REZERVAII NATURALE

DIN ROMANIA

CUPRINS
Ce sunt rezervaiile naturale?
Delta Dunrii
Parcul Naional Munii Rodnei
Petera Urilor
Cascada Putnei
Parcul Naional Cheile Bicazului Hma

CE SUNT REZERVAIILE NATURALE?

Rezervatiile naturale sunt arii naturale protejate prin
lege cu scopul de a proteja si conserva unele zone
de habitat natural si a diversitatii biologice
specifice.
Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si
cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau
acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu
comunitati biocenotice floristice si faunistice unice,
cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din
amenajarea traditionala a teritoriului, comunitati
umane a caror existenta este bazata pe valorificarea
resurselor naturale.

 Primele preocupri de a ocroti natura dateaz

nc din secolul al XIX-lea, iar n 2008 n Romnia
existau 20 de parcuri naionale i naturale i 927
de arii de protecie, la care se adaug 58 de
specii de plante i 288 de animale.
Pe langa activitatile stiintifice, administratiile
rezervatiilor naturale incurajeaza desfasurarea
activitatilor traditionale si a ecoturismului care sa
nu afecteze peisajul natural. Aici nu este permisa
utilizarea resurselor naturale.

CLASIFICARE
Rezervaiile naturale se pot mpri n urmtoarele
categorii:
Rezervaii botanice (floristice)
Rezervaii zoologice (faunistice), inclusiv refugiile
ornitologice
Rezervaii geologice - geomorfice, paleontologice
(puncte sau locuri fosilifere)
Rezervaii speologice
Rezervaii peisagistice
Rezervaii mixte
Rezervaii de zon umed
Rezervaii de resurse genetice

DELTA DUNRII

 Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de

tinuturi umede din Europa. Lnga Tulcea,
Dunarea se desparte in trei brate: Chilia, Sulina
si Sfntu Gheorghe, si formeaza multe alte
canele pe cuprinsul Deltei, inundnd in fiecare
primavara si toamna stufarisul, mlastinile si
padurile din rezervatie.
Delta Dunarii este de asemenea tinutul cel mai
tanar al Europei - in fiecare an, prin aluviuni,
aceasta isi mareste dimensiunea cu 4 m.

 Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de

plante, Delta Dunarii se mandreste cu cea mai
bogata fauna ornitologica (mai mult de 300 de
specii, printre care colonii unice de pelicani) si
ihtiologica (ex. : heringul) de pe continent.
Mai mult de 80% din suprafata Deltei o
reprezinta apa. In acest tinut poposesc peste
300 de specii de pasari, unele dintre acestea
venind de la distante foarte mari, respectiv din
China si India.

FAUNA
327 specii de pasari =81% din avifauna
Romaniei
141 specii avifauna acvatica
65 de specii de pesti
vidra, nurca, bizamul, iepurele, mistretul,
vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica.
Nisipurile adapostesc broaste testoase,
vipere, colonii de serpi.

FLORA
Delta este un mediu propice dezvoltarii a peste
1.150 de specii de plante(nuferii galbeni si albi
impanzesc apele), aici aflndu-se cea mai mare
suprafata acoperita cu stufaris din lume. Exista si
o planta carnivora, Aldrovanda, care isi momeste
prada cu nenumarate capcane.

 Interesul vizitatorilor este captat de ostroavele

acoperite cu stufaris, de padurile de salcii si
plopi, de stejarii iubitori de caldura, ale caror
crengi sunt intretesute de liane si plante
cataratoare, ca in padurile tropicale.
Cele 75 de specii de peste sunt una dintre
bogatiile Deltei, dintre acestea facnd parte
crapul, caracuda, stiuca, salaul si bibanul. In
anumite perioade, sturionul, morunul, nisetrul si
cega vin in Delta, din Marea Neagra si Marea
Caspica, pentru a-si depune icrele.

PARCUL NAIONAL MUNII

RODNEI

 Parcul Naional Rodna este o arie protejat de interes

naional ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc naional)
situat pe teritoriul administrativ al judeelor Bistria-Nsud,
Maramure i Suceava, n zona central a Munilor Rodnei.
Parcul Naional Munii Rodnei este desemnat internaional ca
Rezervaie a Biosferei de ctre Comitetul UNESCO "Omul i
Biosfera".
n 1990 a fost declarat parc naional datorit inteniei
Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului de a
constitui un numr de 13 parcuri naionale printre care i
Parcul Naional Rodna. Parcul Naional Munii Rodnei este cea
mai ntins arie protejat din nordul Carpailor Orientali,
avnd o suprafa de 46.339 ha.

 Importana parcului naional se datoreaz geologiei i

geomorfologiei munilor, ct i prezenei a numeroase
specii de faun i flor, endemite i relicte glaciare.
Parcul naional ofer peisaje variate, are 5 complexe
morfologice de un real interes: Ineu, Omu-Grglu,
Galat-Puzdrele, Pietrosul Rodnei, Btrna. Relieful
remarcndu-se prin numeroase lacuri, vi, circuri
glaciare.
Scopul principal al parcului este conservarea
biodiversitii, dezvoltarea activitilor turistice
facndu-se de aa manier nct s nu cotravin
obiectivelor de conservare.

FLORA

Specii de plante ocrotite:

tisa (Taxus baccata);
zada (Larix decidua);
bujorul de munte (Rhododendron kotshyi);
zmbru (Pinus cembra);
floarea de col (Leontopodium alpinum);
angelica (Angelica archangelica);
narcisa (Narcissus stellaris);
bulbuci de munte (Trollius europaeus);
crucea voinicului (Hepatica transsilvanica);
ghinur galben (Gentiana lutea);
laleaua pestri (Fritillaria meleagris).

FAUNA

Animale ocrotite:
capra neagr (Rupicapra rupicapra);
marmota (Marmota marmota);
ursul carpatin (Ursus arctos);
rsul (Lynx lynx);
acvila de stnc (Aquila chrysaetos);
acvila mic (Hieratus penatus);
ciuful pitic (Otus scops);
buha (Bubo bubo);
cucuveaua (Athene noctua);
barza alb (Ciconia ciconia);
strcul cenuiu (Ardea cinerea);
corbul (Corvus corax);
cocoul de munte (Tetrao urogallus);
cocoul de mesteacn (Lyrurus tetrix).

PESTERA
URSILOR

 Petera Urilor este una dintre principalele obiective

turistice aleMunilor Apuseni, ea aflndu-se njudeul Bihor.
A fost descoperita pe 17 septembrie 1975 cnd golul
subteran a fost deschis artificial prin dinamitarea poriunii de
la intrare, n timpul lucrrilor de exploatare a calcarului.
Cu toate ca la momentul descoperirii pesterii s-a incercat
distrugerea acesteia pentru ca exploatarea miniera sa poata
continua, pana la urma s-a reusit salvarea, conservarea si
amenajarea pesterii pentru ca aceasta sa poata fi vizitata de
turisti.

 Numele peterii se datoreaz numeroaselor fosile

de uri de cavern Ursus spelaeus ,vechi de
peste 100.000 de ani, descoperite aici.
In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca
pestera a fost locuita doar de aceasta specie de
urs. Cu cca 17.000 ani in urma, dupa un cutremur
puternic, probabil, singura intrare in pestera s-a
inchis iar ursii aflati in acel moment in interior au
ramas captivi, acestia murind de foame.

 Pestera Ursilor este structurata pe 3 galerii vizitabile si o

"Rezervatie Stiintifica".
Galeria Oaselor din Pestera Ursilor este sectiunea din
pestera care se afla la intrare, fiind astfel denumita
datorita numeroaselor oase ale ursilor de Caverna,
gasite in acest loc.
Galeria Emil Racovita este cea mai mare galerie din
portiunea amenajata a pesterii; ea contine formatiuni
calcaroase spectaculoase, stalactite, stalacmite,
coloane, care au diferite forme si marimi.
Galeria Lumanarilor din Pestera Ursilor, si-a primit
numele dupa numeroasele stalactite care seamana cu
niste lumanari.

Galeria Oaselor

Galeria Emil
Racovita

Galeria Lumanarilor

CASCADA PUTNEI

Cascada Putnei(Sritoarea Putnei)

este situat njudetul Vrancea, fiind
o rezervatie naturala in miniatura.

Importana Cascadei Putnei const n

caracterul peisagistic i hidromorfologic.

PARCUL NAIONAL
CHEILE BICAZULUI HMA

Amplasarea Parcului Naional Cheile Bicazului Hma

 Parcul Naional Cheile Bicazului-Hma este o

arie protejat de interes naional aflat n
Romnia, n Munii Hma, pe teritoriul
administrativ al judeelor Harghita i Neam.
Are o suprafaa de 6575 ha, incluznd o zon de
conservare special.

 Parcul este localizat nMunii Hma, situai n

grupa central a Carpailor Orientali. Parcul se
afl n zona central-nord-estic a Romniei, pe
raza judeelor Harghita i Neam.
n acest parc sunt incluse mai multe rezervaii
naturale, printre care:
Lacul Rou, unlac de baraj naturaldin Romnia.
Cheile Bicazului
Masivul Hmau Mare - Piatra Singuratic
Avenul Lica

 Vegetatia parcului Cheile Bicazului

Hasmaseste formata in proportie de 95% din
paduri de molid care imbraca versantii
masivului Hasmas. Mai intalnim paduri de
rasinoase cu fag, pajisti montane intinse, varfuri
cu vegetatie subalpina sau specifica dar si
multe raritati floristice. Speciile de plante
declarate monumente ale naturii si ocrotite in
Cheile Bicazului sunt: Papucul doamnei, Floarea
de colt, Sangele-voinicului, Tisa, etc.

 Fauna parcului Cheile Bicazului

Hasmascuprinde o varietate de specii rare, verigi
importante pentru existenta unui ecosistem
echilibrat, si anume: amfibieni si reptile ca broasca
cu burta galbena, broasca mare de lac, tritonul de
munte, tritonul carpatic, tritonul cu creasta,
salamandra, broasca raioasa, broasca roie de
munte, soparla de munte, vipera comuna, sarpele de
alun, pasari ca fluturasul de stanca, ciocanitoarea de
munte, presura de munte, corbul, cocosul de munte,
huhurezul mare, acvila de munte si mamifere, cerbul
carpatin, capra neagra, ursul, rsul, lupul.

CHEILE BICAZULUI

SANGELE
VOINICULUI

FLOARE DE
COLT

BROASCA CU BURTA
GALBENA

CAPRA NEAGRA

 Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_n
atural%C4%83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Ur%C
8%99ilor
http://www.pesteraursilor.net/index.html

Proiect realizat de: Livadariu Cristiana-Vasilica

clasa a-XII-a E

Colegiul National A.T.Laurian