Latinitate si dacism

De-a lungul timpului , o problem a societtii in care trim a constituit-o

etnogeneza romaneasc , in privinta creia au fost exprimate dintre cele mai diverse
puncte de vedere , adesea contradictorii sau fra a prezenta dovezi
concludente.Latinitatea si dacismul sunt concepte care desemneaz dou curente de
idei ce strbat cultura romn , totodat, constituind temelia limbii si a poporului
romn . Fundamentele culturii romne au fost nelese, descrise i valorificate diferit
de-a lungul ultimelor secole de generatii de intelectuali,care au pus in evident fie
componenta latina , fie componenta dacic , fie interactiunea dintre acestea.Astfel,
datele despre origini au fost integrate in orizontul unui mit al originilor ,in m sur s
contribuie la construirea unei identitti culturale.Motivatiile aparitiei si persistentei
celor dou curente de idei sunt dintre cele mai diverse (politice,
economice,psihologice,culturale). n perioada interbelic , cele dou curente de idei
sunt percepute de pe pozitii adesea opuse , afndu-se in confruntare direct; sunt
folosite , direct sau indirect , ca suport argumentativ pentru diferite contradictii:
traditie-modernitate,spirit national-cosmopolitism, Orient-Occident.
Latinitatea este un concept care desemneaz un curent de idei
referitor la originea latin a unui neam , la impunerea limbii si a civilizatiei latine
in urma cuceririlor romane.Ideea de latinitate incepe sa fie conturat de
generatia cronicarilor ,secolele al xvi-lea-al xviii-lea. Primul care demonstreaz
latinitatea limbii romne este Grigore Ureche, ntr-un capitol din lucrarea sa
"Letopisetul rii Moldovei", consacrat special acestei probleme, intitulat "Pentru
limba noastr moldoveneasc", pentru care afirma cu mndrie c " de la Rm ne
tragem; si cu ale lor cuvinte ni-i amestecat graiul".Pentru a-si convinge cititorii de
acest adevr, el d o prob de etimologii latine : "...de la rmleni, ce le zicem
latini, pine, ei zic panis, gina...ei zic galina, muierea...mulier [...] si altele multe
din limba latin, ca de n-am socoti pre amnuntul, toate le-am ntelege."
Lui Grigore Ureche i urmeaza alti scriitori si lingvisti care sustin n lucrrile lor
originea latin a limbii romne. n " Istorie n versuri polone despre Moldova si
ara Romneasca", cronicarul Miron Costin, realizeaz o sintez a schemei
structurii limbii romne : "Unde trebuia s fie Deus, avem Dumnezeu sau
Dumnedzeu, al mieu n loc de meus, asa s-a stricat limba; unde era coelum,
avem cierul; homo - omul; frons - frunte; angelus - indzierul. Unele cuvinte au
ramas chiar ntregi : barba - barba, asa si luna, iar altele foarte mici deosebiri. n
sfrsit, lundu-se cele sfinte de la srbi, s-au adugat si putine cuvinte
slavonesti." n opera "De neamul moldovenilor,, , din ce tar au iesit strmosii
lor", asa cum indic si titlul, cronicarul si propune s scoat "lumii la vedere felul
neamului, din ce izvor si seminte sntu lacuitorii trei noastre, Moldovei si rii
Muntenesti si romnii din tarile unguresti." El dovedeste c precum si alte
neamuri: " frantozii - galii, turcii - otomani, ungurii - huni, asa si romnii poart
numele romanilor." Tot aici, Miron Costin, prezint si cteva obiceiuri romane,
pstrate si astzi, cum ar fi toastul la petreceri si aniversri, precum si ritualul
ngroparii mortului.

Relund o tem a cronicarilor moldoveni, Dimitrie Cantemir in

lucrarea
,,Hronicul vechimei a romno-moldo-vlahilor nfieaz trecutul ndeprtat al
poporului nostru, originea comun a tuturor romnilor. El afirm c sntem
urmaii unui popor care a creat o civilizaie i o cultur clasic. Este o lucrare de
sintez si inftiseaz conceptia savantului asupra formrii poporului romn si a
limbii romne, tratnd, cu o documentare extrem de bogat, de peste 150 de
izvoare, originile poporului romn si evolutia sa. Ideea de baz este continuitatea
elementului roman in Dacia, intr-o unitate deplin n cele trei provincii
romnesti, ,,Hronicul vechimei a romno-moldo-vlahilor " reprezentnd prima
ncercare de a trata impreun istoria romnilor de pretutindeni. Dimitrie Cantemir
combate ipoteza potrivit creia romanii s-ar fi retras cu totul dupa ce mpratul
Aurelian a prsit Dacia in anul 271: "...poporul romano-moldovlahilor nu din
glogozala a nasteri de strnsura s fie scornit, ce din cetteni romni si din mari
familii sa fie ales. Apoi din buni si tari romano-moldo-vlahii, din buni si tari printi
romani nascandu-se, a sngelui curtenie si a niamului evghenie nestricata si
nebetejita sa fie ferit, precum si astzi tot asea o feresc."
Apruta n secolul al XVIII -lea, Scoala Ardelean avea drept scop afirmarea
drepturilor politice ale poporului romn din Transilvania.Alturi de promovarea
unor idei valoroase (unitatea si continuitatea romnilor , combaterea teoriei
imigrationiste ) ei promoveaz si evidente exagerri (originea pur roman a
poporului si a limbii romne ,nlturarea din limb a tuturor elementelor nelatine
-,,purismul).Samuil Micu este cel care, ncercnd s dovedeasc proveniena
latin a romnilor, afirm c acest lucru reiese din patru elemente :ntiu din
scriitori, a doua din obiceiuri, a treia din limb, a patra din nume.Asemenea lui
Samuil Micu, Gheorghe incai, n opera Hronica romnilor i a mai multor
neamuri, ncearc s dovedeasc originea roman a poporului romn : Din
partea coloniei, carea au remas n Dachia Veche...s-au prsit apoi toi romnii ci
snt de-a stnga Dunrei, cum cur n Marea Neagr; iar din partea coloniei
carea s -au trecut Dunrea i s-au aezat n Dachia cea Noao......., ntiu romni,
apoi abotrii... mai pre urm munteni,moldoveni, mrgineni....adec romani de
snge, precum firea i vrtutea i mrturiseate (...).Dintre istoricii Scolii Ardelene,
Petru Maior este teoreticianul rdacinii pur romane a poporului nostru. El este
acela care acord cel mai mult spatiu discutrii purittii neamului nostru si face
cea mai lung demonstratie a acestei probleme n opera "Istoria pentru inceputul
romnilor in Dachia.
Dacismul este un curent ideologic autohton afirmat la nceputul secolului al xxlea , definit ca o atitudine de interes fat de cultura si civilizatia strmosilor
daci ,vzuti ca autohtoni absoluti ai acestor meleaguri.Dacismul isi face simtit
prezenta odat cu interesul romanticilor pentru etnogeneza si pentru mitologia
din spatiul traco-dac.Se contureaz ca un curent de idei ,mai mult sau mai putin
unitar ,mai ales in perioada interbelic ,de multe ori fiind asimilat cu orientarea
traditionalist.Cunoaste cteva puncte de maxim interes ,intre care aparitia in
1926 a monumentalei opere a lui Vasile Prvan , intitulat ,,Getica , de referint
in istoriografie(,,Getii cred in nemurirea sufetului , in sensul c adevarata viat e
abia cea viitoare intr-un fel de Walhalla, la un loc cu Zamolxis;de aceea tot ce e
trupesc ,carnea , vnatul,femeile sunt de combtut dac vrem s ajungem la

gndul nemuririi.Zeul e in cer ,iar nu pe pmnt sau sub pmnt.). Totodat ,

tendinta dacizant culmineaz si prin scrierile lui Mihai Eminescu. Tema dacic se
regseste n marile poeme "Memento Mori", "Rugciunea unui dac" si "Sarmis. O
alt creaie ce susine Dacismul este Revolta fondului nostru nelatinde Lucian
Blaga. Articolul aprut n revista"Gndirea", a fost scris pentru a contracara
exclusivismul latin.El ncearc s demonstreze c suntem mai mult dect latini /
limpezi, raionali, cumptai, iubitori de form. Pentru c nu se dorea nrudirea
cu slavii i tracii, au rmas motenire vremurile n care a trebuit s suferim rsul
batjocoritor al vecinilor ce ne doreau subjugai.
Interesul pasoptistilor pentru trecutul dacic si roman al neamului lor decurge din
ideologia romantica, orientat spre cunoasterea istoriei propriului popor, spre
folclor. n viziunea lor, poezia popular a pstrat mai bine dect istoria
consemnat, memoria timpurilor strvechi n care s-a plmdit poporul romn.
Gheorge Asachi a prezentat mitul etnogenezei romnilor n balada "Traian si
Dochia".Alecu Russo evoc Dacia paradisiac si pe Decebal, conductorul ei, n
amplul poem n proza intitulat "Cntarea Romniei".Vasile Alecsandri n "Cntecul
gintei latine", asa cum el nsusi sustine, demonstreaz nrudirea romnei cu
celelelte limbi romanice : "Am scris-o pentru a prezenta un specimen de limba
romneasca, spre a se constata nc o dat nrudirea noastr cu ramurile gintei
latine".Ioan Nenitescu n poezia "Pui de lei", prezinta de asemenea, originea
romnilor : "Eroi au fost, eroi sunt nc, / si-or fi n neamul romnesc. / Cci rupti
snt ca din tare stnca / Romnii orisiunde cresc. / E viata noastr faurit / De doi
brbati cu brate tari/ si cu vointa otelit, / Cu minti destepte, inimi mari./ si unu-i
Decebal cel harnic,/ Iar cellalt Traian cel drept,/ Ei pentru vatra lor amarnic / Au
dat cu-attia dusmani piept./ si din asa printi de sam/ n veci s-or naste
lupttori/ Ce pentru patria lor mama / Vor sta ca vrednici urmtori. / Au fost eroi
si-or s mai fie, / Ce-or frnge dusmanii misei. / Din coapsa Daciei si-a Romei / n
veci s-or naste pui de lei !".
In concluzie disputele cu privire la conceptele de latinitate si dacism au provenit
dintr-o nevoie de autodefinire identitar.Asa cum a afirmat Dumitru Micu , ,,in
cultur a fost necesar s ne ntoarcem mereu la nceputuri , s relum iar si iar
totul de la capt.Mereu ne-am vzut obligati s repetm c ,,de la Rm ne
tragem ,c suntem romni si vorbim romneste , c e normal sa scriem cu
caractere latine , de vreme ce limba noastra deriv din latin,c n-am prsit
nicicnd nici o clip
, meleagurile pe care locuim. Trsturile celor dou
elemente se regsesc astzi n spiritul national , ntr-o fuziune perfect ce ne
confer identitate proprie ca neam.

Bibliografie:George Calinescu Istoria literaturii

romane (compendiu)
Maria Cvasinii Catanescu-Limba
romana.Origini si dezvoltare
,, La trecutu-ti mare , mare viitor , Poezii patriotice , editura
Albatros,Bucuresti , 1983 Mircea Tomescu-Istoria cartii romanesti de la
inceputuri pana in 1918