesteia.
Turism receptor (inbound tourism) =
non-rezidentii care calatoresc in tara data.
Turism emitator (outbound tourism) =
rezidentii unei tari care calatoresc in alte
tari.

 Turism interior (intern plus

receptor)
Turism national (intern plus
emitator)
Turism international (receptor plus
emitator)

TURISTUL=orice persoana care se deplaseaza in afara

resedintei sale obisnuite, pentru o perioada mai mica de 12
luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele
decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.

CRITERII
- Voiajul trebuie efectuat in afara resedintei
obisnuite;
- Sejurul nu poate depasi 12 luni consecutive,
peste acest prag, vizitatorul avand statut de
rezident;
- Motivul principal al calatoriei trebuie sa fie altul
decat exercitarea unei activitati remunerate.

MOTIVE DE CALATORIE
Loisir, recreere si vacanta (odihna) vizitarea oraselor,
participarea la manifestari cultural-sportive, efectuarea
cumparaturilor, plaja, practicarea sporturilor (de amatori),
croaziere, jocuri de noroc, voiaje de nunta, etc.
Vizite la rude si prieteni vizitarea parintilor, concedii in
familie, participarea la funeralii, etc.
Afaceri si motive profesionale reuniuni, conferinte,
targuri, expozitii, cursuri de limbi straine, etc.
Tratament medical statiuni balneare, fitness,
talasoterapie, kinetoterapie, cure si tratamente (slabire,
infrumusetare).
Religie/pelerinaje evenimente religioase.
Alte motive personal insotitor de bord, tranzit, etc.

NEINCLUSI IN STATISTICA
TURISMULUI

Lucratori la frontiera
Refugiati
Membrii fortelor armate
Reprezentanti consulari
Diplomati
Imigranti temporari si permanenti

Industria turistica

Locuinta si alimentatie
Transport
Organizatorii de calatorii
Atractii-agrement
Administratorii destinatiilor

TURISMUL SI DEZVOLTAREA
ECONOMICO-SOCIALA
Turismul, in sensul modern al cuvantului,
este un fenomen al timpurilor noastre
bazat pe cresterea necesitatii de
refacere a sanatatii si schimbarea
mediului inconjurator, pe nasterea si
cultivarea sentimentului de
receptivitate pentru frumusetile
naturii G.Frenler

IMPACTUL ECONOMIC AL
TURISMULUI
1. Factor stimulator al sistemului economic global

Prin dezvoltarea turismului se obine un semnificativ

spor de producie; pentru anul 2010 se ateapt ca turismul
s reprezinte 9,6% din produsul intern brut la nivel mondial,
respectiv 5751 miliarde USD. Aportul turismului la PIB difer
sensibil ntre zonele i statele lumii n funcie de nivelul
acestora i de dezvoltarea i structura economiei rilor
respective. Astfel, n Europa, principala zon turistic a
lumii, cota de participare a turismului la PIB este superioar
mediei mondiale. De asemenea, n rile insulare din Marea
Caraibelor ponderea ajunge la 65-75%.
Desigur, sunt i ri n care turismul este mai slab dezvoltat
i, corespunztor, aportul lui la crearea PIB este mai
modest; n aceast categorie se include i ara noastr,
unde, la nivelul ultimilor ani, turismul a participat doar cu 45% la realizarea PIB.

 Turismul este nu numai creator de PIB, ci

are i o contribuie important la realizarea
valorii adugate. Prin specificul su activitate de servicii, consum mare de
munc vie, de inteligen i creativitate turismul particip la crearea VA ntr-o
proporie superioar ramurilor apropiate
din punctul de vedere al nivelului de
dezvoltare.

 Turismul are, totodat, i un important

efect de antrenare, de stimulare a
produciei n alte domenii, rezultat al
caracterului su de ramur de interferen
i sintez.
Studii elaborate n acest sens au
evideniat c activitatea unor ramuri este
determinat n mare parte de nevoile
turismului.

2. Turismul se manifest i ca un mijloc de

diversificare a structurii economiei.
Astfel, nevoia de adaptare la cerinele
turitilor favorizeaz, pe de o parte,
apariia unor ramuri (activiti) specifice:
industria agrementului, transportul pe
cablu, ageniile de voiaj, producia de
artizanat i, pe de alt parte, imprim
dimensiuni noi unora dintre ramurile
existente: agricultur, industria alimentar,
construcii, transporturi, servicii culturale.

3. Valorificarea superioar a
resurselor
Prin turism se pot valorifica elemente
precum peisajul, clima, apele minerale
terapeutice, obiective culturale, elemente
ce nu pot fi valorificate n alte domenii de
activitate. Astfel se asigur dezvoltarea
unor zone mai puin bogate n resurse care
s permit dezvoltarea industrial a
acestora, pe baza resurselor turistice
naturale i antropice, care atrag turitii i
duc la dezvoltarea staiunilor turistice.

4. Datorit efectelor benefice asupra

economiei unor zone, activitatea turistic
favorizeaz eliminarea decalajelor
interregionale, privite la scar naional
sau mondial, o soluie pentru
prosperitatea zonelor defavorizate, un
remediu pentru localitile
dezindustrializate

5. Asigurarea unei circulatii banesti

echilibrate
Prin cheltuielile fcute de turiti pentru
procurarea de bunuri i servicii specifice,
este redat circulaiei o bun parte din
veniturile acestei populaii, conducand
spre un echilibru optim, necesar ntre
cererea i oferta de mrfuri i servicii.

Turismul - furnizor de locuri de munc

Turismul genereaz noi locuri de munc, avnd
o contribuie major la atragerea excedentului
de for de munc din alte sectoare i, implicit,
la atenuarea omajului.
World Travel and Tourism Council (WTTC)
estimeaz, pentru 2010, la 303 milioane
persoane numrul celor angajai direct n turism,
ceea ce reprezenta circa 8,1% din totalul forei
de munc ocupat la scar mondial.

Turismul internaional i
comerul mondial
In anul 2009, ncasrile din turismul
internaional mpreun cu cele din
transporturile turistice aeriene reprezentau
mai mult de 1000 mld. USD, fapt ce
plaseaza aceast activitate naintea
tuturor categoriilor de produse i servicii
exportate.

 Prin specificul su, turismul internaional

face parte din structura comerului
invizibil, reprezentnd una dintre
componentele principale ale acestuia.
Comerul invizibil este o form a
schimburilor internaionale, constituit din
ansamblul tranzaciilor economice
internaionale care nu au ca obiect un bun
material.

 Prin apartenena la comerul invizibil, turismul

internaional are o contribuie semnificativ la
creterea i diversificarea exporturilor. n
funcie de condiiile concrete ale fiecrei ri,
turismul reprezint un export sau un import;
astfel, bunurile i serviciile pe care le consum
turitii pe durata deplasrii lor ntr-o ar pot fi
asimilate, pentru ara vizitat, cu un export; n
acelai timp, cheltuielile pe care le face un turist
n strintate constituie, pentru ara lui de
reedin, un import. In consecin, o cretere a
numrului turitilor internaionali i/sau a
cheltuielilor acestora conduce la sporirea
volumului schimburilor internaionale.

 Analiza structurii comerului mondial, n

general, i a celui cu servicii, n particular,
evideniaz locul important pe care l
deine turismul - circa 6% n exportul de
bunuri i peste 30% n comerul cu servicii
-, precum i faptul c evoluia acestuia a
fost n multe cazuri superioar dinamicii
comerului mondial.

 n ce privete aportul turismului internaional la

diversificarea exporturilor, acesta este susinut prin
varietatea produselor i serviciilor puse la dispoziia
turitilor
Turismul, ca form a exporturilor, se dovedete i
deosebit de eficient; el presupune costuri mai
reduse prin eliminarea cheltuielilor de transport, a
taxelor vamale, a diferitelor comisioane etc. Ca
urmare, turismul internaional se manifest ca o
important surs de devize sau de economisire a
acestora. Turismul internaional contribuie, n acest
fel, la echilibrarea balanelor comerciale i de
pli.

 Incasrile i cheltuielile din turism sunt

evideniate n postul Cltorii" (contul
operaiunilor curente); aici sunt cuprinse,
la credit, cheltuielile turitilor strini n ara
primitoare, cheltuieli legate de cazare,
alimentaie, transport intern, tratament
balneo-medical i alte servicii, iar la debit,
cheltuielile de aceeai natur fcute de
rezideni n strintate.

Semnificatii socio-culturale ale

turismului
turismul are o importan deosebit n satisfacerea
nevoilor materiale i spirituale ale oamenilor,
influennd pozitiv dimensiunile i structura
consumului.
Consumul turistic are o alctuire eterogen, fiind
reprezentat, n termeni financiari, de cheltuielile
fcute de turiti pentru cumprarea de bunuri i
servicii specifice. Cheltuielile pentru vacane
reprezint la nivel mondial 9,7% din cheltuielile
de consum; n majoritatea rilor europene se
situeaz la 11-12% n timp ce n ara noastr
este de numai 3,2%.

 Rspunznd unor cerine de ordin social,

turismul se afirm i ca un important mijloc
de utilizare a timpului liber.
Turismul exercit influen asupra mediului i
componentelor sale. Datorit complexitii
fenomenului turistic, relaia dintre acesta i
mediu prezint numeroase faete, se
manifest pozitiv i/sau negativ.
Turismul acioneaz n direcia intensificrii
i diversificrii legturilor dintre naiuni.