Funcii.

Funcia, ecuaia, i inecuaia de gradul I i II

Breviar teoretic.
1.Funcia de gradul I:
-forma general f : R R , f (x ) = ax + b , a, b R
Obs.: pentru a = 0 se obtine funcia constant
-ecuaia ataat ax+b=0 a , b R dac a 0 S = ecuaia are soluie unic
a
dac a = 0 si b = 0 S = R ecuaia are o infinitate de soluii
dac a = 0 si b 0 S = ecuaia nu are soluii
-graficul funciei o dreapt
dac a = 0 - graficul este o paralel la axa Ox care trece prin punctul (0, b )
b

dac a 0 - graficul este o dreapt oblic ce intersecteaz axele OX i OY n punctele

b
,0
a

respectiv (0, b )
-semnul lui f:
dac a = 0 f are semn constant, semnul lui b
dac a 0 atunci semnul lui f este dat n tabela
x

f(x)=ax+b

semn contrar lui a

b
a

semnul lui a

f a > 0
f a < 0

-monotonia lui f:

2.Funcia de gradul al II-lea :

-forma general f : R R f (x ) = ax 2 + bx + c a,b,c R a 0
-forma canonic
ecuaia ataat

b

f (x ) = a x +
2
2a

4a

ax 2 + bx + c = 0

a,b,c

R a 0

cu

= b 2 4ac

( discriminant.)

- dac >0 ecuaia are 2 rdcini reale distincte x 1,2 = b

2a
b
x1 = x 2 =
2a

- dac =0 ecuaia are 2 rdcini reale egale

x 1, 2 =

- dac <0 ecuaia are 2 rdcini complexe

bi
2a

-graficul funciei: - o parabol - cu ramurile n sus dac a>0

- cu ramurile n jos dac a<0
- vrful parabolei are coordonatele x v = b , y v =
2a

Obs.: punctul

2a

4a

se numete punct de extrem (de minim sau maxim) al funciei f

iar valoarea se numete valoare extrem (de minim sau maxim) a funciei f
4a

Distsingem 6 tipuri importante de aezare a graficului n raport cu axele Ox, Oy:

dac a>0

dac a<0

Obs.: dac >0 Gf . Ox = {x1 , x 2 } (graficul intersecteaz Ox n 2 puncte distincte)

dac =0 Gf . Ox = {x1} unde x1=x2 (graficul este tangent axei Ox)
(graficul nu intresecteaz axa Ox)
dac <0 Gf . Ox =
axa x = b este ax de simetrie a parabolei
2a

-monotonia lui f: f este monoton pe fiecare din intevalele , b i b ,

2a

2a

- semnul funciei de gradul al II-lea

dac >0
X
f(x)=ax2+bx+c

X2
X1
0 semn contrar lui a 0

-
semnul lui a

+
semnul lui a

dac =0
X
f(x)=ax2+bx+c

X
f(x)=ax2+bx+c

X1 = X2
0

semnul lui a

+
semnul lui a

dac <0
+
semnul lui a
ax 2 + bx + c = a (x x1 )(x x 2 )

- descompunerea trinomului de gradul al II-lea:

- relaii ntre rdcini i coeficieni:
relaiile lui Viette:

NOT
b
x 1 + x 2 = S =
a

( NOT S1 )

NOT c
x 1 x 2 = P =

( NOT S2 )

alte relaii x 12 + x 22 = (x 1 + x 2 )2 2x1 x 2 = S 2 2P

(
) (
) 2x x = (S 2P)

x 13 + x 32 = (x1 + x 2 ) x12 x 1x 2 + x 22 = S S 2 3P
x 14

x 42

x12

2
+ x 22

2 2
1 2

2P 2

formarea ecuaiei de gradul al II-lea cnd se cunosc rdcinile x 1 , x 2 :

x 2 Sx + P = 0 unde S = x 1 + x 2 i P = x 1x 2

.
3.Graficul unei funcii f : A B este mulimea Gf = {[x, f (x )] / x A} A B
Dac funcia este real adic A, B R atunci Gf. admite o reprezentare geometric n plan prin mulimea de
puncte de coordonate (x,f(x))
Teorem: Fie f : A B . M(a,b) Gf. a A i f(a)= b.
Intresecia graficului cu axele de coordonate :
Gf Ox = {A i (x i ,0 )} unde xi A sunt soluiile ecuaiei f(x)=0
Gf Oy = {B(0, f (0) )} dac 0 A i Gf Oy = dac 0 A
4. Imaginea unei funcii este mulimea notat Imf = {y B / x A a.. f (x ) = y} .
Din punct de vedere grafic Imf este format din toate punctele care constituie proiecia graficului pe axa OY.
5. Bijectivitatea unei funcii f : A B
a) f e injectiv dac si numai dac :
- orice element din codomeniu este imagine pentru cel mult un element din domeniul de definiie
- a) x1 , x 2 f (x 1 ) = f (x 2 ) x 1 = x 2
b) x1 , x 2 x1 x 2 f (x 1 ) f (x 2 )
- ecuaia f (x ) = y cu necunoscuta x are cel mult o soluie n A y B
- orice paralel dus la ox prin punctele codomeniului intersecteaz graficul funciei cel mult o dat
b) f e surjectiv daca si numai daca:
-orice element din codomeniu este imagine pentru cel puin un element din domeniul de definiie
- y B x A a.. f (x ) = y
- ecuaia f (x) = y cu necunoscuta x are cel puin o soluie n A y B
- orice paralel dus la ox prin punctele codomeniului intersecteaz graficul funciei cel puin o dat

c) f e bijectiv daca si numai daca:

- orice element din codomeniu este imagine pentru un singur element din domeniul de definiie
- y B ! x A a.. f ( x ) = y
- ecuaia f ( x ) = y cu necunoscuta x are o unic soluie in A pentru orice y din B
- orice paralel dus la ox. prin punctele codomeniului intersecteaz graficul funciei o singur dat
6. Compunerea funciilor
f : A B

Dac
atunci g
f : A C i g
f ( x ) = g (f ( x ) )
g : B C
7.Funcia invers
NOT

f : A B este inversabil dac g : B A astfel nct f
g = 1 A , g
f = 1 B , g = f 1

Teorem: f e inversabil f e bijectiv .
Observaie: 1.Graficele functiilor f i f-1 sunt simetrice fa de prima bisectoare
2.Pentru functia f : A B inversabil,calculul inversei f 1 (x ) se face rezolvnd n A ecuaia f (x ) = y ,cu
necunoscuta x ,de unde se obtine

x = f 1 ( y )

8.Paritatea i imparitatea unei funcii f : A B

Dac A este o mulime simetric fa de origine atunci
- f este par f ( x ) = f ( x ) x A
- f este impar f ( x ) = f ( x ) x A
observaie: graficul funciei pare este simetric fa de axa OY
graficul funciei impare este simetric fa de originea axelor
9. Translatii de grafice de fuctii.
Fie Gf graficul unei functii date a carei reprezentare geometrica se presupune a fi cunoscut.
Dac g este o alta funcie astfel nct:
a) g(x)=f(x)+k atunci graficul lui g, Gg , se obtine translatnd pe vertical graficul lui f, Gf , cu k unitati:
in sus daca k>0.
in jos daca k<0.
b) g(x)=f(x+k) k atunci graficul lui g, Gg , se obtine translatnd pe orizontal graficul lui f, Gf , cu k unitati:
la stnga daca k>0.
la dreapta daca k<0.
c) g(x)= - f(x) atunci graficul lui g, Gg , se obtine prin trasarea simetricului graficul lui f, Gf, fata de axa Ox.
10. Fie

f : A B

g : B C

doua functii..
1.

Dac f i g sunt functii injective atunci g
f : A C este injectiv.

Dac g
f : A C este injectiv atunci f este injectiv.

2.

Dac f i g sunt functii surjective atunci g
f : A C este surjectiv

Dac g
f : A C este surjectiv atunci g este surjectiv.

3.

Dac f i g sunt functii bijective atunci g
f : A C este bijectiv

Dac g
f : A C atunci f i g sunt bijective.

11. Fie f si g doua functii reale monotone.

1. Daca f si g au aceeasi monotonie, atunci g
f este monoton crescatoare.
2. Daca f si g au monotonii diferite atunci g
f este monoton descrescatoare.
3. Daca f si g au aceeasi monotonie atunci g + f are aceeasi monotonie cu ele.
Despre g f nu putem spune nimic !
4.Daca f si g au aceeasi monotonie si sunt pozitive, atunci g f are aceeasi monotonie cu ele
5. Daca f este monotona atunci f este monotona si are monotonie contrar monotoniei lui f.