Pierderea celei mai mari arhive de surse si de cunostinte din lumea antica,

Biblioteca din Alexandria, a fost plnsa de toate vrstele. Dar cum si de ce a fost
pierduta este nca un mister. Misterul nu exista din cauza lipsei de suspecti, ci din
cauza unui exces.
Alexandria a fost fondata n Egipt de catreAlexandru cel Mare. Succesorul lui s-a
numit Faraon ca, Ptolomeu al II-lea Soter, a fondatMuzeul Regal sau Biblioteca
din Alexandria n 283 .Hr. Muzeul a fost un altar inchinat muzelor modelat
dupa Liceul lui Aristotel n Atena. Muzeul a fost un loc de studiu care a inclus
zone de curs, gradini, o gradina zoologica, si altare pentru fiecare dintre cele
noua muze, precum si Biblioteca n sine. Aceasta a fost estimata la un moment
dat ca a avut peste o jumatate de milion de documente din Asiria, Grecia, Persia,
Egipt, India si multe alte natiuni. Peste 100 de cercetatori au trait n timpul
Muzeului avand dreptul deplin de a efectua cercetari, a scrie, a tine prelegeri sau
traduce si copia documente. Biblioteca a fost atat de mare incat a avut de fapt o
alta sucursala sau fiica anume Biblioteca de la Templul lui Serapis.
La inceput Biblioteca nu era deschisa publicului si avea legi stricte. Suveranii
ptolemaici erau cunoscuti pentru mania lor de a colectiona astfel de valori
spirituale. Ptolemeu al II-lea a cerut tuturor calatorilor care soseau n Egipt sa
declare orice manuscris pe care-l aveau asupra lor; textele care nu erau nca n
colectie erau copiate nainte de a fi returnate posesorilor (teoretic, cel putin). Caci
s-a dovedit ca se napoiau copii ale acestora, originalele fiind pastrate Ptolemeu
al III-lea a cerut atenienilor manuscrisele cu primele versiuni ale operelor clasice
grecesti precum marile tragedii ale lui Eschil, Sofocle si Euripide. Au fost
achizitionate, de asemenea, cartile care au apartinut bibliotecii personale a lui
Aristotel, iar marea colectie a Atalizilor (suveranii regatului elenistic Pergam), de
peste 200.000 de volume, a fost transferata de asemenea la Alexandria.

Prima persoana de vina pentru

distrugerea Bibliotecii este nimeni altul dect Iulius Cezar nsusi. n 48 .Hr., Cezar
a fost urmarit de Pompei n Egipt, cnd a fost brusc oprit de o flota de egipteni la
Alexandria. Foarte mult in inferioritate numerica si n teritoriul inamic, Cezar a
ordonat navelor n port sa fie incendiate. Focul s-a extins si a distrus flota
egipteana. Din pacate, de asemenea, a ars o parte din oras zona n care se afla
marea biblioteca. Cezar a scris de incendiul din port, dar a neglijat sa mentioneze
arderea Bibliotecii. O astfel de omisiune insa nu dovedeste nimic.
Povestea a doua legata de distrugerea Bibliotecii este mai populara, datorita n
primul rnd lui Edward Gibbon in Declinul si caderea Imperiului
Roman. Dar povestea este, de asemenea, un pic mai complexa. Teofil a fost
Patriarh al Alexandriei intre 385 412 d.Hr. In timpul domniei sale Templul din
Serapis a fost transformat ntr-o Biserica crestina (probabil n jurul anului 391
d.Hr.), si este foarte probabil ca multe documente au fost distruse atunci. Templul
lui Serapis a fost estimat sa detina aproximativ zece la suta din Biblioteca
generala din Alexandria. Dupa moartea sa, nepotul lui Chiril a devenit Patriarh. La
scurt timp dupa aceea, au izbucnit revolte atunci cnd Hierax, un calugar
crestin, a fost ucis de catre public.
Alexandria a fost mult timp cunoscuta pentru politica sale violente si
volatile.Crestini, evrei si pagni toti traiau mpreuna n oras. Un scriitor antic a
sustinut ca nu exista nicaieri oameni care au iubit lupta mai mult decat cei din
Alexandria. Imediat dupa moartea lui Hierax un grup de evrei care au ajutat la
instigarea si uciderea lui au atras mai multi crestini n strada n noapte
proclamnd ca Biserica era in flacari. Atunci cnd crestinii s-au grabit n strada sa
ii ucida pe cei din multimea evreiasca tot atunci a fost tarata pe strazi si ucisa
Hipatia, savanta matematiciana al carei nume a devenit celebru tocmai din cauza
acestei atrocitati.

Pentru distrugerea finala este considerat

de vina musulmanul calif Omar. n 640 d.Hr musulmanii au cucerit orasul
Alexandria. Dupa ce a aflat de o biblioteca mare care contine toate cunostintele
lumii califul a constatat ca daca vor contrazice Coranul asta va fi considerata
erezie si vor fi arse, iar daca acestea vor fi de acord cu Coranul, sunt de prisos.
Deci toate textele au fost distruse prin folosirea lor ca iasca pentru baile
orasului. Chiar si atunci s-a spus ca le-a luat sase luni sa arda toate documentele.
Nu putem fi insa siguri de aceste detalii pentru ca aceste fapte de condamnare la
adresa lui Omar au fost scrise de catre Episcopul Grigorie Bar Hebrus, un
crestin care a petrecut o mare parte din timp scriind despre atrocitatile
musulmane, fara documente istorice.

Deci, cine a ars pana la urma Biblioteca

din Alexandria? Din pacate, de cele mai multe ori scriitori din lumea antica pana
la Plutarh au spus ca vina ii apartine aparent lui Cezar (acesta insa a omis-o in
biografia sa), pentru Edward Gibbons (un ateu fervent, caruia i-a placut foarte
mult sa dea vina pe crestini si Teofil) vinovati sunt crestinii si ura lor, pentru
episcopul Grigorie (care a fost deosebit de anti-musulman, acuzandu-l pe Omar
fara dovezi) de vina au fost musulmanii.
Chiar daca nu stim adevarul, putem conclude ca toti acestia mentionati mai sus
au avut o vina mai mica sau mai mare in distrugerea Bibliotecii.
Tragedia reala, desigur, nu este incertitudinea de a sti pe cine sa dam vina pentru
distrugerea Bibliotecii, ci cu att mai mult sa invatam ca o buna parte din istoria

antica, literatura si cunostintele acelor timpuri au fost pierdute pentru totdeauna.

Si de acum incolo, sa incercam pe cat posibil sa evitam asta.
Surse selectate:
Biblioteca disparuta, de Luciano Canfora
Declinul si caderea Imperiului Roman de Edward Gibbons