Psihicul este fundamentul personalitatii.

El genereaz personalitatea Psihicul definete

personalitatea ca unitate comportamental dotat cu percepie, intelectivitate i afectivitate.
Personalitatea este un ansamblu de caracteristici informaionale auto explicitante si auto
controlante intentional, unitar conectate, orientate permanent catre definirea de stari scop proprii
fiecarui subiect. Psihicul localizeaza mintea sa ca totalitate intelectiv i afectiv. Caracteristica
fundamental a psihicului este contiena, cel mai complex operant i cea greu de neles
funcie.
Psihologia cerceteaz funciile psihice, ncearc s le explice proveniena, mecanismele
generative, aciunile specifice i consecinele. tiinele psihologiei i psihiatriei se ocup de
procesele psihice, de mecanismele mentale obscure care pot personaliza, afectiviza i socializa,
dar uneori i depersonaliza, sau rupe echilibrul unitar perceptual, intelectiv i afectiv, al
personalitii
Temperament = Ansamblul trsturilor psihice i nervoase ale unei persoane, care determin
diferenieri psihice i de comportament ntre indivizi; fire; Energie vital,
Traditional se disting patru tipuri de temperament: coleric, flegmatic, melancolic, sangvinic.
Trebuie luat n seama faptul c cele patru tipuri de temperament mentionate se ntlnesc n form
pur destul de rar. De obicei, se poate vorbi doar despre predominarea unuia sau altuia din ele
la un individ.
1. COLERICUL = sunteti neastmprat si agitat; sunteti impulsiv si irascibil; sunteti
nerbdtor; sunteti categoric si lipsit de echivoc cu alti oameni; sunteti hotrt si ntreprinztor;
sunteti ncptnat; v descurcati bine n dispute; lucrati doar cnd aveti chef, si atunci fortati
nota; sunteti capabil de a risca; nu sunteti ranchiunos, nici suprcios; aveti un discurs rapid,
pasionat, si o intonatie neuniform; sunteti neechilibrat si predispus pentru actiuni frenetice;
sunteti necruttor fat de neajunsuri; aveti o mimic expresiv; sunteti capabil de a reactiona
energic si a decide rapid; sunteti permanent n cutarea noului; gesturile dvs sunt repezi si bruste;
sunteti tenace; sunteti predispus la schimbri bruste ale dispozitiei;
2. SANGVINICUL = sunteti vesel si voios; sunteti energic si activ; adesea nu duceti un lucru
nceput la bun sfrsit; aveti tendinta de a va supraaprecia; sunteti capabil de a asimila repede tot
ce e nou; interesele si atractiile dvs nu sunt stabile; treceti usor peste esecuri si neplceri; v
acomodati usor la diferite conditii; v pasioneaz orice activitate nou; atunci cnd o activitate
nceteaz s v mai intereseze, o tratati cu indiferent; treceti usor de la o activitate la alta; v
displace munca cotidian, monoton; sunteti sociabil si receptiv, nu v jenati n prezenta unor
oameni noi; sunteti rezistent si laborios; vorbiti repede, tare si articulat, gesticulati, aveti o
mimic expresiv; nu v pierdeti calmul ntr-o situatie com- plex, neasteptat; sunteti totdeauna
bine dispus; adormiti si v treziti repede; adesea nu sunteti suficient de mobilizat, nu v cntriti
bine deciziile; uneori sunteti superficial, distrat;
3. FLEGMATICUL = sunteti calm si cu snge rece; sunteti consecvent si cumpnit n orice
activi tate; sunteti prudent si chibzuit; stiti s asteptati; sunteti tcut si v displace trncneal;
vorbiti linistit si cumptat, cu pauze, fr a afisa emotii strindente, cu cele mai discrete gesturii si
mimic; sunteti retinut si rbdtor; duceti lucrul nceput la bun sfrsit; nu v irositi puterile
pentru fleacuri; urmati cu strictete graficul vietii si al muncii; v controlati cu usurinta pornirile;
sunteti putin sensibil la critic si laud; nu sunteti rutcios, aveti o atitudine ngduitoare fat de
sgetile care v sunt adresate; aveti interese si relatii constante; v includeti cu greu ntr-o

activitate si treceti cu greu la alta; i tratati pe toti n mod egal; v place acuratetea si ordinea; v
acomodati cu greu la conditii noi; sunteti inert, nepstor; aveti stpnire de sine;
4. MELANCOLICUL = sunteti timid; v pierdeti n conditii noi; cu greu stabiliti contactul cu
oameni necunoscuti; nu sunteti ncreztor n propriile forte; suportati usor singurtatea; esecurile
v coplesesc si v dezorienteaz; aveti tendinta de a v nchide n sine; obositi repede; vorbiti
ncet, uneori pe soptite; v aliniati fr s vreti la caracterul conlocutorului; unele lucruri v
impresioneaz att de mult, nct v podidesc lacrimile; sunteti foarte sensibil la critic si laud;
sunteti extrem de exigent fat de sine si de altii; sunteti suspicios si ipohondru; aveti o
sensibilitate exagerat; sunteti din cale afar de suprcios; sunteti nesociabil, nu mprtsiti
nimnui propriile gnduri; sunteti inactiv si sfios; sunteti docil; cutati compasiune si ajutor din
partea altora;
T = Ac/A*100% + As/A*100% + Af/A*100% + Am/A*100%
Ac = 7; As = 16; Af = 16 ;A = 39
T = 18%C + 41%S + 41%F = 100%

Personalitate = Totalitate de trsturi morale i/sau intelectuale proprii unei persoane, prin
care aceasta se individualizeaz ceea ce caracterizeaz o persoan,
deosebind-o de oricare alta; caracterele proprii ale unei persoane;
originalitate, individualitate
Caracter = zidul de aparare al personalitatii, adica rezistenta la influente contrare
scopurilor fundamentale de mare valoare morala; nsuire moral care se
manifest prin perseveren, voin ferm i corectitudine; Temperamentul
modelat in urma unor stimuli educationli.
Ex: tarie de caracter( om de caracter), caracter slab, caracter murdar
Fire = Structur psihic i moral a unei fiine; caracter, temperament.
Diferenta dintre temperament si caracter este k temperamentul este inascut iar caracterul
este dobandit si este format sub influenta factorilor educationali si prin autoeducatie.

Inteligenta intelectuala = capacitatea de a nelege uor i bine situaii sau probleme noi pe
baza experienei acumulate anterior( din domeniul culturii i al
tiinei). Ex: prost/inteligent.
Inteligenta sociala = intelepciune, capacitatea de a citi oamenii, de a vedea cum sunt ei in
realitate. Ex: fraier/smecher.
Inteligenta emotionala = autocontrol, capacitatea de a-si controla propriile emotii.
Ex: slab emotional/tarie de caracter( fermitate).

Inteligenta/prostia = priceperea la activiti pe care nu le-a practicat niciodat. Inteligena

este prin esen polivalent i are caracter universal: omul iste nelege uor i repede ce e de
neles n orice aspect al vieii, fie c e vorba de treburi inginereti, emoionale, tiinifice,
sociale, politice etc. Diferena dintre un matematician genial i unul mediocru nu este una de
inteligen, ci de interes i de preocupare, de timp afectat studiului( cu alte cuvinte, realizarile
profesionale releva daca omul e muncitor sau lenes, si nu daca e inteligent sau nu). Exist
oameni care, dei istei i ageri la minte, gsesc c munca grea este plictisitoare i prefer n
locul ei distraciile, viaa monden i fleacurile, care duc apoi spre trndvie.
Clasificare. Exista inteligenta nativa - cea cu care te nasti, mostenita genetic si inteligenta
dobandita, pe care o capeti prin studiu. Te nasti cu o anumita capacitate intelectuala, dar
daca aceasta nu este exersata iar dezvoltarea ei nu este favorizata de mediul in care traiesti,
ramane la un stadiu rudimentar( ratat). In acelasi timp, prin "munca", poti evolua peste
"prescriptiile" impuse de ereditate. Unele persoane, care au inteligenta nativa mediocra sau
medie, daca se straduiesc cu timpul citind si invatind foarte mult, ii pot depasi pe cei care
poseda o inteligenta nativa deosebita( reprogramare a subconstientului).
Ex: << talent la cintat sau picat>>
Inteligena privete numai capacitatea creierului de a nelege probleme, i nu i alte caliti
ale minii (capacitate de memorare, capacitate de calcul, vastitatea cunotinelor, ndemnare
motric etc.) Procesul de nelegere se refer, n principiu, la stabilirea relaiilor de asemnare ori
de cauzalitate ce exist ntre lucruri, fapte, situaii etc ; spunem despre un fenomen ca il
intelegem atunci cand stim ce il cauzeaza si in ce categorie de abordare trebuie incadrat.
Ex: <<Daca un om nu deosebete o pictur valoroas de una ieftin nu l face s fie prost,
faptul c un om nu e calificat s fac parte din juriul unui concurs de gimnastic nu nseamn c
ar fi prost, i aa mai departe>>. Erudiia necesar unui specialist sau cunosctor se poate
dobndi numai prin experien ndelungat i prin mult munc.

Talentul = priceperea unui om la o activitate pe care a practicat-o ndelung. Talentul are

caracter special, este eficient numai n domeniul su. Orice talent sau pricepere este rezultatul
exclusiv al repetrii i al unei practici ndelungate, este 1% inspiraie i 99% transpiraie. La
fel cum priceperea unui fotbalist la fotbal sau a unui solist la cntat nu au legatur cu inteligena,
ci depind doar de exerciiu, tot aa nici priceperea unui matematician la matematic sau a unui
fizician la fizic nu au legtur cu inteligena.

Subconstientul nostru captez n permanen informaiile din jurul nostru, emoiile,

senzaiile, imaginile, sunetele i gusturile, pentru ca apoi s le claseze i s le organizeze.
Singura slbiciune a subcontientului este faptul c el nregistreaz toate informaiile, fr
s i pun ntrebri sau s analizeze. De fapt, prin repetiie, el absoarbe toate datele pe care le
percepe, fr ca mcar s trieze ceea ce este nefast pentru voi. Chiar dac nu sunt percepute de
ctre contient din lips de atenie, de exemplu, sau pentru c mesajul este prea slab,
subconstientul le nregistreaz. El i execut orbete programul, plecnd de la datele pe care le-a
3

nmagazinat, i v va furniza din nou aceste date atunci cnd o situaie identic sau apropiat se
va ivi. Construirea de-a lungul vietii a propriilor ganduri si credinte, cele care tin de mediul
familial, social si cultural va slefuiesc incetul cu incetul gandirea. El are urmatoarele functii si
atributii:
1. Memoria este un proces psihic prin care oamenii si alte organisme codifica, inmagazineaza si
refolosesc informatii( senzaiilor, sentimentelor, micrilor, cunotinelor etc. din trecut). Dup
prezena sau absena inteniei, scopului i controlului voluntar n procesele de engramare,pstrare
i reactualizare, delimitm memoria involuntar i memoria voluntar. Dup gradul de nelegere
al celor memorate, memoria poate fi mecanic sau logic. Tragediile si umilintele par sa fie
intiparite cel mai puternic, adesea cu cea mai insuportabila exactitate, in timp ce acele
amintiri de care credem noi ca avem cu adevarat nevoie - numele cunostintelor, ora unei
intalniri, unde am pus cheile masinii - au obiceiul sa se evapore.
Contrar a ceea ce inca se mai crede, amintirile nu se inregistreaza in creierul fizic. Unele
cercetari recente sugereaza ca inregistrarile aminitirilor se afla de fapt doar la nivel pur
energetic. In timpuri stravechi, analogia folosita era aceea a gandurilor si senzatiilor pastrate
intr-un fel de nori din materia astrala (aka), alcatuind invelisul energetic al subconstientului.
2. Corpul. Toate sistemele de procese ale organismului (nervos, circulator, muscular, energetic,
digestiv, etc.) se afla sub controlul direct al mintii subconstiente. Operatiunile corpului dvs. sunt
influentate direct de modul de gandire si de ceea ce simtiti,
3. Emotiile( intensitatea sau autocontrolul lor) pot fi inmagazinate ca energie potentiala in
tensiunea musculara in anumite conditii, dar in general sunt declansate spontan, ca urmare a unui
stimul mental, fizic sau de mediu. Cele patru tipare de reactie energetica primara sunt: teama
(retragerea), furia (atacul), bucuria ( destinderea sau relaxarea) si actiunea (activitatea mentala
sau fizica). Toate aceste reactii si combinatiile lor sunt declansate datorita asocierilor impregnate
deja in memoria subconstienta, si vor continua sa fie produse de aceleasi asocieri pana ce tiparele
memorate sunt inlocuite de o interventie constienta sau supraconstienta.
4. Deprinderile fizice si mentale sunt reactii invatate, depozitate in memoria subconstienta si
eliberate de catre stimuli asociati. Ceea ce este important in aceasta situatie este ca nici un gol sa
nu existe in subconstient. Singura modalitate de a scapa de un obicei vechi este sa il inlocuiesti
cu unul nou. Chiar si pentru a deveni nefumator este necesara invatarea, in anumite situatii, a
noii deprinderi de a nu fuma.
6. Caracterul. Calitatile( serios, bun la suflet, amabil, politicos, ambitios) si defectele( egoism,
incapatinare, rautate) se stocheaza in subconstient.
5. Indeplineste ordine. Doar gandind la o alternativa cu mintea constienta nu este de ajuns. Noi
ordine trebuie date si impregnate prin repetitie pentru noile deprinderi. Mintea subconstienta - te
va servi cu credinta si promptitudine, imediat ce inveti sa-i dai comenzi bune.
Reprogramarea subconstientului. Memoria omului e ca o stiva. Cand adaugi informatii noi,
cele vechi si nefolosite se sterg. Chiar si sentimentele si emotiile( cum ar fi frica si groaza)
dispar. Alimentarea regulat a subcontientului cu sugestii pozitive, care elimin i sfresc prin
a v nlocui credinele i gndurile, astfel nct subcontientul s fie deblocat, adic stoparea
sugestiilor negative pe care subcontientul le ofer contientului i tergerea progresiv a acestor
amintiri negative. Ex: Caracterul = temperamentul modelat pe baza unor stimuli educationali.
Obs: Dumnezeu a creeat creierul( hardware-ul), iar omul si-l programeaza prin
autoeducatie( software-ul).

Creierul constient este responsabil de deciziile tale, o trasatura specifica fiintelor umane.
Posezi liberul arbitru, adica abilitatea constienta de a lua hotarari complexe, un fapt ce nu poate
fi asociat in nici un caz cu felul de a fi al animalelor. Atunci cand iei decizii, esti sigur incotro
vrei sa te indrepti, ce iti doresti sa realizezi si daca atitudinea ta va avea o turnura pozitiva ori
negativa. Constientul reprogrameaza subconstientul, imprimand in mod repetat telurile in
subconstient facand apel la afirmatii, meditatii si vizualizare. Perseverenta este unul dintre
factorii cheie in reprogramarea cu succes a mintii subconstiente. Incorporeaza noi credinte si
moduri de viata si pune-ti mereu in fata atitudinea pozitiva si succesul. Marile eforturi de astazi
inseamna foarte putine eforturi in viitor.

Telepatie este fenomenul psihic (neaprobat de tiin) de transmitere a gndurilor i

sentimentelor la distan; comunicare extrasenzorial. Fenomenul psihic numit telepatie are loc
intre doua minti omenesti si include transferul de ganduri, imagini mentale, idei, sentimente,
senzatii. Interesul pentru telepatie a crescut simtitor in timpul primului razboi mondial, cand o
serie de familii au incercat astfel sa ia legatura prin telepatie cu cei dragi aflati pe front. Interes
asupra telepatiei au manifestat si serviciile secrete ale marilor puteri, care incercau prin aceeasi
metoda sa gaseasca o cale sigura de transmitere a informatiilor cu caracter top-secret.
Experimentele au continuat in timpul "razboiului rece", cand URSS avea o unitate formata din
militari, psihologi, psihiatri si medici special destinata
acestui fenomen.
Observatii experimentale. Cel mai adesea telepatia apare spontan, in momente de criza cand
cineva drag, un prieten sau o ruda apropiata de care suntem legati sufleteste sufera un accident
sau se afla intr-o situatie cu un grad de periculozitate sporit. Practic, o persoana stie de la
distanta cand cineva drag este in pericol. Asemenea informatii par sa parvina sub forma de
ganduri, fragmente de vise, viziuni, halucinatii, imagini mentale sau momente de clarviziune sau,
pur si simplu, cuvinte care vin in minte brusc receptorului. Deseori, asemenea informatii fac ca
receptorul sa isi schimbe cursul actiunilor sale, cum ar fi sa isi schimbe programul sau sa
incerce sa intre in contact direct sau prin telefon cu persoana despre care crede ca se afla in
pericol.
Telepatia pare sa fie aflata intr-o stransa relatie cu starea emotionala a individului. Acest lucru
este la fel de adevarat atat pentru emitator cat si pentru receptor. Studiile au aratat ca femeile sunt
mai buni telepati decat barbatii si acest lucru a fost explicat prin faptul ca femeile sunt mult mai
sensibile din punct de vedere emotional decat barbatii si ca se bazeaza mai mult pe intuitie.
Telepatia poate fi indusa si in timpul somnului. Se pare ca acest fapt este legat de o serie de
factori biologici: volumul fluxului sanguin se schimba in timpul emisiei si receptiei telepatice, iar
encefalogramele subiectilor monitorizati arata ca undele cerebrale ale receptorilor se adapteza de
asa natura incat sa se potriveasca cu cele ale emitatorului.

Personalitatea pasiv-agresiva. Acest comportament ascunde ostilitate sau dezaprobare. Sunt

persoane care apar pasive, dar acest comportament este destinat pentru a evita responsabilitatea

sau pentru a controla sau pedepsi pe altii. Aceste persoane sunt de acord sa efectueze sarcini
pe care nu doresc sa le efectueze si apoi submineaza subtil ducerea sarcinii la bun sfarsit.
Obs: Ei lupta murdar. Nu te jicneste niciodata in fata, ci te vb de rau pe la spate si pune pe
altii sa iti faca rau sau sa te jicneasca in fata.
Personalitatea multipla nu este o boala. E o inselatorie. Persoana in cauza e sociopat, adica
se preface. Isi creeaza o personalitate falsa doar pt a induce in eroare pe cineva, sau pt a
scapa de o pedeapsa.