1

With love for you
With love for you
With love for you
With love for you

With love for you
With love for you
Nevoia de a dormi si a se odihni Disconfort Fizic- Afectiuni organice cerebrale,endocrine,constrangeri

fizice,surmenajulPacientul sa beneficieze de confort fizic si psihicPacientul sa Asistenta medicala discuta cu
pacientul pentru a identifica cauzele disconfortuluiFavorizeaza odihna pacientului prin suprimarea surselor care
pot determinadisconfortul si iritabilitatea-Observa si noteaza schimbarileInstaleaza pacientul cu -Observa si
noteaza schimbarile.Aplica tehnicide ingrijire curenta necesare obtinerii starii de satisfactie Se
administreazadiazepam 1 tb/searaAdministreaza antiinflam -se are invedereconsultmultidisci-plinar
dacaeste cazul
Nevoia de a se misca Postura inadecvataDurere dispneeaiba o pozitie care sa favorizeze respiratia,sicirculatia
sangelui,drenajul secretiilor bronsice.tulburari respiratorii inpozitie sezand-foloseste utilaje pentruconfortul
pacientului inaceste pozitii.atorii-starea de sanatate a pacientului s-a stabilizat,pacientul este externat-se
stabilescrecoman- darile sischema detratament deurmat ladomiciliu
Nevoia Problema Surse de dificultateObiective Interventii AutonomeInterventii DelegateEvaluareNevoia de a

respira
.
Dispnee Astmul bronsic netratatPacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna
respiratie-Asistenta invata pacientul sa tuseasca,sa expectoreze si sa colecteze sputa-invata pacientul sa faca
gimnastica respiratorie-invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare(fumatul)-Asistenta
administreaza,expectorante:Bioflu 3lg/zibronhodila-tatoare: anticolinergic inhalator: bromura de ipratropium;
volmaz 3 tb/zi, - Anticolinergic inhalator cu durata lunga de actiune: tiotropium 18 g x 1/zi;tratament cu
aerosoli (inhaloterapie), Aparatrespirator:-normal-rezultatele fct vitale=T=36-37 gr C;P=76 b/min;R=14
resp/min;TA=120/60 mmHgRezultatele analizelor de lab=VSH 39 MM,Hb 11mg%,HT31,8%,NI44mm
cubi,creatinina 1,1mg/dl
Poziionez bolnava n poziie seznd i interzic efectuarea oricarei micri pentru a prevenii moartea subit.
-oxigenoterapie-i ataez sonda de oxigen -monitorizare Efectuez psihoterapie pentru a linitii pacienta i
familia acesteia: -s aib ncredere n echipa de lucru -o pun n legatur cu ali pacieni a caror evoluie
este favorabil -ndeprtez familia deoarece agit i incomodeaz mai mult bolnava Monitorizez bolnava,
msor TA=200/110 mmHg, efectuez ECG i anun medicul Evaluez modul de aparitie, caracterul,
intensitatea, Spo2 Administrez la indicaia medicului, medicaia prescris cu mare punctualitate i
rapiditatepentru a nu crea emoii inutile: -perfuzie cu 2f Trinitrosan n Glucoza 5% -furosemid iv cu control TA
Recoltez de urgena analize de laborator: troponina, creatinfosfokinaza, transaminaze, hemoleucograma.
CK=225U/L, TGO=32UML, TGP=38UML, HLG=11,6g%, Tni=0,009 Pregatesc bolnava pentru a doua zi
spunandu-i c o s se i recolteze alte probe biologice: VSH, glicemie, colesterol, probe hepatice, uree,
creatinin, ASLO, fibrinogen Supraveghez starea general a bolnavei, urmaresc monitorul tot timpul pentru a
observa la timp eventualele complicaii care pot apare (hipotensiune arterial, tulburari de ritm, chiar
moartea subit ). Msor temperatura, TA, puls.
8 Martie
8 Martie
8 Martie
8Martie
8 Martie
8Martie
With love for you
just for you

With love for you
just for you
8Martie
MOTTO:
A raspandi bucurie, a radia fericire, a fi un izvor de lumina in mijlocul lucrurilor intunecate,
a fi ceea ce da farmec vietii, a fi armonia, gratia, dragalasenia, inseamna a fi de folos celor din jur
Victor Hugo
Intr-o lume in care existenta cotidiana a intrat intr-un ritm ametitor
si solicitant trebuie sa invatam cum sa ne pastram sanatatea, dar mai ales cum
sa reactionam in caz de imbolnavire.
Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa
unele dintre primele locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra. Este
stiut ca hipertensivii reprezinta 10% din populatia generala. In populatia de peste
40 de ani, acestia cuprind 40%, iar in populatia de 55-60 de ani numarul lor creste
la 50-60%.
Cum stresul este un factor favorizant al instalarii HTA, iar astazi
este foarte crescut pentru intreaga populatie, am vrut ca abordand acest subiect sa
invat cat mai multe despre aceasta afectiune si despre importanta unei vieti
echilibrate; mai ales sa le pot transmite si celorlalti aceste informatii, in special
celor predispusi sa faca HTA.
Nursingul are un rol important n evoluia pacienilor, acest rol revenindumi, ntruct sunt prezent la patul bolnavul, monitorizndu-l, avnd posibilitatea
s observ orice modificare n starea pacientului.
Prin efectuarea unei bune
informrii a bolnavului i familie previn apariia complicaiilor, i instruiesc, ca la

cele mai mici acuze s se prezinte la un spital cu serviciu de cardiologie. Sprijin
bolnavul n eforturile acestuia de a renuna la fumat, alcool, cafea, i de a ine un
regim igieno-dietetic adecvat afeciunii i i explic avantajele care decurg din acest
lucru. Sftuiesc pacientul ca dup externare s aib un regim de via adecvat, s
evite eforturile fizice, cldura excesiv precum i frigul, stresul, sedentarismul i
s respecte medica ia i dozele prescrise la externare, precum i urmrirea
factorului de coagulare pentru prevenirea eventualelor hemoragii.
Instruiesc
pacientul i familia acestuia asupra necesitii revenirii la controlul periodic

recomandat.
Fracturi deschise
O fractura deschisa este o urgenta care trebuie rezolvata integral in primele 6 ore de la accident prin:
indepartarea complicatiilor generale si locale care ameninta viata traumatizatului (stop cardiorespirator,
embolii, hemoragii externe) daca este cazul;
imbracamintea sau incaltamintea din segmentul ranit vor fi tiiate cu un cutit, lama sau foarfecapentru a nu
provoca suferinte inutile bolnavului, plaga va fi inspectata (aspectul plagii) pentru a constata daca exista impuritati
(pamant, lemn, tesaturi etc.);
exploatarea instrumentala a plagii cutanate (la locul accidentului), in scopul prezicerii acesteia cu focarul de
fractura este interzisa;
toaleta fizica si chimica a tegumentului din jurul plagii (cu apa si sapun, degresarea cu eter sau benzina si
dezinfectarea cu alcool, tinctura de iod);
toaleta fizica si chimica a plagii, se indeparteaza impuritatile libere cu instrumente sterile, se curataplaga
prin stergere cu solutie de eter iodat sau neofalina 0,5%. Aceste solutii nu altereazavitalitatea tesuturilor
sanatoase. In caz de impregnari cu impuritati, plaga poate fi curatata si cu ser fiziologic, cloramina 0,2%,
permanganat de K 1/1400 de culoare roz pal. Nu trebuie pudrate plagilecu antibiotice;
se mai sterilizeaza a data tegumentul din jurul plagii (alcool, tinctura de iod);
se aplica comprese sterile (pansament). In caz de hemoragii, care intereseaza vasele mici, hemostaza se face cu
un pansament compresiv. Infasarea se aplica in mod diferit, in functie de regiunea anatomica in care exista rana;
imobilizare provizorie;
se face profilaxia antitetanica (este o masura de urgenta dar ea poate fi facuta si la esalonul urmator, dispensar
spital);
cand functiile vitale nu sunt afectate si cand nu exista si un traunatism abdominal, vor fi administrate antalgice
(agocalmin, mialgin in injectii I.M.);
transportul la spital in cele mai bune conditii intr-un serviciu de traumatologie.
Toate manevrele se vor face cu maximum de menajare a traumatizatului, cu multa blandete si atentie spre a nu
genera complicatii (ruptura unor oase sau nervi din vecinatate). De asemenea, toate aceste manevre nu trebuiesc
executate in camplexitatea lor, nici la locul accidentului, nici in camera de garda, decat in cazul in care se stie ca,
dintr-un motiv sau altul, leal, nu va putea fi operat in primele 4-5 ore de la accident. In mod normal acesti bolnavi
trebuie operati imediat, toaleta riguroasa a plagii fiind facuta de chirurg in sala de operatii ca un timp operator
esential premergator fixarii osului fracturat.
In aceste situatii, care sunt curente, primul ajutor la bocul accidentului si in camera de garda, trebuie sa se limiteze
la spalarea rapida, prin jet, a plagii cu solutii antiseptice si acaperirea ei cu un pansament compresiv cu dublu rol,
hemostatic si de izolare a plagii de mediu exterior contaminat.
Tehnica
Materiale necesare:
1. Substante antiseptice - realizeaza curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor din jur:
alcool
tinctura de iod
apa oxigenata
cloramina
betadina
acid boric
2. Materiale care realizeaza protectia plagii trebuie sa fie usoare, sa nu fie iritante pentru tegumente, sa se
poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii germenilor din afara, sa realizeze o compresiune
elastica a plagii:
comprese din tifon (pnza rara de bumbac): capacitate de absorbtie mai mica dect a vatei;
vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)

3. Mijloace de fixare:
galifix (mastisol) - solutie de colofoniu
leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil pentru aer);
bandaj - realizeaza nfasarea chirurgicala
4. Instrumentar chirurgicale pense, foarfece
5. Alte materiale:
benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea tegumentului (necesare pentru ndepartarea galifix-ului de pe
tegument);
unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante cutaden, dermazin, jecolan, jecozinc,
tetraciclina.
mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent n scop hemostatic, dar si pentru a permite eliminarea
secretiilor dintr-o plaga sau cavitate n care este introdusa mesa;
aleze - bucati mari de pnza, inextensibila, cu rol de a solidariza o regiune operatorii (plaga operatorie
abdominala mare la pacient obez)
TIMPII DE EFECTUARE A UNUI PANSAMENT:
1) pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire de catre asistenta cu instrumentele necesare);
2) dezlipirea vechiului pansament, ndepartarea vechiului pansament (cu blndete, eventual dupa umezire cu apa
oxigenata, cloramina
3) curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii, centrifug cu un tampon de vata sterila mbibat cu
alcool, iod
4) tratamentul plagii - n functie de natura sa si momentul evolutiei:
- plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament special, n afara de scoaterea

tuburilor de dren, a firelor sau agrafelor;
- plagi secretante: necesita curatire (spalare cu solutie antiseptica, excizie a tesuturilor mortificate),
- evacuare a colectiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire sau deschiderea plagii cu un
stilet butonat sau o pensa
- colectii purulente:
o deschidere larga,
o spalarea si
o drenarea plagii
- plagi accidentale:
o curatare de resturi vestimentare sau telurice,
o debridare,
o regularizare,
o lavaj antiseptic,
o eventual suturare;
5) protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa depaseasca marginile plagii, iar grosimea sa nu fie mai mare de
1-2 comprese (pentru a realiza o buna capilaritate);
6) fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.
Tehnica efectuarii unui bandaj:
membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandajata se aseaza in pozitia care va trebui mentinuta dupa pansament
rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si se bandajeaza de la stanga la
dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si de jos in sus, fara a se desfasura tifonul in aer
se incepe bandajarea cu 2-3 ture de fasa suprapuse pentru fixare, iar apoi se vor aplica ture de fasa de jos in sus,
fiecare tura acoperind jumatatea de fasa anterioara
se termina tot prin 2-3 ture de fasa de fixare; fixarea se realizeaza astfel deasupra si dedesubtul plagii, niciodata
pe plaga; de asemenea legarea bandajului la final nu se face in dreptul plagii
daca nu este necesara realizarea hemostazei bandajul nu trebuie sa fie foarte strans.
Tipuri de bandaje:
1. BANDAJUL CIRCULAR:
- se aplica cateva ture de fasa circular, la nivelul zonei afectate;
- acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei
2. BANDAJUL INCRUCISAT sau in forma de "8":
- se aplica 1-2 ture circulare iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma cifrei 8, dand in final
aspectul de "Spic de Grau";
- este utilizat pentru bandajarea articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului, pieptului
3. BANDAJUL IN FORMA DE SPIRALA:

- se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3;
- se foloseste la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor, degetelor.

4. PANSAMENTUL CU CORNISOR:
- cornisorul este o bucata de fasa sau panza in forma triunghiulara, care se poate folosi si la imobilizarea
membrului superior in cazul fracturilor;
- se foloseste la bandajarea minilor, picioarelor, corpului
5. PANSAMENTUL TORACELUI SAU ABDOMENULUI:
- se aplica pe peretele abdominal sau toracic pansamente de dimensiuni mai mari decat plaga, care se fixeaza cu
ajutorul unor benzi de leucoplast pe patru laturi ca o rama de tablou;
- daca este vorba de o plaga toracica penetranta se va fixa doar cu pe trei laturi, a patra ramanand nefixata pentru a
functiona ca o supapa;
- in cazul plagilor abdominale eviscerate se va folosi pansament umed
6. CAPELINA:
- este bandajul clasic al capului, care se realizeaza cu fasa, incepand cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra
sprancenelor si pavilioanelor urechii, dupa care se trece succesiv dinspre radacina nasului si spre ceafa, de mai
multe ori, pana cand acopera tot capul;
- la sfarsit capetele feselor se fixeaza cu cateva ture circulare.
7. PANSAMENT TIP "HIPOCRAT":

- se aplica o banda de tifon de aproximativ 1 m. pe cap, astfel incat capetele sa treaca inaintea pavilioanelor
urechilor si sunt tinute suspendate;
- cu un alt tifon se efectueaza 2-3 24 ture circulare de fixare fronto-occipitale;
- ajungand pana la banda 1 de tifon, tensionat se face o tura in jurul ei si se indreapta tifonul 2 la regiunea opusa,
pana cand se acopera uniform tot capul; capatul fasiei se fixeaza de banda de tifon terminata, iar capetele tinute in
jos, se leaga sub barbie.
8. PANSAMENTUL DE TIP "CAPASTRU":

- se fac 2-3 ture de fixare in jurul capului cu tifonul, apoi se trece la regiunea occipitala, si se fac cateva ture
mandibula-gat-occipital;
- de la mandibula se infasoara apoi in sus, vertical spre cap, pe linga ureche, regiunea parietala, se trece tifonul
peste cap si coboara in jos spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi spre regiunea occipitala, la spate;
- de la regiunea occipitala, pe la spatele urechii tifonul revine la cap, facand din nou 2-3 ture orizontale de fixare pe
frunte;
- toata procedura se repeta 2-3 ori, sau pana cand nu se termina tifonul
9. Aplicarea Pansamentului pe Nas, Barbie si toata Fata, de tip "PRASTIE":
- tifonul cu o lungime de 60-70 cm si o latime ce acopera toata suprafata necesara, se despica la ambele capete,
prin mijloc, astfel incat sa ramana la mijloc o bucata intreaga de 10-15 cm lungime, care se va aplica pe locul lezat;
- pe plaga se aplica o fasa sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de sus se leaga la spate la ceafa,
iar capetele de jos - la spate pe varful capului, in asa mod ca sa nu alunece in jos
10. PANSAMENT PE OCHI:
- ochiul drept:
se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin regiunile fronto-occipitala, impotriva acelor
de ceasornic (pentru ochiul drept);
din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul urechii peste obraz si ochiul drept;
apoi iar se efectueaza o tura de sustinere in jurul capului si se repeta turul precedent
- ochiul stang: in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este inversa - dupa acele de ceasornic
- ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe
cel stang.
Tehnica msurrii i notrii tensiunii arteriale

TENSIUNEA ARTERIALA: - reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor
arteriale.Tensiunea scade de la centru spre periferie.
- Evaluarea funciei cardio-vasculare ne d informaii asupra forei de contracie asupra inimii i rezistena
determinat de elasticitatea i calibrul vaselor.
Elemente de evaluat:
-
Tensiunea arterial sistolic (cea maxim)
Tensiunea arterial diastolic ( cea minim).
Materiale necesare:
-
Aparat pt msurarea tensiunii arteriale: cel cu mercur, cel cu manometru, oscilometru PACHON
Stetoscop biaurecular
Tampon de vat
Alcool
Creion sau pix cu min roie.
Metod de determinare:
-
Palpatorie i auscultatorie.
Interveniile asistentei pentru metoda auscultatorie:

-
Pregatirea psihic a pacientului.
Asigurarea repaosului psihic i fizic timp de 15 minute
Splarea pe mini
Se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului. Braul trebuie s fie fixat i ntins (n extensie).
Se fixeaz membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea inferioar a manetei.
Se introduc olivele stetoscopului n urechi.
Se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor

pulsative.
Se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot
arterial, aceasta reprezentnd valoarea tensiunii arteriale maxime.
-
Se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau a manometrului pentru a fi consemnat.
Se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice.
Se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului. n momentul n care zgomotele
dispar, aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.
Se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal de culoare roie. Considerm
pentru fiecare linie a foii de temperatur o unitate a coloanei de mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile
verticale i se haureaz spaiul rezultat. n alte documente medicale se nregistreaz cifric.
-
Se dezinfecteaz olivele stetoscopului i membrana de alcool.
Pentru metoda palpatorie:

-
Determinarea se face prin palparea arterei radiale.
Nu se folosete stetoscopul
Etapele sunt identice, urmrim pulsul.
Dezavantajul: obinerea unei valori mai mici dect realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibil
numai dup reducerea accentuat a compresiunii exterioare.
De reinut:
Maneta va fi bine fixat pe braul pacientului
Manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea.
Msurarea va fi precedat de linitirea pacientului.
n caz de suspiciune se repet msurarea fr a scoate maneta de pe braul pacientului.
Se pot face msurtori comparative la ambele brae.
Valori normale
Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg
Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
Valori peste cele normale - hipertensiune.HTA
Valori sub cele normale - hipotensiune. hTA
INJECIA INTRAVENOAS
Injectia intravenoasa (i.v.)
Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in circulatia venoasa.
Scop
- terapeutic
- explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic
Solutii administrate - sol izotone; sol hipertone.
Resorbtia este instantanee
calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand
acestea pot provoca distructii tisulare;
Loc de electie
- pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut rapid ca si pentru corectarea unei
hipovalemii, anemii, abordul venos capata o importanta deosebita in cadrul diverselor conduite terapeutice;
- abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
- abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central numai de catre medic;
- alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
- pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate ale pacientului pentru a
observa calitatea si starea anatomica a venelor;
evitam regiunile care prezinta ;
- procese recuperative;
- piadermite;
- eczeme;
- nevralgii;
- traumatism,etc.
examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:
- plica cotului;
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
- la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere venelor mediana
cefalica si mediana bazilica.
Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor-aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului
in jos, abductie si extensie maxima;
-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe ori consecutiv,
pentru reliefare venoasa;
- masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;
-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;
- incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa calda;
-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;
Utilizarea garoului
-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru plica cotului la nivelul unirii treimii
inferioare a bratului cu cea mijlocie;
-strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial care trebuie sa
ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei;
Efectuarea injectiei
injectia intravenoasa consta in
-punctia venoasa si
-injectarea medicamentului;
- injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.
- se confirma identitatea pacientului
- se explica procedura pacientului
- se spala mainile, se pun manusile- in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
-aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam garoul;
- alegem locul punctiei si il dezinfectam;
interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
- mentinem bratul pacientului inclinat in jos;

- intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana
stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de tractiune si
compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;
- patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;
- dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a verifica pozitia
acului;
- desfacem garoul cu mana stanga.
Injectarea substantei medicamentoase
-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele apasam
pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta a venei prin aspirare;
-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat
- la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool
Ingrijirea ulterioara-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare
starea generala
Consideratii speciale
-in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala
-vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel putin 24h ,de aceea nu se vor repeta injectiile in acceasi vena
la intervale scurte
-daca pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete ,punctiile se vor face intotdeauna mai
central fata de cele anterioare
-daca s-au revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone-va fi instiintat medicul pentru a interveni,spre a se evita
necrozarea tesuturilor.
-De evitat incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului,pentru ca acesta ,prin volumul sau
,deplaseaza traiectul obisnuit al venei
- nu se administreaza solutii uleioase in vena
- abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar in cazuri de urgenta majora si de
scurta durata pentru a evita complicatiile tromboembolice si septice;
- pozitia pacientului pentru abordul venei jugulare externe este decubit dorsal, Trendelenburg 150 cu capul intors
contralateral;
- tegumentul gatului il destindem cu policele mainii libere si punctionam vena la locul de incrucisare cu marginea
externa a muschiului sternochidomastoidian;
- abordul venos profund este realizat de catre medi in conditii tip protocol-operator:- vena jugulara interna, vena
femurala, vena subclavic.
Incidente si accidente
Interventii
-injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin -se incearca patrunderea in lumenul vasului,continuandu-se
tumefierea tesuturilor,durere
injectia sau se incearca alt loc
-flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor

-injectarea lenta
substante iritante
-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe
-injectare lenta
-hematom prin strapungerea venei
-se intrerupe injectia
-ameteli,lipotimie,colaps
-se anunta medicul
-embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari

-evitarea
de greselilor-eliminarea aerului din seringa
aer brusc in sistemul vascular sau prin gresirea caiii de
administrare a solutiilor uleioase-se produce decesul -evitarea introducerii solutiilor uleioase iv
bolnavului
-punctionarea si injectarea unei artere-produce necroza -se
totala
intrerupe de urgenta injectarea
a extremitatilor,durere exacerbata,albirea mainii,degete
cianotice
Perfuzia intravenoas
Definiie: reprezint introducerea pe cale parenteral pictur cu pictur a unor substane medicamentoase pentru
reechilibrarea hidroelectrolitic i volemic a organismului.
Scop:
- hidratarea i mineralizarea organismului;
-administrarea medicamentelor la care se urmrete efectul prelungit;
-depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente;
-alimentarea pe cale parenteral
Materiale:
- dezinfectante: alcool iodat, mnui-pentru puncia venoas: garou, ac de puncie/branul, perfuzor, soluie de
perfuzat,comprese sterile, 1-2 seringi, romplast.
Pregtirea pacientului:
- psihic: se informeaz pacientul asupra scopului punciei
- fizic: pentru puncia de la venele braului i antebratului se informeaz pacientul asupras copului punciei
-fizic: pentru puncia de la venele braului i antebraului
Se aeaz pacientul ntr-o poziie confortabil att pentru el ct i pentru asistent(decubit dorsal)
Se examineaz calitatea i starea venelor, se aeaz braul pe perni i muama n abducie i extensie maxim.
Execuia: splare pe mini, mbrcare mnui sterile

-se pregtete soluia de perfuzat: se desface perfuzorul i se ncheie prestubul, se monteaz la soluia de perfuzat
i se las lichidul s circule prin tub pentru ndeprtarea aerului.
- se alege vena, se aplic garoul, se dezinfecteaz locul de la centru n afar. Se introduce acul sau branula n ven,
se scoate garoul, se ataeaz tuburile, se deschide prestubul i se fixeaz rata de flux la 60 picturi/min (de obicei)
-administrarea unei perfuzii se termin cnd n pung sau n flacon au mai rmas 10 ml soluie.
-se menine locul de perfuzie (branula) acoperindu-se cu comprese sterile.
Se schimb pansamentul la 24 ore i se inspecteaz zona pentru a depista o eventual inflamaie.
-la sfritul perfuziei se exercit o presiune asupra venei cu 1 tampon i se retrage acul n direcia axului venei. Se
aeaz pacientul comod.
Accidente:
- hiperhidratarea se combate prin reducerea ritmului sau prin ntreruperea perfuziei;
-embolia gazoaz prin ptrunderea aerului n ven;
-revrsarea lichidului n esuturi perivenoase care pot da natere la flebite sau necroza tesuturilor;
-coagularea sngelui pe ac sau canul.
INJECIA INTRAMUSCULAR
Injectia intramusculara( im)Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a
unei substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop terapeutic
Solutii administrate: - sol izotone; sol uleioase ; sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase
Locul injectiei - muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
-reg supero-externa a fesei ;
-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.
Locul injectei il constituie muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi,a caror lezare ar
putea provoca accidente;in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:
-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin marginea superioara a
marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov este situat la un lat
de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este situatla unirea treimii externe cu cele doua
treimi interne aunei linii care uneste splina iliacaanteroposterioara cu extremitatea santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea fesiera,deasupraliniei de sprijin;
Pregatirea echipamentului
- se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
- se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
- daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand aerul din
seringa.
- apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara
- daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie
lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia intramusculara
- tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se introduce
acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon,
se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu
cantitatea necesara
- alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.
Administrarea:- se confirma identitatea pacientului

- se explica procedura pacientului
- se asigura intimitate
- se spala mainile, se pun manusile
- se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii intramusculare
- la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula fiind fata
superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei
- se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
- se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
- se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
- se lasa pielea sa se usuce
- se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
- se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o intepatura, se
recomanda sa nu isi incordeze muschiul
- se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata la seringa.
- se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.
- daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
- daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se destinda si sa
absoarga gradat medicatia
- dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost introdus
- se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea medicamentului
( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier)
- se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele sangerari sau
reactii locale
- daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
- se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii
- nu se va recapa acul
- se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare
Incidente si accidente
Interventii
-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor

:-retagerea acului,efectuarea injectiei in alta zona
ramuri ale sale
-paralizia prin lezarea nervului sciatic
-se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei
-hematom prin lezarea unui vas

-ruperea acului
-extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi

pentru a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei
-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei

-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a -se previne prin verificarea pozitiei acului
solutiilor uleioase
Cnd vorbim despre sntate, nelegem de fapt servicii de sntate. Cealalt fa a monedei sntate
prevenirea se situeaz pe la sfritul listei n majoritatea agendelor. n general, sntatea nu este preuit
pn n momentul n care este afectat i apare o boal. Traversm o perioad n care ne confruntm cu
creterea costurilor serviciilor medicale i creterea impactului bolilor asupra ntregii populaii a rii. Dei
sloganul este mai ieftin s previi dect s tratezi poate prea demodat, noi credem c este mai adevrat
dect oricnd. Este necesar s facem educaie pentru sntate i s promovm sntatea n Romnia n
concordan cu standardele internaionale, n special ale Uniunii Europene. Pn n 1990, promovarea

sntii i educaia pentru sntate erau asimilate cu educaia sanitar. Intre aceti doi termeni exist
cteva similariti, care fac subiectul unei confuzii suprtoare. nceputul se plaseaz n anul 1948, cnd
serviciul de educaie sanitar s-a organizat n cadrul Ministerului Sntii. Centrul de Educaie Sanitar a
fost creat civa ani mai trziu, n 1951. Consecutiv, s-a nfiinat o reea de 40 de uniti specializate n
planificarea, coordonarea i controlul activitii sanitare, ceea ce a fcut ca Romnia s devin una dintre
primele ri care a avut un sistem de educaie sanitar de stat. De asemenea, s-au elaborat: planul de aciune
anti-epidemic, prioritile de educaie sanitar ale populaiei i programe de educaie sanitar. n 1957 s-a
nfiinat Forumul tiinific i Metodologic n cadrul Institutului de Igien Bucureti. n acelai timp, n
majoritatea rilor ne-comuniste, populaia nu permitea nimnui s impun reguli privind sntatea
individului. n Romnia, educaia sanitar a fost iniial un instrument de lucru numai pentru specialitii n
igien, nu i pentru formatorii de sntate, dar experii n sntate public i-au dat curnd seama c doar
prelegerile i materialele audio-vizuale nu erau destul. n consecin, ca rezultat al cooperrii ntre
specialitii din diferite domenii (experi medicali, sociologi, psihologi i filologi) a aprut o form nou de
educaie. Aceasta este cunoscut n toat lumea ca educaie pentru sntate. Dup 1990, noile abordri n
domeniul promovrii sntii, stabilite prin Charta de la Ottawa pentru Promovarea Sntii din 1986 au
devenit cunoscute n Romnia. Charta stabilea cinci strategii fundamentale pentru succesul promovrii
sntii: elaborarea politicilor de sntate public, 4 crearea unui mediu favorabil, intensificarea aciunii
comunitare, dezvoltarea deprinderilor individuale i reorientarea serviciilor de sntate. n 1992, a fost
creat Centrul Naional de Promovarea Sntii i Educaie pentru Sntate, cu rol de for metodologic
pentru unitile (laboratoare) judeene de educaie pentru sntate. Personalul Centrului era format din
specialiti n sntate public, sociologi, psihologi, filologi, i asistente medicale. n aceeai perioad
personalul Centrului Naional i cel din laboratoarele judeene au nceput s nvee modaliti noi de
abordare a promovrii sntii i educaiei pentru sntate. ncepnd cu anul 1996 i cel puin n perioada
1997-2000, Ministerul Sntii a susinut consecvent dezvoltarea acestui concept, n Romnia. Astzi,
cadrul legal pentru asistena sntii publice i programele naionale de sntate public - ambele
organizate i finanate de Ministerul Sntii Publice este stabilit prin Legea Nr. 95 din 2006, privind
reforma n sntate. Astfel, Centrul Naional de Promovarea Sntii se regsete n structura colii
Naionale de Sntate Public i Management, iar structura i responsabilitile Reelei Naionale de
Promovarea Sntii au fost stabilite i s-au creat condiiile pentru atingerea unui nalt nivel profesional n
domeniul promovrii sntii i educaiei pentru sntate. De fapt, educarea cetenilor, ca mijloc de
dezvoltare a cunotinelor i schimbarea comportamentului ntr-un stil de via nou, favorabil sntii este
unul dintre scopurile principale ale programului naional de educaie pentru sntate. n abordarea acestui
domeniu, Romnia ia n considerare legislaia EU, conform creia scopul promovrii sntii este de a
mbunti standardele generale de sntate n comunitate prin mbuntirea cunotinelor despre factorii
de risc i ncurajarea populaiei s adopte comportamente i stiluri de via sntoase. Acestea se vor face
prin msuri de informare, educaie i pregtire profesional, n domeniile: nutriie, consumul de alcool,
tutun i droguri, exerciiul fizic, sntate mintal, comportamentul sexual i folosirea medicamentelor
Acestea sunt i inteniile noastre.
Concept care st la baza promovrii sntii, educaia pentru sntate are drept scopuri: - informareaeducarea populaiei n domeniul medical, pentru a cunoate manifestrile bolilor i prevenirea lor; dobndirea unor atitudini i deprinderi care s fie favorabile sntii; - implicarea activ a populaiei n
domeniul pstrrii sntii, oamenii putnd s ia decizii privind propria stare de sntate. Educaia pentru
sntate folosete mai multe tipuri de abordri: - medical (bazat pe tipul de relaie medic-pacient); educaional (bazat pe informarea oamenilor, care vor lua singuri decizii privind sntatea); personalizat (individualizat), avnd drept caracteristic lucrul cu clienii, pentru a-i sprijini s identifice
singuri problemele i s ia singuri deciziile necesare; - care presupune schimbri sociale, n care se
urmrete realizarea unor schimbri n mediu pentru a facilita luarea deciziilor cele mai favorabile sntii,
ex. Ajutoare sociale pentru mamele singure, astfel nct acestea s nu fie nevoite s se ntoarc prea
devreme la lucru
Prevenirea accidentelor i a mbolnvirilor presupune cunoaterea
factorilor favorizani mai sus prezentai i ncercarea de a-I elimina pe ct
posibil.
Chiar dac au fost luate msurile de prevenire exist situaii n care
accidentrile nu pot fi evitate, cum este situaia factorilor meteorologici, i n
aceste condiii trebuie s acordm primul ajutor celui n suferin.
Primul ajutor este intervenia uneia sau mai multor persoane n sprijinul
unui accidentat, a crui sntate i/sau via este pus n pericol.
4
Prin msurile de prim ajutor se ncearc nlturarea cauzelor care au

condus la producerea accidentului, la stoparea efectelor acestuia, inventarierea
efectelor accidentului asupra celui care le-a suferit, tratamentul tulburrilor i a
leziunilor instalate, reducerea la minim a gravitii acestora i mai ales limitarea
agravrii acestora.
De promtitudinea i de priceperea cu care este acordat primul ajutor
depinde starea imediat a leziunilor, evoluia acestora precum i durata de
vindecare.
Progresul unei naiuni se reflect n starea de sntate a populaiei iar cea mai mare investiie pe care
statul o poate face este n om i n sntatea lui. Copiii reprezint rezervele viitorului i de aceea investiia
n pregatirea lor este o necesitate. De aceea este util ca odat cu primele litere ale alfabetului copiii din
clasele mici s nvee i alfabetul sntii. Am gsit n acest ghid primii pai care trebuie fcui pentru
sntatea generaiilor tinere i foarte tinere. Este important s existe cineva pregtit acolo unde este nevoie
de o intervenie. Iar dac pregtirea ncepe cu copiii la o vrst ct mai fraged este foarte bine. Prin vocea
copilului de 9 ani informaiile sunt transmise tuturor copiilor din nvmntul primar i nu numai. Poate
prea dificil dar cu siguran nu este imposibil. Faptul c unul dintre cei mai dedicai i recunoscui medici
ai momentului, Raed Arafat, a parcurs cursuri de prim ajutor din copilrie iar acum a ajuns s reformeze
ntregul sistem medical de urgen din Romnia ne demonstreaz acest lucru. Asociaia Medicilor i
Farmacitilor Palestinieni i Ambasada Statului Palestina n Romnia susin demersul de pregtire a
copiilor din nvmntul primar. Asta i ca o dovad de mulumire pentru cunotinele primite de medicii
i farmacitii palestinieni care au ales s se califice in Universitile de Medicin din Romnia. Excelena
Sa, Ahmad Bader AQEL Ambasadorul Statului Palestina n Romnia
CAZ I
FRACTURA 1/3 INFERIOARA DIAFIZA TIBIALA STANGA
CULEGERE DETELOR: T.B.
SEX: M
DATA SI LOCUL NASTERII: 08.09.1967
LOCUL NASTERII: localitatea Piatra Soimului, judetul Neamt
OCUPATIA: constructor S.C. Consruct S.R.L.
NIVEL DE EDUCARE: Liceul de Constructii
NUMAR INREGISTRARE S.C. 539 Ortopedie: 24
DATA INTERNARII: 06.01.2009, ora 1745
DATA EXTERNARII: 13.01.2009, ora 1230
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: FRACTURA 1/3 INFERIOARA DIAFIZA TIBIALA STANGA
CU DEPLASARE
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: FRACTURA 1/3 INFERIOARA DIAFIZA TIBIALA
STANGAOPERATA
MOTIVELE INTERNARII: - durere, impotenta functionala, tumefactie, echimoze ANTECEDENTE

HEREDO-COLATERALE : neaga afectiuni pulmonare, cardiace
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: fara importanta
CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA: medii, locuieste cu sotia
OBISNUINTE DE VIATA: consuma cafea 3 cesti/zi, fumeaza 1 pachet tigari/zi, alcool nu consuma
ISTORICUL BOLII: ISTORICUL BOLII: In urma unui accident rutier este adus de urgenta in UPU., de
unde este internat in sectia Ortopedie si prezinta la internare: durere, impotenta functionala, tumefactie la
nivelul membrului inferior drept, motiv pentru care este internata de urgenta in sectia Ortopedie
pentru investigatii, diagnostic si tratament de specialitate.
TRATAMENT:
1.
Cefort - 1g la 12h 3 zile
2. Algocalmin
3.
Urgendol 3f
4. HSHC 100 mg
5.
Algifen 3f
6. Ser fiziologic 1000 ml
7.
Clexane 0, 4 1f /zi s.c.
8. Glucoza 1000 ml
EXAMENE DE LABORATOR:
Analize recoltate
Valori obtinute
Valori normale
Hb.
11,g/dl
12 - 15g/dl
Ht.
36 0/0
46 0/0
TQ
11,4
8 14
AP
107 0/0
75 100 0/0
Leucocite
6500 /mm3
4000 8000 /mm3
Trombocite
170000 /mm3
150000 400000 /mm3
Glicemie
1,20 mg/dl
0,80 1,20 mg/dl
Creatinina
1,00mg/dl
0,6 1,20mg/dl
Uree sg.
37 mg/dl
20 40 mg/dl
EXAMENUL RADIOLOGIC: fractura cu deplasare tibie stanga

EXAMENUL ECOGRAFIC: abdomen normal, colecist alungit, fara calculi; splina cu ecostructura
omogena; rinichi fara dilatatie
Observare initiala: TA= 80/50 mmHg, AV=100b/min., R=20r/min., T0C=360C, D=1500 ml, G=72 kg,
I=1,76m
In urma culegerii datelor, preoperator am constat ca este dependent la urmatoarele nevoi:
1. Nevoia de a evita pericolele

2. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
3. Nevoia de a se hidrata si alimenta
4. Nevoia de a elimina
5. Nevoia de a se avea tegumentele curate si intere
6. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
7. Nevoia de a comunica
8. Nevoia de a invata
1.
NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema 1: durerea la nivelul gambei (segmentului fracturat)

Etiologie: focarului de fractura pe care il prezinta
Semne si simptome: agitatie, neliniste, acuza dureri insuportabile, intense
Obiectiv: calmarea durerii
Problema 2: anxietate, soc traumatic
Etiologie: necunoasterea
prognosticului fracturii, complicatiilor pe care le prezinta
Semne si simptome: agitatie, neliniste, frica

Obiectiv: pacientul sa fie echilibrata fizic si psihic, sa nu prezinte anxietate,
complicatii
Problema 3: risc de complicatii si infectii nozocomiale

Etiologie: manevrelor si procedurilor tehnico-medicale, focarul de fractura de femur, interventiei
chirurgicale premergatoare, mediul spitalicesc, reducere ortopedica prin imobilizare impusa la pat in atela
gipsata cu extensie transosoasa continua
Semne si simptome: pacientul este expusa la infectii intraspitalicesti in perioada spitalizarii, osul
fracturat poate genera o fractura deschisa, exista riscul aparitiei complicatiilor tegumentare (escare, atrofii
musculare), gastro-intestinale (constipatia ), cardio-respiratorii (pneumonii), renale (incontinenta urinara,
oligoanurie), posibile complicatii (tromboflebita) si infectii nozocomiale, imunitate scazuta
Obiectiv: pacienta sa nu prezinte potential infectios si infectii nozocomiale in perioada spitalizarii,
prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale
Interventii autonome:
am asigurat un mediu de protectie psihica adecvata starii de boala
am asigurat curatenie, igiena, aer curat si lenjerie in salon
am comunicat cu pacientul pentru a evalua caracteristica, intensitatea si sediul durerii
am supravegheat evolutia simptomelor si procesul de vindecare
inaintea efectuarii fiecarei tehnici medicale, am pregatit psihic si fizic pacientul, explicadu-i in ce
consta tehnica
am efectuat tehnicile medicale in conditii de asepsie si antisepsie
am combatut anxietatea prin comunicare la nivel afectiv
am prevenit complicatiile, si am combatut infectia cu solutii antiseptice si antibioticoterapie
am ameliorat durerea, prin administrare de antalgice conform foii de observatie
am calmat pacientul, si l am determinat sa gandeasca pozitiv in ce priveste evolutia afectiunii pe

care o prezinta
am evaluat stare psihica si fizica a pacientului
am explicat in ce consta investigatiile: radiologie, recoltarea sangelui pentru analizele de laborator,

tratamentul, interventia chirurgicala, regimul igieno-dietetic, axarea osului fracturat, imobilizarea
provizorie pe extensie continua transosoasa la planul patului pana la interventia chirurgicala
am respectat regulile de asepsie si antisepsie in efectuarea tehnicilor de ingrijire: toaleta riguroasa a
plagii, axarea osului fracturat, imobilizare provizorie, dezinfectia igienica a mainilor, tratament
medicamentos, recoltare de sange pentru examene de laborator, transfuzii de sange, punctie venoasa,
hidratare si reechilibrare prin adm. de solutii hidroelectrolitice in perfuzii pe cale parenterala, respect
circuitele: septic, aseptic, transportul bolnavului la serviciul de Radiologie, a lenjeriei, alimentelor,
instrumentarului la sterilizare, pentru indepartarea deseurilor reziduale si infectioase, asigurarea curateniei
si dezinfectiei in saloane, SO, sala de tratamente, sala de ghips, purtarea echipamentului de protectie,
evitarea contactului cu sange, tesuturilor si produse biologice, curatarea, spalarea, dezinfectia
instrumentarului, vaccinare cu antitenos
Interventii delegate:
am pregatit fizic si psihic pacientul pentru investigatiile recomandate: explorare radiologica,
examen cardiologic si acord ingrijiri preoperatorii
am administrat conform F.O. Algocalmin 3f i.m., Urgendol 1f i.m.
antibiotice: Cefort - 1g la 12 ore
EVALUARE: In perioada spitalizarii pacientul a fost linistit, nu a prezentat complicatii si potential

infectios, nu a contractat infectii nozocomiale. In urma analgezicilor si antibioticelor administrate,
pacientul nu prezinta posibilitatea de a contracta infectii nozocomiale, potential infectios, isi exprima
nevoile, temerile, intelege necesitatea tratamentului medicamentos, ortopedic
2.
NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Problema 1: alterarea respiratiei si circulatiei
Etiologie: socului traumatic, durere intensa

Semne si simptome: dispnee, puls tahicardic, hipotensiune arteriala, paloarea tegumentelor, anemie
Obiectiv: calmarea simptomatologiei, combaterea socului traumatic, sa prezinte functiile vitale (TA.
AV. R.) in limite normale, adm. de O2
Interventii proprii:
am pozitionat bolnavul in decubit dorsal la planul patului
am indepartat imbracamintea si am examinat culoarea tegumentelor si mucoaselor , fetei, miscarile

pe care le face toracele
am imbunatatit respiratia prin: administrare de oxigen pe sonda nazala pentru combaterea
hipoxemiei la presiunea de 2 3 l/min.
am executat punctionarea unei vene, am recoltat sange pentru determinarea grup sanguin Rh, HLG,
TQ,AP,INR, uree, glicemie, creatinina
am montat un cateter in vena si am instituit la indicatia medicului perfuzie cu solutii
macromoleculare si hidroelectrolitice
am aerisit salonul, am umidificat aerul
am monitorizat si masor functiile vitale si vegetative: TA= 80/50 mmHg, AV=100b/min.,

R=20r/min., T0C=360C, D=1500 ml, si am notat valorile obtinute in FO.
am administrat tratament medicamentos (etiologic, simptomatic, al complicatiilor) prescris de
medic in FO.
am invat pacientul sa efectueze exercitii respiratorii
am supravegheat strict starea si evolutia pacientului
oxigenoterapie
hemisuccinat de hidrocortizon 300 mg, HSHC 1000 mg
sol. Izotona ser fiziologic, glucoza, Dextran 40, sol Ringer
antitrombotice: Clexane 0,4 s.c. 1f/zi, Algifen 3f/zi
EVALUARE: In urma administrarii tratamentului etiologic, simptomatic pe perioada spitalizarii
pacientul prezinta respiratie si circulatie normala: TA=110/70mmHg, AV=60b/min, R=16r/min, s-a adm.
solutii hidroelectrolitice.
3.
NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
Problema: impotenta functionala , sindrom de imobilizare
Etiologie: focarului de fractura a osului tibial si peroneu

Semne si simptome: mobilitate anormala (existenta unei miscari unde aceasta nu exista in mod normal),
crepitatii osoase, lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fractura, intreruperea continuitatii osului,
imobilizare provizorie cu atela gipsata
Obiectiv: pacientul sa prezinte la nivelul segmentului osos fracturat axare si relaxare musculara,
combaterea sindromului de imobilizare, recuperare locomotorie, sa foloseasca mijloace auxiliare pentru
deplasare si corectare a mersului
am pregatit materialele necesare imobilizarii: fesi de tifon, fesi gipsate, vata, pudra de talc
am efectuat impreuna cu medicul ortoped reducere ortopedica: - axarea si imobilizarea osului

fracturat in atela gipsata femuropodala
la vizita s a pus problema de practicarea de reducere chirurgicala (sangeranda): - osteosinteza,
suturare, grefare, plastie
am verificat pozitia membrului in functie de imobilizarea gipsata
am plasat o perna sub gamba pentru a favoriza circulatia si preveni aparitia edemului
am urmarit culoarea si temperatura membrelor, am sesizat orice modificare (edem , miros fetid)
aparuta la nivelul segmentului fracturat
am aplicat masurile de prevenire a complicatiilor imobilizarii- escare, atrofie musculara
am ajutat si am deservit pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale de dependenta
am asigurat suport psihic: incurajez pacientul si indepartez sentimentul de neputinta
am explicat pacientului: in ce consta necesitatea imobilizarii pentru vindecarea membrului afectat,

modul de realizare a amplitudinii miscarilor permise, pozitionarea corecta a corpului in timpul imobilizarii
am imbunatatit pozitionarea corpului in timpul activitatii (reeducare posturala)
am minimalizat efectele imobilizarii (organice si psiho-sociale)
am mentinut tonusul muscular si cresterea tolerantei la efort
administrez: conform FO antalgice Algocalmin 3f i.m., Algifen 3j/zi
imobilizare provizorie in atela gipsata femuropodala
EVALUARE: Pacientul este imobilizata provizoriu in atela gipsata femuro podala pana in stadiul de
a se interveni chirurgical, este deservit in satisfacerea nevoilor de dependenta, obtinerea independentei in
satisfacerea nevoilor si indeplinirea rolului social.
4.
NEVOIA DE A - SI PASTRA TEGUMENTELE CURATE SI INTEGRE
Problema: dificultate in a si acorda ingrijiri de sanatate si igiena

Etiologie: imobilizare impusa de doctorul ortoped in atela gipsata, focarului de fractura
Semne si simptome: imposibilitatea de a-si acorda ingrijiri, igiena corporala este efectuata de asistenta
si infirmiera, miros dezagreabil
Obiectiv: pacientul sa fie pregatita fizic pentru interventii, sa prezinte tegumente si mucoase curate si
integre
am protejat (observ) aspectul tegumentului din jurul aparatului gipsat (cianoza, paloarea)
am sesizat prezenta oricarui miros emanat de la nivelul aparatului gipsat si culoarea lui (mirosul
fetid denota prezenta escarei de decubit sau infectia plagii)
impreuna cu infirmiera am schimbat lenjeria de pat si de corp
am ajutat infirmiera la efectuarea toaletei pacientului: corporala, bucala,
am efectuat masaj la nivelul zonelor corporale sanatoase netraumatizate cu alcool sanitar
am efectuat toaleta riguroasa a campului operator, am indepartat pilozitatea si am efectuat

badijonarea cu solutii antiseptice
Interventii delegate: solutii antiseptice Betadina, Alcool iodat
EVALUARE: Pacientul prezinta tegumente curate si integre, este pregatit pentru interventia
chirurgicala
5. NEVOIA DE A SE HIDRATA SI ALIMENTA
Problema: dezechilibrul hidroelectrolitic
Etiologie: soc traumatic, durere, mediul spitalicesc
Semne si simptome: suprimarea alimentatiei pe gura, hidratare pe cale parenterala cu solutii
hidroelectrolitice si transfuzie de sange
Obiectiv: pacientul sa fie echilibrata hidroelectrolitic, hidratata si alimentata, sa nu prezinte semne de
anemie
am deservit pacientul cu alimente usor digerabile
am inspectat aspectul tegumentelor si a mucoaselor, care denota starea de nutritie si hidratare a

pacientului
am explicat pacientului ca cu o seara inainte de interventia chirurgicala, nu trebuie sa se alimenteze
si ca i se va efectua efectuez clisma evacuatorie
preoperator, dupa ora 1700 am suprimat alimentatia pe gura si alimentez pacientul pe

cale parenterala, administrand solutii hidroelectrolitice conform F.O.
am notat in FO cantitatea de solutie administrata
am efectuat bilantul hidric ingesta si excreta si notez valorile monitorizate in F.O.
am administrat Glucoza 10% - 1000 ml., ser fiziologic - 1000 ml. conform F.O.
EVALUARE: Pacientul este hidrat parenteral prin perfuzie cu solutie glucozabila si ser fiziologic,
prezinta tegumente si mucoase hidratate.
6. NEVOIA DE A ELIMINA
Problema: dificultate in a elimina
Etiologie: inhibitie, imobilizare la pat
Semne si simptome: incetinirea tranzitului intestinal, constipatie
Obiectiv: pacientul sa prezinte tranzit intestinal (de gaze si materii fecale), combaterea constipatiei
am deservit pacientul cu ceai diuretic
preoperator am efectuat clisma evacuatorie la indicatia medicului
am notat in foaia de observatie prezenta tranzitului de materii fecale, aspectul scaunului
am efectuat impreuna cu infirmiera toaleta pelviperianala
la indicatia medicului am efectuat clisma evacuatorie
EVALUARE: Pacientul prezinta in urma clismei evacuatorie, tranzit de materii fecale, urineaza
spontan.
7. NEVOIA DE A COMUNICA
Problema: comunicare ineficienta, obtinerea consimtamantului prin semnatura pacientului
Etiologie: mediului intraspitalicesc
Semne si simptome: retineri verbale, inhibitie
Obiectiv: pacientul sa comunice la nivel afectiv cu echipa de ingrijiri
am comunicat cu pacientul la nivel afectiv
i- am explicat necesitatea internarii, in ce consta investigatiile , interventiile clinice si paraclinice,

in ce consta tratamentul, reducerea ortopedica sindromul de imobilizare, interventia chirurgicala si
posibile complicatii ce pot aparea postoperatoriu
i am sugerat sa intreprinda subiecte de discutie si pacientii din salon
am urmarit ca pacientul sa semneze consimtamantul pentru interventia chirurgicala
semnarea consimtamantului pentru interventia chirurgicala
EVALUARE: Pacienta comunica la nivel afectiv cu echipa de ingrijire, a inteles in ce consta interventia
chirurgicala, tratamentul, eventualele complicatii.
INTERVENTII ACORDATE INTRAOPERATOR:
Intraoperator am intervenit cu: am prins o linie venoasa si am montat o perfuzie cu ser glucozabil, am
urmarit evolutia functiilor vitale monitorizate si am notat valorile in foaia de observatie, am ajutat la
schimbarea pozitiei pacientei, am deservit personalul sanitar din sala de operatie cu ustensilele
(instrumentar) necesare interventiei chirurgicale. La iesirea din sala de operatie starea pacientei, prezinta o
evolutie favorabila, este reanimata din anestezie, functiile vitale au valori normale, prezinta secretii
traheeo- bronsice, sonda urinara, este hidratata pe cale endovenoasa.
reducere chirurgicala (sangeranda): - osteosinteza, suturare, grefare, plastie
C.O 29/08.01.2009: se practica sub rahianestezie: reducere si osteosinteza cu focar deschis cu placa 4,5
insurubata pe tibie;TA=110/70mmHg, AV=60b/min, R=16r/min
NEVOI ACORDATE POSTOPERATOR:
1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Problema: alterarea functiilor vitale
Etiologie: rahianestezie
Semne si simptome: este monitorizat si alimentat cu oxigen pe sonda
endonazala
Obiectiv: pacientul sa respire normal, eficient, spontan pe cale naturala

am montat sonda de oxigen, am administrat oxigen la presiunea de 2 3 atmosfere
am dezinfectat sonda de oxigen
am urmarit evolutia respiratiei, pulsului si tensiunii arteriale
am monitorizat functiile vitale si vegetative: T.A.,A.V.,R, D., T
am notat valorile obtinute in F.O.
Oxigenoterapie la indicatia medicului anestezist
HSHC 100 mg
EVALUARE: In perioada postoperatorie, pacientul respira eficient si spontan. Prezinta TA = 120/70

mmHg, AV = 78b/min, R = 18 r/min. T=360C
2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema 1: durere, posibil reactii adverse
Etiologie: interventia chirurgicala
Semne si simptome: usoara agitatie psiho motorie
Obiectiv 1: diminuarea durerii postoperatorii, pacientul sa fie linistit, sa prezinte o stare de bine
Etiologie: plaga chirurgicala, infectii nozocomiale
Semne si simptome: posibile complicatii si infectii nozocomiale
Obiectiv 2: pacientul sa nu prezinte complicatii si infectii nozocomiale, sa prezinte plaga aseptica in
curs de cicatrizare.
am supravegheat evolutia plagii operatorie
am comunicat pacientul pentru a evalua intensitatea durerii, starea de cunostinta si evolutia

postoperatorie
am asezat pacientul in pozitie antalgica, asigur confort in salon: aerisire, liniste
am administrat analgezice la indicatia medicului
am efectuat testare la antibiotic, care a iesit negativa
am pregatit psihic si fizic pacientul, ii explic intotdeauna in ce consta efectuarea toaletei plagii
chirurgicale
efectuat zilnic toaleta plagii chirurgicale in conditii de asepsie si antisepsie
anuntat medicul pentru a examina evolutia plagii operatorii
recoltez zilnic sange pentru: Hb, Ht, Tr, L
administrez conform F.O. Algocalmin 3f/zi, Piafen 2f/zi, Urgendol 3f/zi
antibiotic: Cefort 1g la 12h
EVALUARE: In urma analgezicilor administrate, pacientul nu mai prezinta durere. In urma ingrijirilor
acordate nu prezinta potential infectios la nivelul plagii operatorii, prezinta plaga aseptica.
3. NEVOIA DE A AVEA TEGUMENTELE CURATE SI INTEGRE
Problema1: imposibilitate de a-si acorda ingrijiri
Etiologie: durere, plaga chirurgicala, imobilizare la pat
Semne si simptome: tegumente palide si deshidratate, miros fetid
Obiectiv1: tegumente normal colorate si hidratate, sa-si redobandeasca autonomia de a se ingriji
Problema2: plaga operatorie
Semne si simptome: plaga aseptica expusa la infectii
Obiectiv2: pacientul sa prezinte plaga operatorie aseptica
am pregatit fizic si psihic pacientul, explicandu -i in ce consta efectuarea tehnicilor
am efectuat toaleta plagii chirurgicale zilnic in conditii de asepsie cu aplicare de solutii

dezinfectante si toaleta bucala
am indepartat pansamentul imbibat in secretii drenate, am vizualizat evolutia plagii
am dezinfectez cu solutii dezinfectante plaga operatorie
am indepartat firele de sutura la indicatia medicului, dupa 14 zile de la interventia chirurgicala
am aplicat comprese sterile peste plaga operatorie si le am fixat cu leucoplast
am supravegheat tegumentele expuse la escare, le am masat si le am pudrat
am schimbat pozitia pacientului, l am sustinut in momentul mobilizarii cu ajutorul carjelor axilare
am ajutat infirmiera la schimbarea lenjeriei de pat si de corp
Interventii delegate: - solutii dezinfectante: Betadina, Alcool iodat

EVALUARE: Pacientul prezinta plaga aseptica, se scot firele de sutura la 14 zile postoperator , prezinta
tegumente palide, hidratate si integre.
Semne si simptome: prezinta glob vezical

Obiectiv: montarea sondei vezicale, eliminarea urinei, iar dupa ce pacientul prezinta reflexe de
mictiune, se scoate sonda urinara, sa elimine cantitativ si calitativ urina, sa prezinte tranzit de gaze si
materii fecale
la indicatia medicului am efectuat sondaj vezical in conditii de asepsie
am supravegheat zilnic permeabilitatea sondei urinare, notez zilnic in F.O. cantitatea si culoarea
urinei (diurezei)
am pensat sonda urinara pentru a verifica daca are reflexe de mictiune
am suprimat sondajul vezical, cand pacientul a prezentat reflex de mictiune
am asigurat urinar la pat
am urmarit primele mictiuni spontane
am efectuat zilnic impreuna cu infirmiera toaleta pelviperianala
am notat in FO. cantitatea si calitatea diurezei
la indicatia medicului scot sonda urinara
EVALUARE: Pacientul postoperator prezinta D = 2500ml/24 h, dupa ce a fost hidratata parenteral cu

solutii electrolitice, prezinta D= 1600 ml/24 h. In a doua zi postoperator se scoate sonda urinara, prezinta
mictiuni spontane.
5. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
Problema: imposibilitatea de a se misca
Etiologie: plaga chirurgicala, imobilizarii in aparat gipsat, perfuzie endovenoasa
Semne si simptome: imobilizare in aparat gipsat , strict interzis calcatul pe membrul inferior operat
Obiectiv: pacientul sa se mobilizeze cu ajutorul carjelor axilare, fara sa calce pe membrul inferior operat
si sa aiba o buna postura
postoperator am asezat pacientul in decubit dorsal, cu capul intr-o parte, am plasat sub picior o
perna
am explicat pacientului in ce consta recuperarea motorie, ca trebuie sa respecte repausul obligatoriu
postoperator si ca imobilitatea este impusa pana cand starea generala ii permite
am ajutat pacientul la efectuarea miscarilor pasive si active ale membrelor superioare si inferioare,
pozitionez pacientul din a 2-zi de la interventia chirurgicala la marginea patului
din a 2-zi de la interventia chirurgicala am ridicat pacientul la marginea patului, iar daca starea imi
permite, ajut pacientul sa coboare din pat si sa efectueze cativa pasi prin salon cu ajutorul carjelor axilare,
fara sa calce pe membrul inferior operat
am invatat pacientul miscari de mobilizare(a degetelor de la piciorul operat)
am explicat pacientului ca mobilizarea previne complicatiile de decubit si ca trebuie sa se

mobilizeze fara sa calce pe membrul inferior operat
EVALUARE: Pacientul in prima zi reuseste sa efectueze miscari pasive, din a doua zi incepe sa se
mobilizeze cu ajutorul carjelor axilare, reuseste sa si redobandeasca autonomia partial in satisfacerea
nevoilor.
6. NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA
Problema: dificultate de a se alimenta si hidrata
Etiologie: interventiei chirurgicale
Semne si simptome: inapetenta, deshidratare, varsaturi
Obiectiv: pacientul sa fie echilibrata hidroelectrolitic, sa-si redobandeasca autonomia in a se alimenta si
hidrata corespunzator
am recoltat zilnic sange pentru examene de laborator: Hb, Ht, Tr, L
am mentinut continuitatea perfuziei prin asigurarea flacoanelor de solutii
hidroelectrolitice, pentru a asigura pe cale parenterala o hidratare corespunzatoare
am schimbat flacoanele de solutii electrolitice pe parcursul zilei
am administrat antiemetice la indicatia medicului
am efectuat bilantul hidric ingesta si excreta
am examinat aspectul tegumentelor si mucoaselor care evidentiaza starea lor de nutritie
am notat in F.O. cantitatea de solutie administrata, HP hidratare parenterala si D - diureza
am explicat pacientului in ce consta regimul igieno dietetic
am alimentat pacientul cu alimente usor digerabile pentru a preveni constipatia
am evaluat daca pacientul a inteles in ce consta regimul
corectez echilibrul hidroelectrolitic prin: administrez conform F.O.:
Ser fiziologic 9% - 1500ml Glucoza 5% - 1000 ml Metoclopramid 1f/zi
EVALUARE: Pacientul in urma ingrijirilor acordate este echilibrat hidroelectrolitic, nu mai prezinta
varsaturi , prezinta tegumente hidratate. In primele doua zile postoperator este hidratata parenteral,
incepand din a doua zi am alimentat pacienta cu alimente usor digerabile.
7. NEVOIA DE A INVATA
Problema: deficit de cunostinte
Etiologie: lipsa de informare
Semne si simptome: nerespectarea sfaturilor medicale
Obiectiv: Pacientul sa fie informata despre diagnosticul pe care il prezinta, eventualele complicatii ce
pot aparea, in ce consta imobilizarea, interventia chirurgicala, recuperare functionala.
am intreprins discutii cu pacientul pentru a evalua nivelul de cunostinte privind boala, masurile de
prevenire, modul de participare la interventii, la procesul de recuperare
am adus la cunostinta pacientului asupra propriei responsabilitati privind sanatatea
am recomandat si i -am explicat in ce consta regimul de viata regimul igieno dietetic: sa se

mobilizeze cu ajutorul carjelor axilare, fara sa calce pe membrul inferior operat 45 zile, apoi cu incarcare
progresiva pe membrul inferior operat, protejarea aparatului gipsat (sa nu se ude, murdareasca) si ca trebuie
sa respecte aceste recomandarii pentru a favoriza recuperarea starii de sanatate
verificat daca a constientizat sfaturile recomandate
EVALUARE: Pacientul a receptionat recomandarile asupra regimului de viata si normele de igiena

necesare recuperarii si mentinerii starii de sanatate.
EVALUARE FINALA
Pacienta T.B este internat in sectia Ortopedie, cu diagnosticul Fractura 1/3 inferioara diafiza
distala tibiala stanga, unde este investigat clinic si radiologic. Sub rahianestezie, se intervine chirurgical si
se practica: reducere si osteosinteza cu focar deschis cu placa 4,5 insurubata pe tibie.
Evolutie postoperatorie favorabila.
Se externeaza cu recomandarile:
pansamente la 3- 4 zile
scoate firele de sutura la 14 zile postoperator
mobilizare cu ajutorul carjelor axilare, fara sa calce pe membrul inferior operat 45 zile, apoi
cu incarcare progresiva pe membrul inferior operat
Pastreaza imobilizarea in aparat gipsat cu fereastra 6 saptamani
control in sectia Ortopedie la 21 zile sau la nevoie
tratament Rp: Clexane 0,4 f X DS.SC. 1f/zi
CAZ II
CULEGERE DETELOR: E.M.
SEX: F
DATA NASTERII: 09.01.1943
DOMICILIU: localitatea Sabasa, judetul Neamt
OCUPATIA: pensionara, a lucrat ca agricultor
NIVEL DE EDUCARE: IV clase
OBISNUINTE DE VIATA: alcool ocazional, alimentatie saraca in calciu, vitamine, 1 ceasca cafea/zi
NUMAR INREGISTRARE S.C. 4523: Ortopedie 679
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: FRACTURA CU DEPLASARE TIBIE SI PERONEU DREAPTA
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: FRACTURA CU DEPLASARE TIBIE SI PERONEU
DREAPTAOPERATA
MOTIVELE INTERNARII: - durere, impotenta functionala, tumefactie, crepitatii osoase, echimoze
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : neaga afectiuni pulmonare, cardiace
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: etilism cronic
CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA: medii
ISTORICUL BOLII: ISTORICUL BOLII: Pacienta relateaza ca a cazut de la inaltime de pe o scara, este
adusa cu salvarea la spital, unde prezinta: durere, impotenta functionala, tumefactie la nivelul membrului
inferior drept, motiv pentru care este internata de urgenta in sectia Ortopedie pentru investigatii, diagnostic
si tratament de specialitate.
Analize recoltate
Valori obtinute
Valori normale
Hb
12,g/dl
12 - 15g/dl
Ht
38 0/0
46 0/0
Leucocite
7400 /mm3
4000 8000 /mm3
Trombocite
350000 /mm3
150000 400000 /mm3
Glicemie
1,00 mg/dl
0,80 1,20 mg/dl
Creatinina
0,8mg/dl
0,6 1,20mg/dl
Uree sg.
37 mg/dl
20 40 mg/dl
TQ
8 14
AP
80 0/0
75 -1000/0
TRATAMENT:
1. Cefotaxim - 1g la 8h
5.Algocalmin
9. Urgendol 3f
6. HSHC 100 mg
10. Algifen 3f
7. Ser fiziologic 1000 ml
11. Clexane 0, 4 1f /zi
8. Glucoza 1000 ml
12. Preductal 35 mg 2tb/zi
9. Furosemid 1f
EXAMENUL RADIOLOGIC: fractura cu deplasare tibie si peroneu dreapta

NEVOI IN PERIODA PREOPERATORIE:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
C.O nr. 4/06.02.2009: extensie continua transcalcaneana
Problema 1: alterarea respiratiei si circulatiei
Etiologie: socului traumatic, durere intensa
Semne si simptome: tahicardie AV =100b/min., HTA =160mmHg, R =22r/min.
Obiectiv: pacienta sa prezinte functiile vitale in limite de siguranta, calmarea simptomatologiei,
combaterea socului traumatic
Interventii proprii:
am asigurat repaus la pat in pozitie de decubit dorsal la planul patului, cu membrul inferior fracturat
la 450
indepartez imbracamintea si la indicatia medicului am efectuat EKG, am obtinut traseul si l am
atasat in FO., dupa care le-am trimis la Cardiologie, pentru a fi citi de medicul cardiolog
am monitorizat functiile vitale si le- am notat in FO.
am administrat oxigen pe sonda la presiunea de 2 3 l/min
am recoltat sange pentru analize de laborator
am prins o linie venoasa, am montat o branula si am administrat diuretice in perfuzie glucozabila
am asigurat aer curat in salon
am masurat masor functiile vitale: TA, AV, R si am notat valorile in FO.
supravegheat strict starea si evolutia pacientei
oxigenoterapie
Furosemid 1f, glucoza 1000 ml., Clexane 0,4 1f s.c.
EVALUARE:
In urma interventiilor cu rol autonom si delegat, prezinta TA=130/80 mmHg, AV=70b/min., R=18 r/min.
2.
Problema 1: durerea
Etiologie: focarului de fractura pe care il prezinta
Semne si simptome: acuza dureri insuportabile, intense
Obiectiv: ameliorarea durerii
Etiologie: soc traumatic, mediul spitalicesc
Semne si simptome: agitata psiho locomotor, teama
Obiectiv: pacienta sa nu prezinte anxietate
Etiologie: manevrelor si procedurilor tehnico-medicale, focarul de fractura,
premergatoare
interventiei chirurgicale
Semne si simptome: posibile complicatii si infectii nozocomiale

am asigurat repaus la pat pacientei, am efectuat anamneza, cules datele clinice
la indicatia medicului am efectuat investigatii clinice si paraclinice
am pregatit psihic si fizic pacienta, inaintea tuturor procedurilor si manevrelor
am administrat conform FO, antalgice, pentru a ameliora durerea
am efectuat tehnicile medico sanitare respectand masurile de asepsie si antisepsie
am efectuat testare la antibiotic
am informat pacienta in ce consta regurile de ordine interioara, drepturile pacientei, investigatiile

radiologice, tratamentul, recoltarea produselor biologice, imobilizarea, extensia continua transcalcaneana,
interventia chirurgicala
am comunicat cu pacienta la nivel afectiv pentru a combate anxietatea
previn complicatiile, combat infectia cu solutii antiseptice si antibioticoterapie
combat durerea, prin administrare de antalgice conform foii de observatie
am evaluat starea psihica si fizica a pacientei
am pregatit fizic si psihic pentru investigatiile recomandate: explorare radiologica, examen
cardiologic si acord ingrijiri preoperatorii
am administrat conform F.O. Algocalmin 3f i.m, Urgendol 1f i.m.
antibiotice: Cefotaxim 1gla 8h
EVALUARE: In urma analgezicilor si antibioticelor administrate, pacienta nu prezinta posibilitatea de a

contracta infectii nozocomiale, potential infectios, isi exprima nevoile, intelege necesitatea tratamentului
medicamentos, ortopedic
3.
NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
Problema: impotenta functionala

Etiologie: focarului de fractura de tibiei si peroneu
Semne si simptome: mobilitate anormala (existenta unei miscari unde aceasta nu exista in mod normal),
crepitatii osoase, lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fractura, intreruperea continuitatii osului, pozitie
vicioasa a membrului fractura imobilizare extensie transosoasa continua
Obiectiv: pacienta sa prezinte la nivelul segmentului osos fracturat axare si relaxare musculara,
recuperare locomotorie
fracturat pe extensie transosoasa (transtuberozitara)
am verificat frecvent dispozitivul de tractiune (cablurile sa treaca prin mijlocul rolelor scripetelui;
greutatile sa atarne libere; cadrul si barele patului sa nu stanjeneasca aparatul
am verificat pozitia membrelor in functie de tractiune
am asigurat atela Barwn sub membrul fracturat
am plasat o patura facuta sul sub membrul afectat
am urmarit culoarea si temperatura membrelor, am sesizat orice modificare aparuta la nivelul

segmentului fracturat
am aplicat masurile de prevenire a complicatiilor imobilizarii- escare, atrofie musculara
am ajutat si deservit pacienta in satisfacerea nevoilor fundamentale de dependenta
am asigur suport psihic: am incurajat pacienta si am indepartat sentimentul de neputinta
am explicat pacientei: in ce consta necesitatea tractiunii pentru vindecarea membrului afectat,

modul de realizare a amplitudinii miscarilor permise, pozitionarea corecta a corpului in timpul tractiunii
am imbunatatit pozitionarea corpului in timpul activitatii (reeducare posturala)
am minimalizat efectele imobilizarii (organice si psiho-sociale)
am mentinut tonusul muscular si cresterea tolerantei la efort prin efectuare de exercitii pasive si
active
am administrat: conform FO antalgice Urgendol 1f/zi, Algifen 3f/zi
imobilizare prevazuta cu dispozitiv de tractiune extensie transosoasa continua
EVALUARE: Pacienta este imobilizata provizoriu dispozitiv de tractiune extensie transosoasa

continua pana in stadiul de a se interveni chirurgical, este deservita in satisfacerea nevoilor de
dependenta, obtinerea independentei in satisfacerea nevoilor si indeplinirea rolului social
4.
NEVOIA DE A - SI PASTRA TEGUMENTELE CURATE SI INTEGRE

Etiologie: imobilizare impusa de doctorul ortoped in extensie transosoasa continua, focarului de fractura
Semne si simptome: imposibilitatea de a-si acorda ingrijiri, igiena corporala este efectuata de asistenta
si infirmiera, miros dezagreabil
Obiectiv: pacienta sa fie pregatita fizic pentru interventii, sa prezinte tegumente si mucoase curate si
integre
am urmarit aspectul tegumentelor (edem, cianoza, paloarea)
am efectuat masaj la nivelul regiunilor corporale expuse la escare, cu alcool sanitar
am mobilizat pacienta in sezut
impreuna cu infirmiera am schimbat lenjeria de pat si de corp
am ajutat infirmiera la efectuarea toaleta corporale pe regiuni: pacientei: bucala, axilara, inghinala,
perianala, ombilicala, taierea unghiilor, pieptanat, interdigitala
Interventii delegate: solutii antiseptice Alcool sanitar
EVALUARE: Pacienta in urma ingrijirilor acordate, prezinta tegumente curate si integre.
Problema: dezechilibrul hidroelectrolitic
Etiologie: soc traumatic, durere, mediul spitalicesc
Semne si simptome: tegumente si mucoase uscate, sete intensa, inapetenta, suprimarea alimentatiei pe
gura preoperator
Obiectiv: pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic, hidratata si alimentata corespunzator
in preziua interventiei chirurgicale, am alimentat si hidratat pacienta cu alimente usor digerabile si
am asigurat un aport suficient de lichide
am explicat pacientei ca in dimineata interventiei chirurgicale
cu o seara inainte am suprimat alimentatia pe gura este interzis ingerarea de alimente si lichide
am asigurat o hidratare corespunzatoare prin administrare de solutii hidroelectrolitice conform F.O.
am administrat Glucoza 10% - 1000 ml, ser fiziologic - 1000 ml. conform F.O.
EVALUARE: Pacienta este hidrata parenteral prin perfuzie cu solutie glucozabila si ser fiziologic,
prezinta tegumente hidratate.
Etiologie: inhibitie, imobilizare la pat, interventia chirurgicala
Semne si simptome: incetinirea tranzitului intestinal, constipatie
Obiectiv: pacienta sa prezinte tranzit intestinal, clisma evacuatorie obligatoriu preoperator
am deservit pacienta cu ceai diuretic
la indicatia medicului am efectuat clisma evacuatorie cu o seara inainte de interventia chirurgicala
am urmarit daca prezenta sau lipsa tranzitului intestinal (materiilor fecale)
am notat in foaia de observatie daca a avut tranzit de materii fecale, aspectul scaunului
am ajutat infirmiera la efectuarea toaletei pelviperianala
la indicatia medicului efectuat clisma evacuatorie
EVALUARE: In urma clismei evacuatorie, pacienta prezinta tranzit de materii fecale, urineaza spontan.
Problema: comunicare ineficienta
Obiectiv: obtinerea semnaturii consimtamantului pentru interventii, eventualele riscuri, tratament,
investigatii, sa comunice la nivel afectiv cu echipa de ingrijiri
am intreprins subiecte de discutii cu pacienta la nivel afectiv
i am explicat necesitatea internarii, in ce consta investigatiile , interventiile clinice si paraclinice,

in ce consta tratamentul, reducerea ortopedica sindromul de imobilizare, interventia chirurgicala si
posibile complicatii ce pot aparea postoperatoriu
am educat pacienta sa comunice cu pacientele din salon
am urmarit ca pacienta sa semneze consimtamantul pentru interventia chirurgicala
semnarea consimtamantului pentru interventia chirurgicala
EVALUARE: Pacienta a comunicat eficient cu echipa de ingrijire, a inteles necesitatea interventiei

chirurgicale.
NEVOI ACORDATE POSTOPERATOR:
Problema: modificarea TA si AV
Etiologie: rahianestezie
Semne si simptome: HTA, tahicardie, respiratie accelerata, monitorizata si alimentata cu sonda de
oxigen endonazala
Obiectiv: pacienta sa respire normal, eficient, sa prezinte functiile vitale in limite normale
am administrat oxigen pe sonda nazala la presiunea de 2 3 atmosfere
am efectuat dezinfectia sondei de oxigen
am monitorizat functiile vitale: T.A.,A.V.,R la fiecare 30 min.
am administrat la indicatia medicului hipotesoare si diuretice
am notat valorile monitorizate: TA ; AV; R in F.O.
Oxigenoterapie la indicatia medicului anestezist
Furosemid 1f i.v. in dilutie de 10 ml SF., Preductal 35 mg. 2tb/zi
EVALUARE: In perioada postoperatorie in urma interventiilor autonome si delegate, pacienta a

prezentat TA = 140/90 mmHg, AV = 80b/min, R = 20 r/min.
2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema 1: durere, posibil reactii adverse
Semne si simptome: usoara agitatie psiho motorie
Obiectiv 1: ameliorarea durerii
Etiologie: plaga chirurgicala, infectii nozocomiale
Semne si simptome: plaga chirurgicala expusa la risc de infectii intaspitalicesti

Obiectiv 2: pacienta sa nu prezinte potential infectios la nivelul plagii operatorii, sa prezinte plaga
aseptica in curs de cicatrizare.
s- a practicat reducere si osteosinteza cu focar deschis cu placa si suruburi suturare, grefare, plastie
am urmarit atent evolutia postoperatorie a pacientei
am supravegheat evolutia plagii operatorie
am administrat conform FO. antialgice si antibiotice
am comunicat cu pacienta pentru a evalua intensitatea durerii, starea de cunostinta si evolutia

postoperatorie
am asezat pacienta in pozitie de decubit dorsal cu membrul inferior plasat pe o perna pentru a
favoriza circulatia si a preveni edemul administrez analgezice la indicatia medicului
am plasat o punga cu gheata la nivelul membrului operat
am pregatit psihic si fizic pacienta, explicand intotdeauna in ce consta efectuarea toaletei plagii
chirurgicale
am efectuat zilnic toaleta plagii chirurgicale in conditii de asepsie si antisepsie
anuntat medicul pentru a examina evolutia plagii operatorii
la 14 zile postoperator am scos firele de sutura
administrez conform F.O. Algocalmin 3f/zi, Piafen 2f/zi, Urgendol 3f/zi
antibiotic: Cefotaxim 4g/zi
EVALUARE: S-a obtinut ameliorarea durerii prin administare de antalgicei s a efectuat toaleta plagii
chirurgicale in conditii de asepsie, prezinta plaga aseptica in curs de cicatrizare.
3. NEVOIA DE A AVEA TEGUMENTELE CURATE SI INTEGRE
Problema: imposibilitate de a-si acorda ingrijiri
Etiologie: infectii nozocomiale (intraspitalicesti), imobilizare la pat
Semne si simptome: plaga aseptica expusa la infectii, tegumente palide si deshidratate
Obiectiv: pacienta sa prezinte plaga operatorie aseptica, tegumente normal colorate si hidratate, sa-si
redobandeasca autonomia de a se ingriji
am pregatit fizic si psihic pacienta, ii explic in ce consta efectuarea tehnicilor
am efectuat toaleta plagii chirurgicale zilnic in conditii de asepsie cu aplicare de solutii

dezinfectante si toaleta bucala
am indepartat firele de sutura la indicatia medicului, dupa 14 zile de la interventia chirurgicala
aplic pungi de gheata la nivelul membrului operat
am protejat tegumentele expuse la escare, prin tapotare cu alcool sanitar si pudrare
am asigurat un aport suficient de lichide atat prin hidratare parenterala cat si orala
Interventii delegate: - solutii dezinfectante: Betadina, Alcool iodat

EVALUARE: In perioada spitalizarii s a efectuat toaleta plagii in conditii aseptice, s au scos firele de
sutura la 14 zile postoperator, s a externat cu plaga chirurgicala aseptica in curs de cicatrizare. Prezinta
tegumente curate si integre.
Semne si simptome: diminuarea reflexului de mictiune
Obiectiv: pacienta sa prezinte reflexe de mictiune, sa elimine cantitativ si calitativ urina, sa prezinte
tranzit de gaze si materii fecale
am urmarit ca pacienta sa prezinte reflex de mictiune
am incurajat pacienta sa incerce sa urineze
am asigurat un urinar la pat
am examinat abdomenul prin palpare pentru a vedea daca pacienta prezinta glob vezical
am asigurat stimuli auditivi, am dat drumul la robinet, lasand ca apa sa curga
am asigurat protectie intima
am urmarit primele mictiuni spontane
am efectuat zilnic impreuna cu infirmiera toaleta pelviperianala
notez zilnic in F.O. cantitatea si culoarea urinei (diurezei)
EVALUARE: Pacienta postoperator mictiuni fiziologice, D = 1500ml/24 h, dupa ce a fost hidratata

parenteral cu solutii electrolitice
Problema: imposibilitatea de a se misca

Etiologie: plaga chirurgicala
Semne si simptome: imobilizare gipsata, stare generala modificata
Obiectiv: pacienta sa se mobilizeze si sa aiba o buna postura
postoperator am asezat pacienta in decubit dorsal, cu capul intr-o parte
am explicat pacientei in ce consta recuperarea motorie, ca trebuie sa respecte repausul obligatoriu

postoperator si ca poate sa se mobilizeze cu ajutorul carjelor axilare din a 2 a zi postoperator
am ajutat pacienta sa se ridice la marginea patului
am insotit pacienta la toaleta, sala de mese, sala de tratament
am invat pacienta miscari de mobilizare
EVALUARE: Din a 2 - a zi post operator reuseste sa se mobilizeze cu ajutorul carjelor axilare, fara sa
calce pe membrul inferior operat si isi redobandeste autonomia partial in satisfacerea nevoilor.
6. NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA
Problema: dificultate de a se alimenta si hidrata
Etiologie: interventiei chirurgicale
Semne si simptome: inapetenta, varsaturi
Obiectiv: pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic, sa-si redobandeasca autonomia in a se alimenta si
hidrata corespunzator
postoperator am mentinut continuitatea perfuziei prin asigurarea flacoanelor de solutii
hidroelectrolitice, pentru a asigura pe cale parenterala o hidratare corespunzatoare
din a 2 a zi postoperator am alimentat si hidratat pacienta pe cale orala cu alimente si lichide
am efectuat bilantul hidric ingesta si excreta
am examinat aspectul tegumentelor si mucoaselor care evidentiaza starea lor de nutritie
am notat in F.O. cantitatea de solutie administrata, HP hidratare parenterala si D - diureza
am explicat pacientei in ce consta regimul igieno dietetic
corectez echilibrul hidroelectrolitic prin: administrez conform F.O.:
Ser fiziologic 9% - 1500ml Glucoza 5% - 1000 ml Metoclopramid 1f/zi
EVALUARE: In prima zi postoperator este hidratata parenteral, iar din a doua zi este alimentat pe cale
orala, prezinta tegumente si mucoase hidratate.
Obiectiv: Pacienta sa fie informata despre diagnosticul pe care il prezinta, eventualele complicatii ce pot
aparea, in ce consta imobilizarea, interventia chirurgicala, recuperare functionala.
am intreprins discutii cu pacienta pentru a evalua nivelul de cunostinte privind boala, masurile de
am explicat pacientei in ce consta regimul de viata regimul igieno dietetic: sa se mobilizeze cu
ajutorul carjelor axilare, fara sa calce pe membrul inferior operat si ca trebuie sa respecte aceste
recomandarii pentru a favoriza recuperarea starii de sanatate
am verificat daca a constientizat sfaturile recomandate
EVALUARE: Pacienta a inteles recomandarile asupra regimului de viata si normele de igiena necesare
recuperarii si mentinerii starii de sanatate.
EVALUARE FINALA
Pacienta E.M este internata in sectia Ortopedie, cu diagnosticul Fractura cu deplasare gamba
dr., unde este investigat clinic si radiologic. Se intervine chirurgical si se practica: reducere si osteosinteza
cu focar deschis cu brosa K.
Evolutie postoperatorie favorabila.
Se externeaza cu recomandarile:
pansamente locale la 3- 4 zile
scoate firele de sutura la 14 zile postoperator
mobilizare cu ajutorul carjelor axilare, fara sa calce pe membrul inferior operat
control in sectia Ortopedie la 1 luna sau la nevoie
tratament Rp: Clexane 0,4 f X DS.SC. 1f/zi
mentine imobilizarea gipsata 45 zile
CAZ III
CULEGERE DETELOR: F.V.

SEX: F
DATA NASTERII: 04.05.1949
DOMICILIU: localitatea Rediu, judetul Neamt
OCUPATIA: pensionara
NUMAR INREGISTRARE S.C. 4083 F.O.: Ortopedie 229
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: FRACTURA TRANSVERSALA CU MINIMA DEPLASARE
TIBIE STANGA
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: : FRACTURA TRANSVERSALA CU MINIMA DEPLASARE
TIBIE STANGA. TRATAMENT ORTOPEDIC MOTIVELE INTERNARII: - durere, impotenta
functionala, tumefactie, echimoze ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : neaga afectiuni
pulmonare, cardiace
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: fara importanta
CONDITII DE VIATA SI DE MUNCA: medii, locuieste singur
ISTORICUL BOLII: ISTORICUL BOLII: La internare, pacienta prezinta fractura transversala cu
minima deplasare tibie stanga cauza cadere de la acelasi nivel insotit de simptomele :
durere, tumefactie, impotenta functionala la nivelul membrului superior motiv pentru care este internat de
urgenta in sectia Ortopedie pentruinvestigatii, diagnostic si tratament de specialitate.
TRATAMENT INSTITUIT:
Reducere ortopedica
Clexane 0,4 1f/zi
Algifen 3f/zi
Diazepam 1 tb/seara
Urgendol 3f/zi
Analize recoltate
Valori obtinute
Valori normale
Hb
13g/dl
12 - 15g/dl
Ht
38 0/0
46 0/0
Leucocite
6500 /mm3
4000 8000 /mm3
Trombocite
250000 /mm3
150000 400000 /mm3
Glicemie
0,90 mg/dl
0,80 1,20 mg/dl
Creatinina
0,92mg/dl
0,6 1,20mg/dl
Uree sg.
58 mg/dl
20 40 mg/dl
Sumar urina
albumina= absenta
rare hematii
EXAMENUL RADIOLOGIC: fractura transversala cu minima deplasare tibie stg.

C.G. nr. 87 din data de 07.02.2009: imobilizare in aparat gipsat circular femuro podal
NEVOI FUNDAMENTALE IN PERIODA SPITALAZARII:
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
1.
Problema 1: durerea la nivelul membrului inferior stg.

Etiologie: focarul de fractura tibie stg.
Semne si simptome dureri insuportabile, agitatie, neliniste,
Obiectiv: calmarea durerii
Etiologie: necunoasterea
prognosticului fracturii, complicatiilor pe care le prezinta
Semne si simptome: agitatie, frica, intrebari adresate personalului sanitar

Obiectiv: pacienta sa fie echilibrata fizic si psihic, sa nu prezinte anxietate,
complicatii

Etiologie: investigatiilor clinice si paraclinice, manevrelor si procedurilor tehnico-medicale, fractura cu
deplasare, interventiei chirurgicale premergatoare, mediul spitalicesc, reducere ortopedica si imobilizare in
aparat gipsat femuro -podal
Semne si simptome: posibilitatea de a contacta infectii intraspitalicesti in perioada spitalizarii

am administrat de antalgice conform foii de observatie pentru a ameliora durerea
am pregatit psihic si fizic pacienta, explicadu-i in ce consta tehnica
am combatut anxietatea prin comunicare la nivel afectiv
am prevenit complicatiile prin imobilizarea fracturii in aparat gipsat femuro podal
am linistit pacienta, incurajand-o sa gandeasca pozitiv in ce priveste evolutia afectiunii pe care o

prezinta
am explicat in ce consta investigatiile: radiologie, recoltarea sangelui pentru analizele de laborator,
tratamentul, regimul igieno-dietetic, axarea osului fracturat, imobilizarea provizorie in atela gipsata
am respectat regulile de asepsie si antisepsie in efectuarea tehnicilor de ingrijire
explorare radiologica , examen cardiologic si acord ingrijiri preoperatorii
am administrat conform F.O. Algifen 3 f i.m, Urgendol 2f i.m.
EVALUARE: Pacienta este mai linistita, echilibrata psihic, dupa ce am administrat analgezice si s-a
practicat reducerea ortopedica si imobilizare in aparat gipsat.

Problema: impotenta functionala
Etiologie: focarului de fractura
Semne si simptome: traiecte de fractura cu minima deplasare la nivelul tibiei stg.
Obiectiv: pacienta sa- ti redobandeasca autonomia, sa prezinte la nivelul fracturii calus osificat
am explicat pacientei: in ce consta necesitatea axarii si imobilizarii, modul de realizare a
amplitudinii miscarilor permise
fracturat in aparat gipsat (atela) femuro podal
am asezat membru inferior stg. pe o perna verific
am urmarit culoarea si temperatura tegumentului si orice modificare aparuta la nivelul segmentului

fracturat (edem, tumefactie, echimoza)
am aplicat masurile de prevenire a complicatiilor imobilizarii
am ajutat si deservesc pacienta in satisfacerea nevoilor fundamentale de dependenta
am incurajez pacienta si am ajutat o sa se mobilizeze cu ajutorul carjelor axilare
am administrat: conform FO antalgice Algocalmin 3f i.m., Algifen 3 f/zi
imobilizare in aparat gipsat femuro podal
EVALUARE: Pacienta in perioada spitalizarii este imobilizata provizoriu in atela gipsata femuro
podala, iar la externare se completeaza gipsul - aparat gipsat circular. Reuseste sa se mobilizeze cu ajutorul
carjelor axilare.
3. NEVOIA DE A - SI PASTRA TEGUMENTELE CURATE SI INTEGRE
Etiologie: imobilizare impusa de doctorul ortoped focarului de fractura
Semne si simptome: deprinderi igienice, miros fetid
Obiectiv: pacienta sa prezinte in perioada spitalizarii tegumente curate si integre
am efectuat impreuna cu infirmiera toaleta pacientei pe regiuni
am asigurat lenjerie curata de corp si de pat
am hidratat pacienta oral si parenteral
am urmarit aspectul tegumentului din jurul aparatului gipsat (cianoza, paloarea, edem,)
EVALUARE: In urma ingrijirilor acordate, pacienta prezinta tegumente si mucoase normal colorate,
curate, integre.
Problema: imposibilitatea de a se alimenta, dezechilibrul hidroelectrolitic
Etiologie: fractura de humerus
Semne si simptome: inapetenta, deshidratat suprimarea alimentatiei pe gura, hidratare pe cale
parenterala cu solutii hidroelectrolitice
Obiectiv: pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic, hidratat si alimentat, deshidratat suprimarea
alimentatiei pe gura, hidratare pe cale parenterala cu solutii hidroelectrolitice
am prins o linie venoasa, am montat o perfuzie cu solutii electrolitice conform F.O.
am deservit pacienta cu alimente usor digerabile, hidratat pacienta cu lichide
am explicat pacientei ca trebuie sa se alimenteze si hidrateze corespunzator
administrand Glucoza 10% - 1000 ml, ser fiziologic - 100 ml conform F.O.
EVALUARE: Pacienta este hidrata parenteral prin perfuzie cu solutie glucozabila si ser fiziologic,
prezinta tegumente si mucoase hidratate, normal colorate.
Problema: comunicare ineficienta
Obiectiv: pacienta sa comunice la nivel afectiv cu echipa de ingrijiri
am instruit pacienta si i am explicat necesitatea reducerii ortopedice - imobilizare gipsata pentru
45 zile, urmarea tratamentului cu antitrombotice, respectarea regimului igieno dietetic
i am sugerat sa intreprinda subiecte de discutie si pacientii din salon
urmaresc ca pacienta sa semneze consimtamantul pentru interventia, proceduri, investigatii
semnarea consimtamantului
EVALUARE: Pacienta comunica la nivel afectiv cu echipa de ingrijire, a inteles in ce consta

interventiile clinice si paraclinice, tratamentul ortopedic, eventualele complicatii.
Obiectiv: Pacienta sa acumuleze noi informatii despre diagnostic, eventualele complicatii, in ce consta
imobilizarea, recuperare functionala.
am intreprins discutii cu pacienta pentru a evalua nivelul de cunostinte privind boala, masurile de
am constientizat pacienta asupra propriei responsabilitati privind sanatatea
am recomandat si am explicat in ce consta regimul de viata regimul igieno dietetic: sa pastreze

imobilizarea gipsata 45 de zile, nu calca pe membrul inferior fracturat, repaus la planul patului cu membrul
inferior ridicat la 450
am verificat daca a constientizat sfaturile recomandate
EVALUARE: Pacienta a receptionat recomandarile asupra regimului de viata si normele de igiena

necesare recuperarii si mentinerii starii de sanatate.
EVALUARE FINALA
Pacienta F.V este internat in sectia Ortopedie, cu diagnosticul Fractura cu minima deplasare tibia
stg. Este investigata clinic si radiologic. Se decide pentru tratament ortopedic prin imobilizare in gipsata in
aparat gipsat femuro podal.
Evolutie favorabila.
Se externeaza afebrila, cu recomandarile:
pastreaza imobilizarea gipsata 45 de zile
control in sectia Ortopedie la 6 saptamani sau la nevoie
tratament conform Rp. Clexane 0,4 f X D.S.S.C 1 f/zi
radiografie de control la 45 zile
CONCLUZII
In ingrijire acordate pacientilor cu FRACTURA DE GAMBA, am avut ca obiectiv sa le satisfac
nevoile de dependenta si sa asigur un mediu terapeutic favorabil procesului de vindecare si recuperare
fizica, prin acordarea unui sprijin moral, prin efectuarea procedurilor tehnico - sanitare in conditiile bine
stabilite si prin raspunderea eficienta la nevoile de care au depins cei trei pacienti.
Primul caz este al unei paciente T.B. in varsta de 41 ani, F.O. Ortopedie 539, cu diagnosticul :Fractura
1/3 inferioara diafiza distala stg. durere, impotenta functionala, tumefactie (cauza: accident rutier) care
s a putut rezolva prin interventie chirurgicala. In timpul spitalizarii a beneficiat de ingrijirile acordate,
sfaturi medicale in ce priveste regimul igieno dietetic in scop terapeutic si recuperativ. Se externeaza in
stare ameliorata cu plaga chirurgicala aseptica.
Cazul II este al unei paciente E.M.. in varsta de 65 ani, este internata in sectia de urgenta in sectia
Ortopedie cu diagnosticul CU DEPLASARE TIBIE SI PERONEU DREAPTA (cauze: cadere de la
inaltime), care s a redus prin tratament reducere si osteosinteza cu focar deschis cu placa si suruburi
Contributia mea medicala a adus pacientei informatii noi despre regimul igieno dietetic, un mediu
terapeutic favorabil procesului de vindecare si recuperare fizica. Se externeaza in stare ameliorata.
Cazul III este al unei paciente B.A. in varsta de 69 ani este internat in sectia Reumatologie, F.O.
29042/483, cu diagnosticul Fractura cu minima deplasare tibie stg: dureri impotenta functionala,
tumefactie (cauza: cadere de la acelasi nivel), pentru care se decide pentru tratament ortopedic si se practica
imobilizare in aparat gipsat femuro podal. Se externeaza in stare ameliorata cu recomandari medicale, este
echilibrat fizic si psihic.
BIBLIOGRAFIE
Compediu de anatomie si
fiziologie
- Victor Papilian si prof. dr. Ion Albu editia a XI-a, editura BIC ALL
2003
5.
Atlas de anatomie
- Trevor Weston; Editura Vox,

1997
6.
Chirurgia de urgenta
- Mincu Mioara; Editura

Universul, 2000
7.
Dictionarul Bailli de nursing
- Bocec Gabriela, Oprea

Cristina, Editat in limba romana,
Editia a 21-a,1990
8.
Manual de medicina pentru

cadre medii
- C.Borundel, Editura ALL,

Editia a III-a, Bucuresti, 2000
9.
Urgente medico chirurgicale

sinteza pentru cadre medii
- Lucretia Titirca, Editura

Medicala, 1989
10.
Nursing. Tehnici de evaluare si

ingrijiri acordate de asistentii med.
- Lucretia Titirca, Editura Viat

Medicala Romaneasca, Bucurest
1997
11.
12.
Ghid de nursing
Manual de ingrijiri speciale

acordate pacientilor de asistenti
medicali

1996

Medicala Romaneasca, 1998
13.
Chirurgie si specialitati inrudite
- D. Vasile, M.Grigoriu, manu

pentru Scolile sanitare postliceal
Editura Didactica si Pedagogica
R.A., Bucuresti
14.
Breviar de explorari functionale si

de ingrijiri speciale acordate
bolnavului

1994
15.
Tehnica ingrijirii bolnavului
- Mozes Carol, editura Medica

Bucuresti, 1999

1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

With love for you

With love for you

With love for you

With love for you

With love for you

Nevoia de a dormi si a se odihni Disconfort Fizic- Afectiuni organice cerebrale,endocrine,constrangeri

Nevoia Problema Surse de dificultateObiective Interventii AutonomeInterventii DelegateEvaluareNevoia de a

just for you

just for you

s observ orice modificare n starea pacientului.

Prin efectuarea unei bune

informrii a bolnavului i familie previn apariia complicaiilor, i instruiesc, ca la

pacientul i familia acestuia asupra necesitii revenirii la controlul periodic

transportul la spital in cele mai bune conditii intr-un serviciu de traumatologie.

vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)

- plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament special, n afara de scoaterea

3. BANDAJUL IN FORMA DE SPIRALA:

- se foloseste la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor, degetelor.

7. PANSAMENT TIP "HIPOCRAT":

8. PANSAMENTUL DE TIP "CAPASTRU":

Tehnica msurrii i notrii tensiunii arteriale

Tensiunea arterial sistolic (cea maxim)

Tensiunea arterial diastolic ( cea minim).

Creion sau pix cu min roie.

Interveniile asistentei pentru metoda auscultatorie:

Pregatirea psihic a pacientului.

Asigurarea repaosului psihic i fizic timp de 15 minute

Se fixeaz membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea inferioar a manetei.

Se introduc olivele stetoscopului n urechi.

Se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor

Se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau a manometrului pentru a fi consemnat.

Se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice.

Se dezinfecteaz olivele stetoscopului i membrana de alcool.

Pentru metoda palpatorie:

Determinarea se face prin palparea arterei radiale.

Etapele sunt identice, urmrim pulsul.

Maneta va fi bine fixat pe braul pacientului

Manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea.

Msurarea va fi precedat de linitirea pacientului.

n caz de suspiciune se repet msurarea fr a scoate maneta de pe braul pacientului.

Se pot face msurtori comparative la ambele brae.

Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg

Copii: 91-110 / 60-65 mmHg

Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg

Valori peste cele normale - hipertensiune.HTA

Valori sub cele normale - hipotensiune. hTA

injectia intravenoasa consta in

interzis a palpa vena dupa dezinfectare;

- mentinem bratul pacientului inclinat in jos;

-flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor

-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe

-hematom prin strapungerea venei

-se intrerupe injectia

-se anunta medicul

-embolie gazoasa,uleioasa prin injectarea unei cantitati mari

Execuia: splare pe mini, mbrcare mnui sterile

Administrarea:- se confirma identitatea pacientului

-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor

-se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei

-hematom prin lezarea unui vas

-extragerea manuala sau chirurgicala

-se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi

-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei