Sunteți pe pagina 1din 23

PREPARAREA AERULUI

COMPRIMAT

2013

CUPRINS

ARGUMENT..............................................................................................................3
CAPITOLUL I: SISTEMUL DE AER COMPRIMAT..............................................5
CAPITOLUL II: PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT...................................7
II.1. Presiunea de refulare a compresorului......................................................7
II.2. Calitatea aerului comprimat produs de compresoare................................9
II.3. Factori care influenteaza consumul de energie al compresoarelor............9
II.4. Alegerea numarului de compresoare.......................................................11
CAPITOLUL III: UTILIZAREA AERULUI COMPRIMAT..................................13
III.1. Efectul presiunii asupra consumatorilor.................................................13
III.2. Calitatea aerului comprimat...................................................................15
III.2.1. Agentii poluanti solizi in aerul comprimat...................................16
III.2.2. Uleiul in aerul comprimat............................................................17
III.2.3. Apa in aerul comprimat................................................................18
III.3. Clasificarea calitativa a aerului comprimat............................................18
III.4. Scaderea umiditatii din aerul comprimat...............................................19
III.5. Calitatea aerului si consumatorii............................................................20
CONCLUZII.............................................................................................................22
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................23

ARGUMENT
2

Literatura claseaza producerea aerului comprimat printre sistemele auxiliare de deservire


a productiei. Acest fapt nu ar constitui o problema n sine dar, n practica, fabricile, uzinele o
trateaza ca pe o problema secundara, aceasta nefiind direct legata de productie. Abia n ultimii
ani specialistii energeticieni au nceput sa recunoasca importanta aerului comprimat, si sa se
ocupe de el n mod corespunzator. Producerea aerului comprimat ocupa un loc deosebit de
important ntre consumatorii de energie din industrie. n Romnia de exemplu, din cota foarte
mare de participare a industriei la consumul de energie, 18 procente revin producerii de aer
comprimat. Acest procent este dublul valorii care se consuma n scop n tarile dezvoltate
industrial. Cauza consumului mare de energie se poate cauta n randamentul scazut al sistemelor
depasite de producere a aerului comprimat din tara, n pierderile mari cantitative si de presiune.
Nu trebuie neglijata, fiind o cauza desoebit de importanta, lipsa de ntretinere corespunzatoare.
Daca dorim sa eliminam pierderile nsemnate din producerea de aer comprimat si sa
punem la punct un sistem optim n ceea ce priveste consumul de energie, trebuie sa analizam n
detaliu urmatoarele trei probleme majore:
producerea de aer comprimat,
distribuirea aerului comprimat,
utilizarea aerului comprimat,
n asa fel nct sa atragem atentia n primul rnd asupra aspectelor energetice.
nainte de a dezbate n detaliu aceste probleme, sa definim nsa aerul comprimat.
Aerul comprimat n sine nu este una din formele energiei, ci un agent utilizat pe scara
larga pentru transmiterea energiei. Toate interventiile legate de producerea, distribuirea si
utilizarea aerului comprimat au un efect direct asupra consumului de energie. Specialistii n
energetica trebuie totusi sa trateze aerul comprimat ca o forma de energie, dat fiind ca de fiecare
data cnd se elimina o cauza a pierderilor de aer comprimat, acest fapt duce implicit la reducerea
consumului de energie. La ora actuala, aerul comprimat este unul dintre sistemele de deservire
cele mai raspndite si cu aplicatii dintre cele mai diverse. Productia industriala moderna
automatizata nici nu poate fi conceputa fara acesta si, n ciuda faptului ca aerul comprimat este
unul dintre modalitatile cele mai nerentabile de utilizare a energiei, domeniul sau de aplicare se
largeste din ce n ce mai mult si n tara noastra. Randamentul de 24-30% al sistemelor de aer
comprimat, precum si faptul ca acestea utilizeaza energia electrica, produsa tot prin randament
scazut, sunt argumente care sustin afirmatia anterioara.
3

Datorita numeroaselor avantaje legate de distribuirea si utilizarea sa, precum si n lipsa


unei alternative corespunzatoare, nu poate fi deocamdata vorba de nlocuirea sa cu alte sisteme,
desi n anumite domenii si aplicatii restrnse, ntrebuintarea sistemelor de frecventa mare,
respectiv hidraulice, este mai rentabila si cu un consum mai mic de energie .
Tocmai de aceea, specialistii trebuie sa fie foarte atenti la faptul ca sistemul lor de aer
comprimat trebuie sa asigure, prin utilizarea ct mai redusa a energiei, aerul n cantitatea, la
presiunea si cu calitatea necesare.

CAPITOLUL I
4

SISTEMUL DE AER COMPRIMAT


Producerea, distribuirea si utilizarea aerului comprimat trebuie privite, din toate punctele
de vedere, ca un sistem unitar. n evaluarea sistemului nu este voie sa se omita nici mediul.

Modificarea interna a sistemului de aer comprimat, precum si orice fel de interventie


venita din exterior, are efect att asupra iesirii ct si asupra intrarii, influentnd astfel ntreg
randamentul sistemului.
Privind prin prisma sistemului, noi producem aer comprimat si caldura utiliznd energie
electrica si aer atmosferic.

n sistem se observa patru unitati functionale distincte. n practica, specialistii acorda cea
mai mare atentie compresorului si cea mai mica atentie retelei si consumului. Avnd n vedere
starea retelelor de aer comprimat din tara, se recomanda luarea urmatoarelor masuri, cu ajutorul
carora consumul de energie al sistemelor de aer comprimat poate fi redus considerabil:
- reducerea pierderilor pe retea la 5%
- reducerea pierderilor de presiune n retea la 1,0 bar
- rezolvarea problemelor de calitate a aerului comprimat - reducerea necesarului de
energie pentru producerea unitatii de aer comprimat.
5

Acestea sunt problemele carora trebuie sa li se acorde o atentie deosebita cnd se verifica
sistemul n vederea descoperirii pierderilor.
Totodata, trebuie sa renuntam la acea practica conform careia evidentierea pierderilor din
sistemele de aer comprimat se realizeaza exclusiv prin masurarea puterii electrice, si care
foloseste n calcule datele nominale ale compresorului. Aceasta vine n contradictie cu principiul
de sistem unitar. Ea nu tine cont de valoarea reala a iesirii, de pierderile din distribuire si consum,
si, prin omiterea verificarii celor trei parametri presiune, debit, calitate parametri care servesc
ca baza pentru formarea sistemului optim duce la concluzii gresite.
Formarea unei imagini comparabile cu cea a unui sistem energetic poate duce la
reducerea consumului de energie pentru producerea aerului comprimat, deziderat permanent n
rationalizarea energiei.

CAPITOLUL II
PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT
6

Problema de baz a producerii aerului comprimat este alegerea compresorului


corespunztor. Dac la alegerea compresorului s-a omis ceva, dup instalarea sa, acest lucru nu
se mai poate corecta ori se corecteaz cu solutii foarte costisitoare n general. n primul rnd
trebuie s se defineasc, pe baz de criterii logice, acele cerinte ceea ce pretindem de la
compresor. Se poate spune, n general, c un compresor de aer trebuie s asigure:
- debitul
- calitatea
- presiunea
de aer comprimat necesare consumatorilor, cu conditia utilizrii unei cantitti minime de
energie. Dac avem rspunsul la aceste trei probleme, se poate trece la problemele care
influenteaz consumul de energie al compresoarelor si se poate ncepe alegerea compresorului
potrivit.
II.1. Presiunea de refulare a compresorului
Din punctul de vedere al presiunii de refulare, un compresor este corespunztor dac
elementele si uneltele pneumatice antrenate de aerul comprimat produs de acesta pot lucra cu
randament de 100%. Desigur, cele dou presiuni, presiunea de refulare si presiunea necesar
consumatorilor, nu sunt identice. Trebuie avute n vedere scderile de presiune aprute ntre
racordul de iesire al compresorului si racordul consumatorilor precum si diferentele de presiune
rezultate din functionarea compresorului. Iat un exemplu de calcul al presiunii de refulare a
unui compresor. ntr-o retea dimensionat corespunztor din punct de vedere energetic, valoarea
maxim a scderii de presiune nu depseste 0,1 bari. La aceasta se adaug 0,1 bar pentru
usctorul aflat n toate retelele moderne precum si rezistenta de 0,9 bari pentru elementele de
tratare a aerului, pentru furtunuri si cuple rapide. Se mai adaug valoarea diferentei de presiune
reglat la ntreruptorul de presiune al automatizrii compresorului, care este n general n jur de
0,5 bari. Din suma acestor valori se obtine presiunea de refulare P2, pretins de la compresor:
P2 >7,5 bari =0,5 + 0,1 + 0,1 0,8 + 6,0 bari.
Desigur, n cazul unor utilizri diferite, n cadrul aceleasi unitti pot exista mai multe
nivele diferite de presiune. Din punct de vedere energetic, nu este indicat ca n asemenea situatii
s se produc prin decompresie din aerul comprimat cu presiune ridicat cel cu presiune sczut.
Este oportun construirea de sisteme independente pentru cele dou nivele de presiune.
7

Trebuie reflectat si asupra obtinerii aerului comprimat la presiune ridicat din cel aflat la
presiune joas cu un compresor de ridicare (booster). Alegerea solutiei corespunztoare pentru
scopul dat poate avea loc pe baza calculelor de economicitate.
Calcularea corespunzatoare a presiunii de refulare a compresoarelor are o importanta
fundamentala din punct de vedere energetic.
Ridicarea presiunii de refulare cu 1,0 bar aduce cu sine cresterea energiei necesare
compresorului cu 6-10%.
Aceast crestere semnificativ este un semnal pentru toti utilizatorii care ncearc s
compenseze cderea mare de presiune din reteaua uzat prin cresterea presiunii de refulare a
compresorului. S-a rspndit practica de a ncerca, cu ajutorul compresorului, echilibrarea
lipsurilor de proiectare si ntretinere a retelei de aer comprimat, sau a lipsurilor retelei
nedezvoltate proportional cu pretentiile consumatorilor.
Aceast solutie este, si n acest caz, cea mai costisitoare. Pe factura de consum,
utilizatorul de energie plteste de mai multe ori pretul de reconstructie a retelei. Cresterea
presiunii are de altfel si o alt consecint care produce surplus de consum de energie, si anume
supraconsum de aer comprimat la elementele pneumatice si sculele cu aer ce functioneaz n
zonele de nalt presiune.
Supraconsumul de aer comprimat are ns, pe lng efectul de a influenta consumul de
energie, si un efect de scdere a presiunii.
n cadrul unui sistem, compresorul poate s mentin presiunea la o valoare constant doar
atunci cnd debitul de aer comprimat produs de ctre acesta este mai mare sau egal cu valoarea
de aer comprimat consumat de ctre utilizatorii cuplati la retea, la care se adaug valoarea
pierderilor din retea.. Dac consumul depseste debitul produs, acest fapt se arat n scderea
presiunii din sistem. Presiunea scade pn cnd echilibrul dintre debitul produs si cel consumat
nu se restabileste la o nou valoare a presiunii.
De aceea nu tratm separat debitul de aer comprimat transportat de ctre compresoare, ci
presupunem c el depseste n toate cazurile necesarul, mrit cu pierderi, al consumatorilor
cuplati la retea. Aceasta este de altfel conditia care asigur ca uneltele s primeasc ntotdeauna
presiunea necesar functionrii optime.
II.2. Calitatea aerului comprimat produs de compresoare
8

Dac vrem s alegem un compresor care s produc aer comprimat ce corespunde


cerintelor calitative trebuie ales tipul de compresor care s corespund cel mai bine acestora. n
timpul alegerii se pune deseori ntrebarea: s fie ales un compresor cu sau fr lubrifiere cu ulei
pentru satisfacerea acelorasi necesitti cantitative. n ceea ce urmeaz se gsesc cteva aspecte
care ne pot ajuta n gsirea rspunsului.
Avantajul de netgduit al compresoarelor fr ulei este c aerul comprimat produs de
ctre acestea nu se impurific cu ulei n camera de compresie. Pe lng aceasta, nu este de
neglijat nici avantajul c reteaua nu se impurific cu ulei si prin aceasta dispare pericolul unei
eventuale incendieri a retelei.
Din punctul de vedere al calittii, sunt mai avantajoase compresoarele fr ulei. Ele
garanteaz ntotdeauna o calitate stabil, uniform a aerului comprimat, pe care compresoarele
cu lubrifiere cu ulei nu o pot garanta nici cu cele mai moderne sisteme de filtrare.
Avantajul compresoarelor cu lubrifiere cu ulei este faptul c, pentru aceeasi putere, pretul
lor este cu mult mai sczut dect al celor fr ulei. Din punct de vedere al consumului de energie,
este decisiv faptul c consumul specific de energie al compresoarelor cu lubrifiere cu ulei este de
obicei mai sczut dect al celor fr ulei.
Un alt avantaj al compresoarelor cu lubrifiere cu ulei este si faptul c costurile legate de
functionarea si ntretinerea lor sunt mai sczute dect n cazul compresoarelor fr ulei.
Dar, dac lum n considerare pretul filtrelor necesare asigurrii calittii aerului
comprimat n cazul compresoarelor lubrifiate cu ulei, acesta echilibreaz n mod semnificativ
balanta comparativ dintre cele dou tipuri de compresoare. Iar necesarul de ntretinere a filtrelor
compenseaz partea mai mic rmas din diferenta de pret.
Nu se poate da un rspuns clar, dac pentru asigurarea unei cerinte anume este nevoie de
un compresor cu lubrifiere cu ulei sau unul fr ulei. Tocmai de aceea ca si n toate cazurile n
care este vorba de rspunsul la o ntrebare legat de rentabilitatea sistemului de aer comprimat
rspunsul la ntrebare trebuie dat prin analiza cerintelor concrete si cu ajutorul calculelor de
rentabilitate.
II.3. Factori care influenteaz consumul de energie al compresoarelor
Dac datele cantitative, de presiune si calitate dorite pentru compresor ne stau la
dispozitie pe baza cerintelor concepute rational, atunci se poate trece la alegerea compresorului
corespunztor, pe ct posibil n asa fel nct s se poat asigura cerintele cu cantitti minime de
9

energie. Pentru aceasta ns, trebuie s fie cunoscute acele probleme care influenteaz consumul
de energie necesar producerii aerului comprimat.
Prima problem o constituie alegerea principiului de functionare a compresorului.
Domeniile de utilizare ale compresoarelor cu piston, cu surub si ale turbocompresoarelor se
intersecteaz n multe cazuri, ceea ce face ca, deseori, utilizatorul s se gseasc pus n fata unei
dileme. Cu toate c valoarea consumului specific de energie poate diferi n functie de productor
si de tipul de compresor, tabelul ofer o imagine apropiat de realitate a valorilor consumului
specific de energie pentru diferitele tipuri si principii de functionare ale compresoarelor.
Tabelul 1. Consumul specific de energie caracteristic catorva compresoare
Consum specific de energie
Ungere
Joule/litru
kWh/m3
Cu piston mare
217-300
0,080-0,081
ungere cu ulei
Cu piston mic
337-363
0,089-0,098
fr ulei
Cu urub mijlociu
371
0,100
injecie cu ulei
Cu urub mare
363
0,098
fr ulei
Turbo mic
363-427
0,098-0,115
fr ulei
Al doilea aspect care influenteaz consumul de energie al compresorului, este constructia.
Tipul de compresor

La un compresor cu o constructie bun valoarea pierderilor de energie poate fi de doar 12%, pe


cnd n cazul unuia cu o constructie mai putin bun, aceast valoare poate fi cu mult mai mare.
Determinarea acestei valori este posibil prin analiza datelor puse la dispozitie si a testelor fcute
pe compresoare. Pentru aceasta, este ns necesar ca toate datele avute la dispozitie s fie clare,
furnizate pe baze identice si s includ toate pierderile aprute pe compresor. n privinta
consumului specific de energie, aceasta nseamn c trebuie luate n considerare att debitul de
aer comprimat produs ct si datele corectate cu pierderi la consumul de energie. Aceasta este
prevzut de ctre standardul ISO 1217, deci este indicat s se cear de la productor datele
calculate conform acestui standard. Unele standarde nationale dau de altfel posibilitatea de a
trece cu vederea anumite tipuri de pierderi ceea ce poate nsemna n ultim instant o eroare
chiar de pn la 25%.
Problema legat direct de constructie este cea referitoare la numrul de trepte prin care
aerul ajunge la presiunea de refulare. Consumul specific de energie al compresorului creste direct
proportional cu presiunea de refulare. Fat de starea izoterm ideal, energia necesar pentru
comprimarea n dou trepte este mai mic dect cea cu o treapt. n cazul unei presiuni de
refulare de 7 bar, economisirea de energie la compresia n dou trepte este de 14% fat de cea cu
o treapt.
10

Tot de problema constructiei tine si reglarea turatiei, care are un efect important asupra
consumului specific de energie al compresorului. Din punct de vedere energetic, reglarea turatiei
este cea mai avantajoas. Aceast reglare fiind deosebit de scump nu se poate extinde pe scar
larg. La ora actual se fabric doar compresoare mobile cu reglare de turatie propulsate de
motor diesel n serie. Dar, la un compresor ales corespunztor nici nu este nevoie de regulator de
turatie pentru c n mare parte acesta trebuie s functioneze n sarcin complet.
n astfel de cazuri este corespunztoare asa numita reglare cu mers n gol mers n sarcin.
Aceasta este o reglare n dou puncte la care compresorul ori produce cantitatea total de aer
comprimat ori nu produce deloc aer comprimat
Mersul n gol la compresoarele de mic capacitate nseamn oprirea motorului, deci
puterea nnecesar la mersul n gol este zero. n cazul compresoarelor mai mari, cu ocazia
mersului n gol, compresorul functioneaz n continuare fr sarcin, puterea necesar pentru
mersul n gol fiind e aproximativ 16-18% din cea necesar pentru mersul n sarcin.
O a treia posibilitate a reglrii o constituie reglarea prin strangulare. Din punct de vedere
energetic aceasta este cea mai dezavantajoas, deoarece consumul de energie este cel mai mare
dintre toate.
n afara de cele enumerate mai exista cteva modalitati de comanda raspndite n tehnica
compresorului ca reglarea giratiei, reglare bypass, reglare cantitativa ncorporata, etc., dar
utilizarea acestora n tehnica aerului comprimat nu este prea frecventa.
Printre factorii care influenteaz alegerea compresorului pe primul loc trebuie situate
aspectele energetice deoarece cheltuielile de energie pentru un compresor de aer reprezint 75%
din cheltuielile totale n primii 10 ani.
Dac aspectele energetice au fost clarificate, analiznd ce tip de compresor trebuie ales,
tot mai rmn probleme nerezolvate ca de ex.: cu cte compresoare s fie asigurat cantitatea
necesar, ce rezerve trebuie create, s se instaleze o statie de compresoare centralizat sau
descentralizat.
II.4. Alegerea numrului de compresoare
Nu exist o solutie general valabil pentru aceast problem. n ceea ce urmeaz este
prezentat un exemplu de rationament pentru stabilirea numrului de compresoare.
ntr-o uzin care functioneaz n trei schimburi exist un necesar de aer comprimat de:
60 m/min pentru schimbul I
40 m/min pentru schimbul II
11

25 m/min pentru schimbul III


Pentru satisfacerea acestor cerinte se au n vedere patru solutii:
1. Un compresor cu un debit de 60 m/min.
schimbul I: compresor exploatat la capacitatea maxima fr rezerv
schimbul II: compresor prost utilizat, fr rezerv
schimbul III: compresorul functioneaz la 40% din capacitate , rentabilitate foarte sczut
2. Dou compresoare, amndou cu debit de 60 m/min.
schimbul I: un compresor exploatat la capacitate maxim, al doilea asigurnd o rezerv de
100%.
schimbul II: compresoare prost exploatate, rezerv nejustificat de mare.
schimbul III: un compresor functioneaz la 40% din capacitate, rentabilitate deosebit de
sczut, rezerv nejustificat de mare.
3. Dou compresoare, amndou cu debit de 30 m/min.
schimbul I: dou compresoare exploatate la capacitate, maxim, fr rezerv
schimbul II: un compresor exploatat la capacitate maxim, al doilea compresor exploatat
la 30% din capacitate, rezerv partial
schimbul III: un compresor exploatat aproape la capacitate maxim, , rezerv de 100 %
4. Trei compresoare, fiecare cu debit de 30 m/min
schimbul I: dou compresore exploatate la capacitate maxim, sigurant total.
schimbul II: un compresor exploatat la capacitate maxim, si un compresor exploatat la
30% din capacitate, sigurant total
schimbul III: un compresor exploatat aproape la capacitatea maxim, sigurant total.
Din cele de mai sus rezult clar c, din punctul de vedere al consumului de energie si al
sigurantei de functionare, varianta a patra este cea mai convenabil.

CAPITOLUL III
UTILIZAREA AERULUI COMPRIMAT
12

Problema de baza a utilizarii aerului comprimat este aceea ca presiunea, debitul si


calitatea aerului comprimat disponibil la punctul de racordare a consumatorului trebuie sa fie
corespunzatoare, pentru ca echipamentele sa lucreze la randament de 100%.
Debitul si calitatea necesare unui randament de 100% pot fi stabilite simplu din
cataloagele fabricii. Problema deseori controversata o constituie nsa presiunea, desi si aceasta
este stabilita clar: consumatorii de aer comprimat au o putere de 100% cu o suprapresiune de 6,0
bari pe retea. n toate cazurile n care presiunea necesara este diferita, acest aspect este pus clar
n evidenta de consumatori.
III.1. Efectul presiunii asupra consumatorilor
Problemele presiunii si debitului, nu se pot discuta separat din acest punct de vedere.
Necesarul de suprapresiune nominala a consumatorilor este de 6,0 bari, necesar care, nsa, n
conditiile unui transfer dat, poate fi asigurat numai cu debitul corespunzator de aer comprimat.
Daca debitul de aer comprimat produs scade, n conditiile transferului neschimbat, scade si
presiunea.
Pe lnga faptul ca influenteaza la consumatori :
- randamentul
- consumul de aer
Schimbarea de presiune are efecte asupra :
- consumului de energie al consumatorilor
- necesarului de energie al ntregului sistem de aer comprimat
- productivitatii
Legatura dintre presiune si randament este reprezentata n figura de mai jos. Este evident
ca pentru o productivitate de 100% este nevoie de o suprapresiune de 6,0 bari. Daca scade
presiunea din retea scade puternic si randamentul, pentru ca sub influenta reducerii presiunii cu
1,0 bar, scaderea randamentului este de 20%.
Situatia este defavorabila si atunci cnd consumatorii primesc o presiune mai mare de 6,0
bari. Acesta implica o crestere a randamentului degresiv, dar duce totodata si la cresterea
debitului necesar de aer comprimat pentru ca o crestere a presiunii cu 0,5 bari duce la cresterea
consumului de aer cu 10%.
Astfel poate sa apara situatia urmatoare: daca ntr-un sistem realizat prost, la punctele
ndepartate, de mare presiune, se ncearca sa se asigure presiunea necesara prin utilizarea
rezervelor compresorului, n zonele aflate n apropierea compresorului, consumul crescut
13

provocat artificial datorita cresterii presiunii are un efect exact invers, si, datorita unor cauze
aparent de nenteles, schimbarea scontata nu se produce.

Diagrama sculeleor pneumatice


Suprasarcina produsa fata de presiunea de masurare este defavorabila si pentru ca duce la
o crestere puternica a uzurii si la un consum din uzura care cauzeaza cresterea consumului de aer
si a cheltuielilor de ntretinere. n afara de aceasta, presiunea prea mare constituie si un pericol de
accidentare. Iata punctul unde se leaga presiunea, debitul si productivitatea unei uzine. n toate
punctele n care consumatorii primesc o presiune mai mica de 6,0 bari, elementele pneumatice si
sculele pneumatic lucreaza cu un randament cu 20 % mai redus, sau poate chiar cu mult mai
mult. De altfel, acea calitate a consumatorilor de aer comprimat de a functiona aparent continuu
chiar si la presiune mai mica, face ca nici macar sa nu se observe ca ceva nu este n regula.
Normele, ca si productia, se adapteaza la randamentul scazut, si nimeni nu se gndeste la faptul
ca, verificnd sistemul de aer comprimat, s-ar putea obtine o crestere a productivitatii.
III.2. Calitatea aerului comprimat
Calitatea constituie probabil n zilele noastre una dintre cele mai arzatoare probleme ale
utilizarii aerului comprimat n tara. Specialistii se confrunta aproape zilnic cu problemele cauzate
14

de aerul comprimat care contine agenti poluanti uleiosi, lichizi si solizi. Cu toate ca n jurul
acestor probleme exista cele mai mari semne de ntrebare, pna acum s-a facut prea putin pentru
eliminarea acestor poluanti.
La o prima analiza superficiala, calitatea influenteaza direct consumul de energie. Daca
nsa ne gndim mai bine, putem constata ca producerea aerului comprimat de proasta calitate
nseamna risipa mare de energie. Poluantii aflati n aer distrug n general elementele si sculele
pneumatice. Ei provoaca oprirea productiei si, n acelasi timp, cresterea necesarului de ntretinere
si de nlocuire a pieselor. n multe locuri, aerul comprimat de proasta calitate duce la cresterea
cantitatii de rebuturi. Sa produci rebut cu aer comprimat obtinut scump nseamna risipa de
material si de energie. Asigurarea aerului comprimat de calitate corespunzatoare ncepe cu
alegerea compresorului si a amplasamentului statiei de compresoare. Aerul aspirat de compresor
contine multi agenti poluanti, dar acestia pot ajunge n aer si n timpul comprimarii si distribuirii
sale, n functie de sistem. Acesti agenti poluanti pot fi extrasi din aerul comprimat prin utilizarea
filtrelor si a uscatoarelor de aer comprimat corespunzatoare.
Calitatea dorita de catre utilizatori poate fi deci asigurata prin crearea corespunzatoare a
sistemului de filtrare, dar realizarea sa necesita:
- o investitie suplimentara;
- o ntretinere sistematica si atenta.
n ciuda acestora, se recomanda imperativ punerea pe ordinea de zi a problemelor legate
de calitate pentru ca prin rezolvarea lor:
- creste durata de viat a consumatorilor de aer comprimat;
- scade riscul aparitiei penei de productie;
- creste productivitatea uzinei;
- scade necesitatea ntretinerii consumatorilor de aer comprimat;
- creste calitatea produselor si prin aceasta valoarea lor de piata;
- scade necesarul de energie si cheltuielile necesare realizarii produselor.
Deci, problema calitatii este n strnsa legatura cu productivitatea si cu consumul de
energie al unei uzine.
Cei trei agenti poluanti care cauzeaza cele mai multe probleme sunt:
- agentii poluanti solizi;
- uleiul;
- efectul apei.
15

III.2.1. Agentii poluanti solizi n aerul comprimat


Agentii poluantii solizi ajunsi n aerul comprimat sunt de doua feluri, unii pe care i aspira
compresorul din mediu si altii care pot ajunge n retea n timpul comprimarii.
Compresorul absoarbe din mediul nconjurator, n primul rnd, o cantitate de praf ce
depinde de locul instalarii si de caracterul fabricilor ce functioneaza n apropiere.
Tabelul 2. Concentratii de praf caracteristice
Clasa

Concentratia de praf

Locuri tipice

mg/m3
0
0-170

de existenta
Drumuri solide, hale uzinale,

usoara
Incarcare

170-350

nave
Drumuri nesolide, cariera de

medie
Incarcare

350-700

piatra, terenuri cu bumbac


Cuptoare, constructiide

700-1400

drumuri, terasamente de praf


Fabrica de ciment, terenuri

Peste 1400

petrolifere, statii de concasare


Furtuna de praf, autovehicule

Fara praf
Incarcare

grea
Incarcare
foarte grea

n desert
Tabelul 2. arata concentratia de praf n unele locuri tipice. n afara prafului, compresorul
mai absoarbe ctiva agenti poluanti care se gasesc din pacate n aer, cum sunt gazele emise de
autovehicule, cenusa, hidrogenul sulfurat fumul emis de fabrici, diferite poluari emise, etc. De
efectul acestora din urma trebuie sa ne ocupam numai n cazul n care concentratia acestora
depaseste valorile medii.
n timpul comprimarii, respectiv dupa aceasta, n aerul comprimat pot ajunge urmatorii
agenti poluanti: bucati de material rezultnd din uzura filtrului de absorbtie, praf de metal aparut
n urma uzurii partilor metalice ale compresorului, parti rupte din agentul de uscare al
uscatoarelor prin adsorbtie, bucati din rugina aparuta n conducte. Daca filtrarea si separarea
acestora nu este rezolvata, agentii poluanti solizi ajung la consumatori, unde provoaca pierderile
si problemele mentionate anterior.

III.2.2. Uleiul n aerul comprimat


16

Uleiul din aerul comprimat ajunge aici n timpul comprimarii, n camera de compresie.
Uleiul utilizat pentru lubrifierea pieselor metalice se amesteca cu aerul n grupul de compresie
sau in cilindru. Cantitatea de ulei ramasa n aerul comprimat depinde de randamentul
dispozitivului de separare folosit.
Problema uleiului a disparut numai odata cu aparitia compresorului elicoidal, ce
functioneaza complet fara ulei, pentru ca , n acest caz, rotoarele compresorului nu se ating,
nefiind nevoie de introducerea lubrifiantului. n figura de mai jos putem vedea imaginea unui
compresor modern ALMIG. Cantitatea de ulei ajunsa n aerul comprimat depinde si de principiul
de functionare a compresorului. Tabelul 3. reprezinta continutul de ulei caracteristic pentru
cteva tipuri de compresoare utilizate pe scara larga.
Referitor la uleiul din aerul comprimat, trebuie sa amintim o problema legata de o
greseala din practica. O parte dintre utilizatori, din comoditate si din cauza economisirii prost
ntelese, nu asigura lubrifiantul necesar functionarii elementelor si uneltelor pneumatice, ci lasa
ungerea n seama uleiului ajuns n reteaua din compresor. Gresit ! Consumatorii au nevoie de
cantitatea si calitatea de lubrifiant stabilita de producator. Calitatea uleiului necesar pentru ele nu
coincide nici macar ntmplator cu calitatea uleiului lubrifiant al compresorului! Daca acest
lucru nu se respecta, instalatia se uzeaza mai repede, creste consumul de aer comprimat si
necesarul de ntretinere.

Compresor elicoidal cu injectie cu apa tip ALMIG LENTO

Tabelul 3. Continutul de ulei din aerul comprimat furnizat de diferite compresoare


17

III.2.3. Apa n aerul comprimat


Aerul atmosferic aspirat de compresor poate absorbi la rndul sau cantitatea de apa
determinata de temperatura si independent de presiune, pna ce ajunge la saturatie. Daca ajunge
mai multa apa n el dect saturatia stabilita de temperatura, atunci surplusul se separa. Apa se
separa din aer si atunci cnd aceasta este racita sub temperatura de saturatie stabilita de
continutul de apa.
Astfel, n timpul comprimarii, cnd temperatura aerului se ridica de la temperatura de
aspiratie la 100-160 C deci va fi n stare sa admita o cantitate mai mare de de apa apa nu se
separa. Apa apare doar n postracitor, dar si acolo doar de la punctul n care temperatura scade
sub temperatura de saturatie stabilita de continutul de apa. In baza acestor aspecte trebuie sa
prevedem separarea apei n reteaua de aer comprimat att timp ct, printr-un procedeu oarecare,
nu scadem umiditatea aerului n asa masura nct temperatura de saturatie aferenta sa fie mai
joasa dect temperatura minima a aerului comprimat din sistem.
III.3. Clasificarea calitativa a aerului comprimat
Multa vreme, pna si ntre specialisti a dominat o nesiguranta n privinta problemelor
calitative ale aerului comprimat. Foarte multe recomandari, standarde de fabrica si nationale
reglementeaza cantitatea din cei trei agenti poluanti admisa n diversele domenii de activitate.
n 1984 a aparut n tarile Pietei Comune primul standard extins n toate domeniile, care
aduce n sfrtit la un numitor comun toate acest aspect controversate. Standardul PNEUROP
6611/84, intitulat Clasele calitative ale aerului comprimat, stabileste 4, respectiv 5 clase
calitative pentru cele trei tipuri principale de agenti poluanti, (tabelul 4.) stabilind pe cele
corespunzatoare fiecarui domeniu de utilizare a aerului comprimat.
Pna la aparitia reglementarilor privind problemele legate de calitatea aerului comprimat,
recomandam aplicarea prevederilor standardului PNEUROP 6611/84 mentionat mai sus.

18

Tabelul 4.Clasele calitatii aerului comprimat conform standardului PNEUROP 6611/84

III.4. Scaderea umiditatii din aerul comprimat


- supracompresie - uscare prin refrigerare,
- uscare prin adsorbtie - combinatia acestora.
La ora actuala, prima metoda, supracompresia, aproape ca nu se mai foloseste nicaieri
datorita necesarului de energie foarte mare. La acest procedeu, pentru ca la 6,0 bari sa obtinem
un punct de roua de +3C, trebuie mai nti sa comprimam aerul pna la 40,0 bari, iar apoi, dupa
racirea ulterioara, sa decomprimam acest aer pna la presiunea necesara.
Pentru a ndeparta umiditatea din sistem, aerul comprimat trebuie uscat. n timpul uscarii,
umiditatea aerului comprimat este redusa, prin refrigerare sau prin utilizarea procedeelor fizice
respectiv chimice, pn la valorile date, pe ct posibil la un nivel la care s nu se mai separe ap
din aerul comprimat. Pentru caracterizarea umidittii aerului, se foloseste o temperatur numit
punct de rou. Tehnica aerului comprimat foloseste dou tipuri de puncte de rou:
- punctul de roua atmosferic, acea temperatura sub care, prin racire, din aerul la presiune
atmosferica porneste separarea umiditatii,

19

- punctul de roua sub presiune, acea temperatura produsa n general de uscatoare, sub care
prin racire, din aerul la presiunea data, porneste separarea umiditatii.
n legatura cu punctul de roua este important sa mentionam ca, desi unitatea sa de masura
coincide cu cea a temperaturii - C -, punctul de roua si temperatura aerului comprimat coincid
doar n cazuri exceptionale.
III.5. Calitatea aerului si consumatorii
Calitatea aerului comprimat ajuns la consumatori are doua componente: calitatea aerului
produs de catre compresor si modificarea acestuia n timpul tratarii si distributiei. n cazul unor
anumite compresoare, sarcina de tratare consta n asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului.
La un grup important de consumatori, n aerul comprimat trebuie introdus lubrifiant la
locul de iesire. Acest lucru este obligatoriu pentru o utilizare rentabila si sigura a elementului
pneumatic sau uneltei pneumatice. Ungerea necorespunztoare duce la cresterea uzurii partilor
componente care se freaca, determina scaderea randamentului si defectarea lor nainte de termen,
ceea ce atrage dupa sine cresterea cheltuielilor de ntretinere. Date fiind aceste aspecte,
lubrifierea corespunzatoare este deosebit de importanta. n majoritatea cazurilor de retele de aer
comprimat din tara, trebuie sa se insiste pentru unitatilor traditionale de tratare a aerului, a
filtrului de aer si a ungatorului de linie. Chiar si cnd ele exista, nu se acorda suficienta atentie
completarii sistematice a ungatorului de linie.
Tehnica aerului comprimat utilizeaza pentru lubrifierea uneltelor sisteme din ce n ce mai
moderne. La ora actuala se utilizeaza pe scara larga si aparate de pulverizare a cetii de ulei, care
transmite uleiul n aerul comprimat sub forma unei cete att de fine, nct n cursul naintarii prin
conducta, el nu se separa si, ajungnd la consumator, realizeaza lubrifierea acestuia. Aparatul de
pulverizat ceata de ulei cu cea mai mare capacitate este potrivit pentru tratarea aerului comprimat
de 900 m3/ora. Aceasta solutie are numeroase avantaje fata de producerea traditionala a aerului,
astfel: scade cantitatea de ulei utilizat pentru ungerea utilajelor, deoarece n cazul aceluiasi numr
de unelte, aparatul de pulverizat ceata de ulei asigur un efect corespunztor de ungere chiar si
cu 10 % din consumul de ulei al sistemului clasic:
- scade poluarea, deoarece continutul de ulei din aerul evacuat de consumatori reprezinta
doar 5 % din cel al sistemelor clasice;
- scade necesitatea ntretinerii consumatorilor si creste siguranta lor de functionare ca
urmare a lubrifierii sigure si de mare randament;
- rezervorul mare de ulei asigura perioade de completare la 6 luni;
20

- nu exist cderi de presiune n instalatie, care fat de sistemele clasice face posibil
economisirea energiei corespunztoare la 0,8 bari
duce la scderea cu cel putin 25% a pierderilor cantitative aprute n retea, deoarece
multe racorduri cu filet, cu risc potential de scurgere, specifice sistemelor clasice de tratare a
aerului, pot fi eliminate din reteaua de aer comprimat.
Este evident ca energia necesara pentru producerea aerului comprimat este n strnsa
legatura cu problemele de calitate. Nu este indiferent ce solutie se alege pentru ndeplinirea
sarcinilor date, respectiv pentru satisfacerea cerintelor consumatorilor.

21

CONCLUZII

Aerul comprimat este o surs de energie important i indispensabil pentru majoritatea


companiilor. Nici o companie industrial sau atelier nu poate funciona fr aer comprimat, acest
lucru este valabil i pentru spitale, centrale electrice, nave, minerit sau aviaie.
Aerul comprimat este la fel de necesar pentru producerea alimentelor ct este ntr-o
fabric de ciment, n producia sticlei, celulozei i textilelor, n prelucrarea lemnului, industria
farmaceutic sau n combinatele chimice.
Puritatea aerului comprimat este un factor important att pentru producia compresoarelor
i echipamentelor ct i pentru protecia mediului nconjurtor.
Cu ajutorul uneltelor adecvate, aerul comprimat poate fi folosit pentru tensionare,
pulverizare, lcuire, mcinare; la fel de important este n operaiuni de presare, suflare, curare,
foraj, nurubare i aplicaii transporturi.
Aerul comprimat este una din sursele cele mai des utilizate la bordul navei n diverse
acionri, fiind totodat ieftin i uor de produs.
Ca domenii de utilizare a aerului comprimat la bord, se amintesc: pornirea (lansarea)
motoarelor, acionrile pneumatice (valvule, spirai, pori etane, etc.), acionarea uneltelor
(maini de gurit, polizoare, etc.), uz gospodresc, sisteme de automatizare pneumatic (ca
element de comand sau execuie).
Diversitatea domeniilor de folosire a aerului comprimat la bordul navei face din instalaia
de producere a lui una din instalaiile indispensabile navei n asigurarea unei navigaii sigure.
Din aceste considerente, normele de Registru impun ca aceast instalaie s aib un agregat de
rezerv, deoarece trebuie s asigure o funcionare automat a compresoarelor n orice condiii.
Agregatul de rezerv poate fi constituit dintr-un compresor sau motocompresor acionat manual.
Aerul comprimat se obine cu ajutorul compresoarelor. Compresoarele sunt agregate care au ca
scop comprimarea aerului la presiuni nalte, ntr-o treapt sau n mai multe, rolul lor fiind
completarea rezervei de aer din butelii, cnd acestea se golesc.
22

BIBLIOGRAFIE

1. Mills, David., Pneumatic conveying design guide. Second edition. Elsevier. 2004
2. Idelcsik, I.E., ndrumtor pentru calculul rezistenelor hidraulice, Editura tehnic,
Bucuresti, 1984
3. Laza, I., s.a., Echipamente si instalaii termoenergetice. Note de curs pentru manageri
energetici, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004
4. Laza, I., s.a., Utilizarea eficient a energiei. Note de curs pentru manageri energetici,
Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004
5. Nagi, M., Laza,I., Lelea, D., Utilaje termice. Probleme, Universitatea Tehnic
Timisoara, 1999

23