CAPITOLUL 10 NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDATII Pundajia reprezinta elementul de constructie care preia incdredvile de la suprastructura gi le transmite ferenului de fundare. Intrucit tipul, aledtuirea si comportarea fundatiei sint inseparabile de natura suportului — terenul de fundare —, uneori termenul de fundatie este folosit si pentru a defini ansamblul constituit din elementul structural si suportul acestuia. 10.1. CLASIFICAREA FUNDATILOR a. Clasifiearea fundatiilor dup& criteriul adincimii. Dupa acest criteriu Yundatiile se clasifiea in: fundatii de suprafat si fundatii de adincime. Fundajiile de suprafaté sint acele fundatii la care talpa se afl la cel mult 5... 6m de la nivelul terenului sau la care raportul D/B < 5, unde D este adincimea de fundare, ier B latimea sau diametrul talpti fundatiei. Fundatiile de suprafata se pot grupa astfel: — in functie de tipul elementulud structural pe cave-l suporta (fund sub ziduri gi fundatii sub stilpi); —in functie de aledtuirea constructiod (fundatii izolate, fund forma de tilpi continue, pe o directie sau pe doua direct ii; fundayit sul de radier general); in functie de procedeul de exccufie (fundatii executate in sapaturd taluzata: fundatii executate in sdpatura deschist sprijinita, fundatii forate, denumite barete scurte) ; — in functie de natura suportului (fundatii pe teren natural, fundat teren imbunitatit). Fundajiile de adineime, la care raportul D/B > 5, se elasified In funetie de modul de executie si de aleatuire, in: —fundatii pe chesoane deschise : —fundatii pe chesoane cu aer comprimat; — fundatii pe piloti si coloane; —fundatii pe barete adinci. b. Clasificarea fundafiilor dupa criteriul modului de transmitere a inedr- cdrilor la teren. Dupa acest criteriu, fundatiile se clasifiea in: — fundajii eu transiuitere directa, intre cave se cuprind cele la care se ia in considerare transmiterea incarcirilor, exclusie prin suprafaja de contact dintre baza (talpa) fundafier si teren: in aceasta categorie intra toate tipurile de fundatii de suprafaté, chesoanele deschise si chesoanele cu aer comprimat. sub, forma pe 233Tn figura 10.1 se prezint& exemple de fundatii cu. transmitere directa. La fundatiile de suprafata, fie ca betonul se toarna in cofraj, atunci cid sipatura este taluzata (fig. 10.1, a), fie ca se toarna in contact direct cu peretii sipaturii (fig. 10.1, 0), se neglijeaza forlele de frecare ce se dezvolta pe fetele laterale ale fundatiei. In cazul chesonului deschis (fig. 10.1, c), pentru ea TTS e 6 c Fig. 10.1, Fundatii cu transmitere dirceta T—umplutues: 2 siyaturs talueats rirea la cota a chesonului, prin greutate proprie, trebuie invins fortele de frecare pe suprafata laterala, Chiar daca ulterior, prin refacerea legaturilos structurale ale pamintului, s-ar putea mobiliza frecarea lao mich depla. sare pe verticala sub incdreare a chesonului, acest efect este neglijat, portanta considerindu-se data exclusiv de presiunile normale pe talpa: ~ fundatii cu transmitere indirectd, la cave incaredrile se pot transinite ja teren si prin fortele de frecare dezvoltate pe suprafatalaterala aclemen!ului de fundare: in aceasta categorie intra pilotii, coloanele, baretele. 10.2. Elemente de ton 9 ~ pilot prefanricat; 6 ~ pilot execut are ew transmi we Ive: © — eu wane in figura 10.2 se dau exemple de elemente de fundare cu transmitere indirecta (pilot prefabricat, pilot executat pe loc, coloana, bareté adines), ¢. Clasificarea fundafiilor dupa eriteriul naturii solicitarilor Ia care sint supuse. Din acest punet de vedere se disting — fundatii supuse la solicitari preponderent statice: ~ fundatiisupuse la solicitari dinamice (de exemplu, fundatiile de masini} 234d, Clasificarea fundafiilor dupa criteriul materialelor din care sint aled- tuite. Dupa acest criteriu, fundatiile folosite in prezent in fara noastra se pot clasifica in: —fundatii din zidarie de piatra: —fundatii din beton simplu; — fundatii din beton armat (monolit sau prefabricat). 10.2. MATERIALE UTILIZATE LA FUNDATII Si LA LUCRARI AFERENTE FUNDATIILOR Materialele utilizate atit la fundatii, cit gi la lucrarile aferente fundatiilor sint, in general, materialele de baza folosite si la alte elemente de constructie {lemn, ofel, carimida, piatraé naturala, beton simplu, beton armat). Fati de conditiile impuse in mod obignuit la’ folosirea_materialelor respective, se adaugi cerinte suplimentare, datorate faptului ci fundatiile vin in contact direct. cu pamintul. Lemnut a fost utilizat din cele mai vechi timpuri la fundatiile pe_piloyi (la Jocuingele lacustre), insa, in prezent, in condifiile térii noastre, este folosit. doar la lucrari de sustinere cu caracter temporar (sprijiniri simple san pereti de palplanse) si, rareori, la fundatiile pe piloti ale unor poduri de serviciu, Durabilitatea lemmului aflat in conditii constante de useaciune sau umiditate este mare, dar lemnul putrezeste repede daca este supus unui regim alternant de usciciune si umiditate. Degradarea unor lueravi de aparare a malurilor, executate la sfirsitul secolului trecut in porturile dundrene, s-a datorat putre zirii capetelor pilotilor de lemn care, datorita variatiilor nivelelor Dundii -au gisit cind in aer, cind sub apa. Ofelut este tolosit in fundatii ea armatura la elementele de beton armat saw sub forma de tevi sau profile la fundatiile de piloti, la lucriei de sustinere sub forma de dulapi metaliei de inventar ete. Elementele metalice aflate in pamint (palplange, ancoraje) sint supus: ziunii care, ca si in cazul putrezirii lemnului, este accelerala in canditiile variatiilor de umiditate. In paminturi nisipoase, primul strat de rugina for. meaza impreund cu boabele de nisip © crusta protectoare care incetines procesul de degradare. Zidaria de céramida obisnuité nu se foloseste la fundatii, deoavece ar fi repede distrust de umozeali si de actiunea de inghet-dezghet. La lucravile de subzidire, cind sub o fundatie existentd se executa o noua fundatie, se utilizeazd crimida foarte bine arsi, vilrificata, cu care se realizeazi umplu- tura dintre fundatia veche si cea noua. Cardmida vitrificata se foloseste si penteu protejarea hidroizolatiilor. Zidaria de piairé se utilizeazA indeosebi la fundatiile clidivilor din zonele de deal si de munte daci se poate asigura. fart transporturi costisitoare, piate naturala cu marca de cel putin 100, rezistenta la intemperii. Se foloseste atit piatra bruta sparta neregulata sau boloyanigul de rit, cit si piatra bruta fasonata cu cel putin doua fete plane si paralele. Betonul ciclopian se poate utiliza in elemente de fundare masive, fara solicitari importante si care nu se afl in medii agresive, proportia de material inglobat putind Ti de cel mult 50% la beton B 100 gi cel mult 25% ja beton de marca mai mar xBetonnl simplu este larg utilizat 1a luersvi de fundalii., Betonul B25 se foloseste Ja umpluturi gi straturi de egalicares 50 la fundatii continue sub viduri, socluri si blocuri de fundatie cu cnsinet neancorat la cladiri cu cel mult F >t 4: B25 Ja fundajii continue eu cusmet ae Deton armat la ciddin| avind P+5...P 410. Betonwl armat veprecinté un material de bara pentru executarea funda: fillor. Betonul de mare& B 150 se utilizeast Ie fundatii elastice sub stilp H.{upt continue de tundare, la cuzineti de hetan at mat, iar betonul de marea B 2h0 se foloseste in condifii speciale. Betosnele de marci superioare B 300, B400 se vtilizeazd in elemente Pretabricate, cum sint pilotii, palplansele, sau ca beton monolit la piloti executati pe low prin forare, la peretii ingro. pati ete Asupra betonului simplu si betonului diverse actiuni ale mediului inconjurator, Tn continuare se dau exemple de actiuni de naturé fisted. In fisuvite de contractie ale hetonului de virsta tinara poate patrunde apa din pamint care prin inghet isi mareste volumul si deradeard treptat Tundatia, Fundati constructiilor hidrotehnice si ale podurilor sint Supuse la actiunea meeaniea & curentului de apa, a ghetii, a materialelor transportate de apa. Curenti clectrici din pamint, denumiti ,curenti Yagahonzi*, pot pitrunde prin fisurile betonului la armaturi a edror corodare cate insotita de marire de volum Pentru combaterea actiunilor fizice se foliose hetoane cit mai compacte. unde este cazul, dé exemplu la pilele de poduci se imbraea betonul exprs actiunilor mecanice cu blocuri de piatra, Mai periculoase sint acjiunile de natura clamied. exercitate de apele sub. Serie aavesive. Apele acide provoaca spalarea vacaiet liber din ciment, apelo sulfatice conduc la formarea unor compusi de cristalizare, fenomen insoti! de ite de volun. Stabilivea agresivitatii apelos subterane, freglementata prin ES lave pera sree ores terenului de fundar jar buletinele de analiza ale apel sint anexate la studiile geotehnice, To unele a hits fe Coemplu pe amplasamentele consteuctillon vi industria chimica, j ttstiel si eelulozel ete., apa subterand poate ser eni agresiva in timp, dup. darea in explatare a constructiei, ca urmace t pierderilor din instatatiite ee ey ne actioneaza prin realizaren de betoane compacte, putin permeabilr, et dozaje ridicate de ciment si, unenrs EE eUE speciale de izolare a betonului din fundat (cofraje din tenn avo. cee tat, Pitum pe fate de contact eu tundatin: beter bituminos pe talpa juudaticl: protejerea fetelor fundatier en umpluturi de argili grasa: izalane hidvotuga bituminoas sustinula cu zidarie de aramida vitrifi Ata ete), rmat din fundatii se exercita 10.3. ETAPELE PROIECTARII FUNDATIILOR Pulncipaleleotapealepeaiectivii fund iliilor_sint: ranted terenului de fundare. ye baza temei elaborata de proiectan- tul structurii impreuna cu unitatea de studii si Prospectiuni, folosindu-se mietndele prezentate in capitolul 5: > Ceserea adineinut de fundare. cw vesjectarea criteriilor respective: ered sistemulut de fundare: . Mies — alegerec ~ (lebovarce provectii fandettitor ta nies! de detalin de exe ~ Monnet Tigo Telmolosice de executes’ a fandatistor, 206Diferitele variante pentru alegerea sistemului de fundare se examineaz’ in urméitoarea succesiune: — fundarea de suprafata pe te —fundarea de. suprafata_pe teren imbundtagit: —fundarea de en natural ; Examinarea unor variante_p supune: caleulul terenului de fundare (v. cap. 11): — calculul si aleatuirea fundatiet — elaborarea tehnologiei de executie a fundatiei gi, dacd este cazul, a luerarif_de mbunatatire a terenului de fundare: ment structural (¥. eap. 19 — evaluarea costului, cou de exeTutie ete, Ca urmare a analizei tehnico-economice, se adopta sistemul de fundare care corespunde in cel mai inalt grad cerintelor de siguranta side funeti> nalitate ale structurii gi, totodata, asigura realizarea infrastructurii la termenul planificat si cu consumuri reduse de ofel, ciment, energie, Proiectul fundatiilor 1a nivel de detalin de executie se elaboreazi cu rexpectarea normelo: de caleul si proiectare specifice materialului din care sint aledtuite tundat sa tehinologica de executare a fundatiilor cuprinde descrierea pre cedeului tehnologic pe faze de executie, resursele necesare (materiale, mii- lowe de munea, torta de munea). indicatori tehnico-economici, norme de protectia muneii si protectin impetriva incendiilor. ‘ilor de materiale si de energie, duratei unt 1034. ALEGEREA ADINCIMI DE FUNDARE Potrivit normativulul pentru proivctarea si executarea hucrarilor de tun directe ta constructit (P_ 10-77), adineimea de fundare se considers die Ta cota Lerenulii amenajat sau, la chidirile cu subsol. de ta subsolului pind Ia balpa Handatiei, inelusiv betonul de exatizare Principalele criterii care Uehuin avule jn vedere la stabilir fuidare sint prezen ate in contisuare a. Adincimea de inghet. In anexa ll se reproduce dupa normnativul P10. un tabel al adineimilor minime de fundare, pornind de la adincimea de inghet, si tuind in considerare natura terenului de fundare, nivelul apei subterane, Lipul de clidire (cu subsol, {408 subsol), pozitia fundatiei (sub ziduri exterioare u sub ziduri interioare) in terenuri supuse actiunii inghetului sau terite i> aceasta actinne, ata pardnselii adine ineti Adincimea de inghet este definita in STAS 6054-76 drept nivelui of borit al jzoterme’. de OC. In standard sint date valorile adlincimit dat jife-de podua nfelege adincimea | cave se 37essere ak PUULE LION, BIE 0. a de pod (fig. 10.3). Ca. urma: @ afuierii, de fundare poate varia inire D,,,. si D, adincimii de fundare si in caleulele_de tasave sande capacitale jor buie si AVA se ia in considerare D,,,,.. c. Cota la care sint fundate clidirile invecinate. In cazul_zidului de calean, fundatia cladinii noi se agaziTAaceeasi cota cu fundatiaexistenta (Fig. 10.4.4): use admit dispunerea _fundajiei lao cota mai ridicat® (fig. 10.4, 4), deoarece pr pe talpa [____ fundatiei noi genereaza asuprazidului vecin impingeri Ee perma’ pentru care acesta nu a fost. dimensionat. Daca _ce- > pears ——_rinte de exploatare impun fundarea cladirii lao cota : mai coborita, pentru a se respecta conditia de mai S48y inainte si a se ajunge la cazul din figura 10.4, 4, se wf. Adincinnea de recurge la subzidirea fundatiei existente inalate de eee de aigest” executarea fundatiei noi (lig. 10.4, «). 7 strat supus ercetuni O alternativé care a apavut in ultimele decenii, odata cu dez rea tehnicii peretilor.-ingropati, executarea unui_asemenea perete la adapostul céruia se deschide exca- ja péntru realizarea fundatiei_no ‘Gind Tundajia noua este situaté lao anumita distanla fata de tundatia existent (fig. 10.5), diferenta dintre catele de fundar e, trebuie sa indepli- d_condijia ne (tot) in care: (i la forfecare ai pamintuluis tiet allal® Ta ocala superioara Fig. 15. Sapaturd ness: Hing @ fundativ exis uxistemtes 2 tunditia a tun Aceragi cand fie este avuta in vedere si Ja determinarea diferentel admi sibile dintie cota fundatiel si vea a unor canale, canducte etc, amplasate pain sinétura deschisa, i. Destinafia, partieularitatile constructive yi de exploatare ale constructie De exemplu, prézenta_unuia sau_mai muitor, subsoluri st vegimul teri sestora, existenta in apropierea Tindatie’ a unor canale pentru difetiteedilitare sau tehnice, a unor fundatii de utilaje ete., pot impune adincimea _de fundare.-— Ti e. Condifiile geologice gi hidrogeologice ale amplasamentului. Acesta este criteriul de-haza la alegerea adineimii de fundare. Trebu nivelul apei freatice gi variatia posibila i posibil, se_eviti fundarea sub nivelul apei_su de dificultaji la-executie-siin-explo- tr pind lastra- 2 dun $a5s defiidare penteu_consiructia respectiva. Acest Strat se stabileste in mod preliminar pe baza St 1 diului geotehnic sise defioitiveaza dupa efectuarea == 2 calculului terenului-de fundare, Este indicat eq =—=——$—— lalpa tundatiei_directe si se incastreze pe o adin- c cime de 08..-0.m—in stratul bun de fun- Fie 166, Ineastrarea ions dae, tig. 10.6). Aprecierea unui strat ca fiind dare () a bun de fundare ave 0 valoare relativa. Un strat corespunzitor pentru o anumita constructie poate fi inacceptabil pentru alia constructie. Aprecierea depinde nu_numai_de proprietatileacestui strat, ci side caracteristicile constructiei care se fundeaza (structura de r mavimea si natura incaredeilor, destinalia” $1 particularitatile dee Lave ete.). 10.4, ETAPELE EXECUTARII FUNDATILOR Executarea fundatillor comport, indiferent de sistema! de tundare adaptat, trei etape principale: — lucrari_preliminare exeeutarii fandatiei ~ executarea fundatiel propriu-zise: — lucxiriulterioare execulieii tundatiel 1044, LUCRARI PRELIMINARE EXECUTARI FUNDATIEI a, Amenajarea terentlu!, Aveasta elap’ cuprinde rea -erentlui (tierra sau smulgerea din ridicing « arbori — detrig oxtisurilor) : —curatirea terenului de frunze, crengi, iarba ete. : siparea si depozitarea steatului de pamint vegetal, folosind mijloace mecauice (bullozere, gredere, serepere ete); demolarea constructiilor dezafectate s.a. b, Trasarea gi materializarea axclor constructici gi a gropii de fundatie. Se tulosesc diferite metode descrise in manualele de topografie si in prestrig- tii tehnive, care se aleg in functie de tipul constructiel. La constructii cu dimensiuni in plan de pind la 20 x 20m, eu cel mult Atiiveluri, fat @emente prefabricate, wasarea se poate realiza printr-e rie Li vombinata — avele prificipale se traseazd cu mijloace optice (toudalit,La construchit_ cw dimensiinit m 7 prefabricate de beton armat sau_metalice, e ipale cit si cel Sundare trebuie trasate si verificate eu aparate topografice de pre (ru Masuratori optice sau prin unde. . ©. Executarea sipiturii gropilor de fundatic. Si patura poate fi talu - 6) sau sprijinita (v. cap. 8), cu sau fara epuismente (v. cap. J) erenutii, de dimensiunile gropil, dé iiijloac fe disponibile. rea terenului_de fundare. In condifii speciale, impuse de enulai sau de particularitijile de aleatuire ile ionalitate ale Jacritilé preliminare cuprind §1 aplicarea unui procedeu de imbuna- piminturilor (v, cap, 16) efectuat in mod obignuit ii Cgropilor_de_fundatie. itiei se felosese procedee specitice materialului din cate este alcitnita fundatia sisistemului de fundare ales. De exemplu, in cazul unei fundatii de supratata se executa: sternerea betonului de egalizare, colratea. montarea armaturilor, turnarea betonului, decotvarea. fn cazul fundatillor de adineime: se executa punerea in Opera a elementelor prefabricate (piloti, coloane, chesoane), executarea pe loc a elementelor de fundare (piloti “xecutatipe loc, harete), cofvaren, armaven si betonarea radicumna ca 104.3, LUCRARI ULTERIOARE EXECUTARIL FUNDATIEt ee ee cuprind, in mod Gbignult, asternerea si compactarea umpluturiloy de pamint din jurul fun- datiei, . La lundatii executate ii’ cursuri sau bazine de apa, lucedvile ulterioare Sint. de exemple. recuperarea palplangelor din incint etansi la adipostul vareia sa executal fundatia [a constructii de important deosebita, intre luc rile ullerioare poate fj inclust urmirivea sistematiea a {ast ilor fundatie’ pe parcursul executiei of al expluatarii.