'

7C-

{"-a ; l.rrr

eiilrtrliztn' U/'ri,ioj * ty-i.gtc firc'aa, nJ.ttv ir,?l' "-t iDLa

j.a*

Alcdtuirea corpului uman

U

olan medtot

I. ALCATUIREA
CORPULUI UMAN

simetriei bilal
Planul frr
prin axul lor

corPul intr-o
rioard (dorsa
Planul tn

fans
(crilfr
rioara

Stal 9i

versal este

In corpul omenesc, celulele gi lesuturile alcatuiesc

organe gi sisteme de organe.

Organele sunt formate din grupari de celule 9i

lesuturi care s-au diferenliat in vederea indeplinirii

in organism. Organele nu funcfioneain organism, ci in strdnsd corelalie unele cu

anurnitor functii
za izolat

altele. Pentru organele inteme, se folosegte curent

termenul de uiscere
Slstemele de organe sunt unitali morfologice care
indeplinesc principalele funcfii ale organismului: de
rela$e, de nutritie gi de reproducere.
Segmurtele corpului uman
Corpul uman este alcatuit din: c?p, gat, hunchi li
rnembre. Capul, impreund cu gdtul, formeazd extremitatea cefalicd a corpului.
Capuleste alcatuit din partea craniand, care corespunde neurocraniului (cutia craniana), gi Partea faciald, care corespunde viscerooaniului (fa[a).
enlul care leaga capul de trunchi
Gatul este
9r prezl
lii) ei

(mugchi, oase, articula-

laringe, tralGe, esofag, tiroidd, parati-

roide etc).

Trunchiul (fig. 1, 2') este format din torace, abdo'

men gi pelvis. In interiorul lor se gdsesc cavita[ile

Fig

t V&e

anterbre a carflffr

tnndifut

cavitatea toracicd

cavitate pler.ralrt canttate pericql:diqtQiqugt!9t"u

iUa"*inala (+); cavitatea pelviana (5I

(1.

mediastin;

AxuI longitudirnl axul htrtgfoni corpului, este vertical la om 9i are doi poli: superior (cranial) ;i inferior
(caudal). El pleacd din cre$tetul capului 9i merge pdna
la nivelul spatiului delimitat de suprafata talpilor.
Axul sagital sau anteropwteior este axul grosimii corpului. Are un pol anterior $i altul poster-i-qp.
Axul transrxrsal corespunde lafirnii corpului.
Este orizontal si are un pol stang si altul drept.
Planurile- Prin cite doua din axele amintite trece
cdte un plan al corpului.
Planul ngital fiece prin axul longitudinal -si sagital Planul care trece prin mijlocul corpului (median),
impar.tindu{ in doua jurnata$ simetrice, se numegte

toracica, abdominala gi pelviand, care adapostesc viscerele. Cavitatea toracicd este separatd de cavitatea

abdominala printr-un mugchi numit diafragmd.

Cavitatea abdominala se cbntinua cu cea pelvian4
care este limitata inferior dedigfggpiLpg$neala.
Membrele Cele superioare se leaga de trunchi
prin centura scapulara; porliunea lor libera are trei
segmente: bral antebra! gi mdna; cele inferioare se
leaga de trunchi prin centura pelviand, pi po(iunea lor
libera prezintd, de asemenea, trei segrnente: coapsE
garnba gi picior.
Planuri $ raporturi,gsornice
Pentru precizarea

cd

dec
Hi

care alca-

ede
tuiesc corpul omenedc se folosesc, cd
orientare, axe gi planuri (fig. 3)"
Corpul omenesc este alcatuit dupa principiul sime
triei bilaterale, fiind un corp hidimensiond, cu trei axe
gi trei planuri.
Axele corespund dimensiunilor sPatiului gi se irr
ueffi'unghi drept

,riulln]l@l

nrdl

dl
Gr

Fg Z S*.,rrU* crrllE

*tum.rera
a nipogasnnr
dru eepL

7.

iqtid @

lfulfF
I,'

- ecrEasru Z nroocoootu

abmm

;. u-rglura1 srang,

sterd &.pU 9. hipocon'

&

.r,5adt*e_
Celula

,to
roW
sN*

mediosagttaL Planul medio-sagital este planul

iei bilaterale.
Planul fronfal merge paralel cu fruntea.gi trece
h axul longitudinal ji cel transversal. El imparte
pul
parte anterioard (ventrala) gi alta poste-intr-o

ra (dorsala).

ruu,,
ece prin axul sagi hansversal. El
intr-o parte supei (craniala) gi alta inferioard (caudala). pianul transrersal este numit pJangl metameriei corpului. Aceste
Plarun ffansuersal

impaffffil

rno,

Ax longitudinal
Plan frontal

1\c,
n:cica
I

"latea

Odata cu axele gi planurile corpului ati facut cunogtinfa cu unii termeni: cranial, caudal, ventral, dorsal, medial, lateral, sagital, frontal, transversal.
Cand se vorbegte de mernbrele corpului, se folo-

sesc termenii proxtmal, pentru formafiunile mai

apropiate de cgnturi,

gi distal, pentru cele mai inde-

pdrtate.
La mdnd, se folosegte termenul uolar sau palmar,

pentru formafiunile mlnf;i.iar la picior, termenii plantar, pentru forrnatiunile din talpa piciorului gi dorsal,
pentru forryaliunile superioare ale labei piciorului.
#ypgrfist{gtkto fund'sunt terrneni care urita gradul
de apropiere fa[a de suprafala corpului.

Ax transversal

organe, sisteme, viscere, sagital, longitudinal,

transversal, proximal, distal, palmar, plantar, volar

Ver-

,:rior
:6na
csiPlan transversal
"rlui.

ece

r)

te

Frg. 3. Planuri gi axe ale corpulut

Forma celulelor este legata de funcfia lor. Inifial,

Celule, tesuturi, organe, sisteme

de organe, organism
Fxista diferite niveluri de organi zare a corpului

rllrlan, fiecare contribuind in final la cel morfo-functional al intregului organism (fig. 4).

Celu la
celula este unitatea de bazd morfofunclionala

gi

organizdrii materiei vii. poate exista singura

$g_?
'.
sau-Tn grup, constituind diferite
fesuturi. a

toate au forrnd globuloasd, dar ulterior pot deveni fusiforme, stelate, cubice, cilindrice etc.; unele, cum sunt
celulele sangvine, ovulul, celulele adipoase sau carti- to e{r
laginoase, i gi pastreaza forma globuloasa . + (ibr a ffillt5 . thd
Dimenstunile celulelor variazd in funcfie de specializarda lor, de starea fiziologica a organismului, de
-. / J
condifiile mediului extern, v6rstd etc. Eiemple he*u#{lffir

tia
ta

7,5v, ovulul-*-150-200p, fibra musculard

se

5-15cm;W

considerffi

Structura celulei
in alcatuirea celulei distingem trei parfi

stria-J'#ffi

compo

'' nente principale:

1. membrana celular d; Z.citoplasma;

3. nucleul.

Alcatuinea corpului uman

$il-

tatgw

ta mel

isnd

:rrr*SsN$t

|nffi

s'$,&-

.Pq
etr
g

zq

ddEffi
b
trfrl

a'O;g

I
tr6Nn
Fb. 4. ltydttri de_egilriu a cagti rrrr f 1[ f rrns 1 nr661undecuh 4. organi!
5. celuh 6. tesr$T-qg4E, *E&qg-gcgnisn

@pb

L Membrana celulard (rnembnana

rnalilrp) incopjoard c-elula, ii confera fomra

sbucturile

$ s{lre
inteme ale celulei de rnediul srfaceffr

in principal, din tosfolipide g pqaEb.

Fosfdipi&h sunt astfel dispu
hidrofila forrneazd un bistrat, in interiorul cifutfll s
afla cuprinsa porfiunea lor hidrofoba Acest n*:r
hi&ofob resbic.tioneazd pasjul
C
moleculelor hi&osolubile gi al ionihr. Componerila
proteicd este cea care realizeazA fundie
rc
ale mernbranei gi mecanismele@trG
Este alcatuitd,

membralrlr. Proteinele se pot afla pe fi$-Extenra

hEni a rnerrbrrrei prec-um gi hansmernbranar. De6Goetrehde ru smt uniform distribuite in cadrul

ffi
ryfinq rtst rnodel structural a fost denu-

il

n'&E
Fig 5. Modelul

mozaic fluid al mernbranei cduhre L sqatiu

g.T; 3.proteine;4. fosfolipid (ffi
fridrofo6)I5. colesterol; 6. glicolipi4 7. glucid.

ffi#,ffi

frt A
lr*4 a ffim
Gtlt A -!Fll
XI ff
ffirfl:ill
}{gde*"

b$*h**
{ lh

[" Wat Golgi; 2. membrana

5.

cuncrnatina O. membrand

0, ciroplasma; 9. ribozom;
u E centrioi; 13.nucleoli

tns
'*h

fi:.

.. *J'*''

- : -,'ele

ceh:le, citoplasma prezinta diferiteJpreh\ siqlem coloidal, in care fiediut autirp"rri" este apa,
::-:erite de plasmalema. Unele pot fi temporare )iarTaza dispersata este ansamblul de micelii coloi=:-::naie, de tipul pseudopodelor (leucocitele),C rjale ce se gasesc in migcare browniana. Functional,
: ': : I :rmanente: microvili (epiteliul rnucoasei intes- citoplasma are o parte nestructurata, hialoplasma, gi
-:piteliui tubilor renatri), cili (epiteliul mucoasei o parte structuratd, organitele celulare (fig- 6). Aces-

j*=i'

sau desmozomi, corpusculi de legatura

::':;azi:':eiuiele

epiteiiale.

care

tea sunt de doua tipuri: comune tuturor ielulelor, si

specifice, prezente numai in anumite celule, unde
indeplinesc funclii speciale.

Citoplasma are o structura cornplexd, la nivelul

j=,.;r,:t!l vitale. Este un
-::i:surandu-se.principaleie
-^. .r.r"- .r r(r rir.
r.ie.,
{\efrg, n {. c.g''TL
a. Crganite comune
tr.\
_
_:- *
--'.-'.-

Organite
:
;J

:=

;, t t -- .{l
U'[l '. b:ffiftlJ,ll t
,

,,

g; --?r.:=lr*\TF'TS,,,,1p,r.,,.b-

,/'

",,.\"\Ty?' :

Structura

-$9o

,-lerr-,gi{F sj},.--S:$F,$.5,grux3:
I

Funclii

=:.culul(RE)'
/ Sistem canaliculgr, care leagd plasmalema de stratul extern al mem- Sistem circulator

intracitoplas-

t:;:'o'"'c

R:iS;::f:fi"-b,un"

-,gcs

Formd diferentiata a RE. Pe suprafata extema a peretelui mem- Rol in sinteza de proteine

(e:gasto-

- ::;zomii
_:'-:,sculil lui

Organite bogate

in

cu aspect direrit, in runqie de activitatea

qib-Anucl.eoprgteine,

de forma.unor granule
liberiin matricea

[5]',l,o"u*t in metaboris-

',S*,ii,-,i sintezei

ovale sau roiunde (150-250 A;. Exista ribozomi

proteice i ,l.
t

',.:e)citoplasmaticagiasocra!iREneted,careforrrtazaergastopla,$ma

r,,

(RE rugosi

:
-,

-,rararul

Cargi
!.a

::iizcmi)

- ."\itocondriile
{-- rrQ^:N
--

Sistem membranar format din micro- si macrovezicule si din cisterne. q,l,11..1gite, situat in apropierea nucleului, in zona cea mai
activa a citoplasmei
1l

',=,

\i,.,.q}
.+:

Forma ovala, rotundd, cu un perete de glrugLUfiltfilaminara (lipoproteica). Prezinti un invelis

(**ilEiunu
ui'au
"*turn
un interspafiu, gi, spre interior,
o membrand interna, plicaturatdr,
formand creste mitocondriale. in interior se gdrsegte matiicea m!1q-

"

- r_ :,iiSsnd4etA{i'n,tare s6T,H
' . i1rgh6g1\e\\'L
:CarU.F-.@;"
-- \
-.Ct- uutcctle lii forilarea oxidativa (sinteia ATp).*-:g j. .d.,*sgi$+
j. Lizozomii
,,ii, ,Corpu"iilit-lursi.ralpandili in

:'E r tia uhof,,substante

l ;
'

\. rx\

;id*

celu-r,

q^+*o*

C_g_\ (i3 Fr\_+fx-:".r _'.ts'{"

Sediul fosfcrilarii oxidaiive, cu
eliberare de energie

$+u i*:**iffi

::e,

tr '\
txL-.|-ir-\

' 'K--bs,,l

e:

" ,l' 'l

irlt

gi parele Digerara
-:=-----* substanielor
:r,L me htd,otnt"", cu rol important'in celulele:!.qggcitare (leucocite; fi-ulelor
care patrund in telu-

''

macrofage)

.,,,,

inrre*aga hialopta.qlla c9.ryih

,'.

-,

Situat in apropierea nucleului, se rnanifesta in tinnpul diViziunii ce;

iularg, Este forrnat din doi centrioli cilindrici, orientati perpendicular unul pu celalalt si inconjurali de c zona de citoplasmd vdscgqsa
(centrosfera)

s. Centrozcmul

le$c"o._;k_

,r,,

,16,

preCurn gi a fr'gmentelor
de celule sau lesuturi
Rol in diviziunea celulara
(lipsegte

in

neuroni)

tg[^:\e- f:*-i].-t*f,*-\L .t* n***.'

A"-r"

aF'inte5fiqr'.-},\.f

r
:. Nucleul este o'parte io.tstitutiua principala, cu
Miofibrilele sunt elemente contractile din sarco- , rclul de a coordona procesele biologice celulare
:iasma fibrelor musculare.,*L*,tryn, k-rrnicft.S" ; fundamentale (contine materialul qeiietic, contno, citoplasiHfHfrtrfr;1T1f,;;;"pt;J-iii"
I:-yi?[j}.uL"kfiqgffyld o-Tetea ciie se,?ntinde
.1,,i{3:;^ fiTy}I. -l1,:iTilil
ln
sau
scnetic6). Pozitia lui in celula poate fi centrald
a-"Jrii" YY:,,-T--ST:ilTYl
(celule
'"*.9{9.9IrUi99
adip^oase,
mucoase).
Ara
Corpii lVissl (corpii tigroizi) sunt echivalenli
de
obiai
-'"'u''="t' '' o."fli,
b. Organite

specifice

1'

.eillu

#"#;.

ergastoplasmei pentru

citoplas-

fiffi ;;i.l-i-

;;;#-:i;+fi*;;r,r@+
ffi

Nurnarwi. nucleilor. Majoritatea ."litlulo,

in aflra orguoituioi.o*un" si specifice, in
fry*'r
md se maigasesc si incluziunile citoplasmatice, care au . mononucleate, dar pot exista si exceptii: celule binu"lC'
caracter temporar si sunt reprezentite prin granule de cleate. (hepatocitele), polinucleate (fibra musculara
substanla de rezervd, produsi de secretie gi
r- pigmenli. striata), anucleate (hernatia aQulta)..

: r * li

,ilffJ]::

ffi;u*,

r'r"'-"':"

lf.r_cJii
*'
("***
nrutb'ei*d"*
sesg'c*r-*
:n^r

:kr'n*.(*:Ifnrh,*xnrj\6L,*m'

Alcatuirea corpului urnan

Dimensiunile nucleului pot

corespunzator ciclului funclional

fi intre 3 gi 20 p,
al celulei, fiind

in

Transportul transmembranar
Membrana celulara prezinta permeabilitate selectivd pentru anumite molecule gi majoritatea ionilor.
Aceasta permite un schimb bidirectional de substan!e nutritive gi produsi ai catabo]ismului celular, pre;,;-"t-rrn
rranqfor innin
earo ;prormini
anarifia cuarrdetermina aparilia
ionic. care
si un transfer
cum

raport del/3-1/4 cu citoplasma.

Structura nucleului cuprinde membrana. nucleara, carioplasma gi unul sau mai mulfi nucleoli,
_,
Membrana rruLrEoro'
I'rErrl'jrorro
nucleard, poroasd,
este Lrul,ar
dubla, cu strucPUrucrDo' EDL
_t: exter::l:
tura trilaminata, constituita din doua foile, una
--,,, tt"l{::."5rtill.
nd,
rrq' ePrv
spre matricea
rrrsLrrlvq citoplasmaticd,
lrLvPrqorrrqur\q' ce
!v pr"rintJriiJioilt
tn transportul
transportut transmemi.ori.=:e in
)lecanismele implica:e
gi se continud cu c-itomembranele "'"-"':.,::l-^-:l'
reticulului endo- ' '---' -. -'- ',''-' -, caiegoril Pnncrpare: meplasmic, alta interna, aderenta miezului nuclear. intre ?iil1:t --'-!t::tt:^^-:::t
car. s-: :1:: :* :ecesita )rezenta unor proteine
iele doua membrane exista un spaliu
il;i1i
::::s:-:::?:e rcaraugi) 9i mecanisme
""rrrri
, r:::l:3:3::
perinucfear. Sub rnembran6 se afla cariopt;:#;
:c=:: necedti t,l-";1 *,,-=:
"*
solutie coloidala cu aspect omogen. Lu'r*=rui ..
?ll
9"
l-1ffi::
-?:ll"]
e]GiE-o retea de filamente subliri,"formate din glanu' ::'':'= :2|2-; -:'''= t.tt.,it :^:uziunea li 9syto13' iar din
iacilitata si transportul activ.
,- l
latii fine de cromatina, din care,lainceputul dirlzi',:::: a ::-2. difuzluiea
*
::
: : :s-:-c: transportul transmem- , l, =
-:
AD\.
celulare, ie fffi'cromozomii, alcaiuiti din
-: =:-:
:--'" :: --":-*- =iergetic necesar penARN cromozomal, proteine histonice gi nonhistonice. )t?-..':
:.s::= ='-::: :'ansport pasio, care
:3-::
:::::
gi
gi
Mg.
cantitati mici de lipide ioni de Ca
:
ar
l-!

--r-

-- .? - :* -:: s : r: - -:3
-

*:::+:::.CUVnfE

::i:,i:-ir::+r?:.r*,i:,r.*.Ji:i.::i:!.:r.+:::*:.:,r..

CHElg,':n'.:*i:::'i.*':i

r r t.

t r r

membrana celulara, citoplasma, nucleu, ovul, sperllltg'lllJ\,Z(Jllll'lgLlLulgrruUPrqDrrrqtlL'lllILv\vrrqlr!...---:.

mie, ribozomi, reticul endoplasmatic, mitocondrii.
lizozomi, centrozom, nucleoli, aparat Golgi

::-:

:-:

iacilitata, 9i trans'
::S :: ::.":*-a'a energetiCa (ATP).

-'

\r":a:.:s::e care:u utilizeazd proteine

'
I *-=-1.]---=
' -*:'-,- - ---- : .^-.- =.= *nul
gaz' ca 9l mo'
"nui

.I

,^^,1recL.=.:

s"- ::
--

--'--,- ---:-- "

ta gaS"SC intr-O
=- ='- -'- =:.-::e.
rezultat
al energiei
:.=:-3-=::3.
-.= : -*:
-:e. determind ras'

- ' :--' -'

;- : :: :.:--Un VOIUm dat de

: : -. : - = : ::":: - - :: :i:: Cfi eXiSta O dife: : - ::-:.-:: : :-:: :-: :: : -ncentfatie) intfe

TEME9lAPLlcATll............]].
comune din
Coloana din $;ng;;drinde
"rAiiitile
dintre funcliile
citoplasma, iar cea din.diaaptfi;rilneb
acestora. Asociafi oigdnite'le'+'CU fun-ctiile cores-

punzatoare:

ribozomii
2. mito n iile;,

a. circulafia intracitoplas-

1.

3. reticulul
endoplasmatic
4. aparatul Golgi::

5. lizoZomii

i;;ji

6. centrozoffil

bi sihhZa proteica
c; foCforilarea oxidativd cu

'

d.

eliberare de energie
eidrejia' unor substante
Celulare'

d'i',,rol in ,dlviziunea

celulari

A
lll1tt

*3r,r*

rr

fi 'aigestie inffacelulara

ProprietSlile celulei

Celulele au o serie de proprietati generale si spe'

A
ciale, care le asigurd indeplinirea rolului specific i:
ansamblul organismului. Dintre aceste proprietati. sinA
A
teza proteicd, reproducerea celulard si metabolisrnul
{
A
celular au fost deja studiate. Proprietati importante ale
A
celulei sunt insa atat transportul transrnembranar. cat
l,s - lr: :"r''*
9i potentialui de rnembrand.

furgtyS- iN',- -l:. '-

iilt

r,rnno'

td

,,,,ntr

ri
',r

a dtv

lI

Celula

i{"tTiffi**itrffiq#"ffi"'l
pre--'*,=-...-=.transferuluneimoleculesauionimpotrivagradientu.

;I...=.rui,.udeconcent,a1i"-e'Jti;ild;tffi1"1l?,un,rurut
;ii"i;;;iconrormgradientului;:5.;";ffiid:
o,'R
.i,1,.
o":""Til!,_.q"1n-.a[r1"./*,t*-t6-

-,i- ,
f n"n*-rt1-l'*n F
f
il: f:

,ur.

*5":#3J,r,,?"$B:,l,:):.(fi;#tr*M;&;^
W

lt"*rii$;::'Jkli"i:y,:ft'",""fr"#;lil.*it.*frih
,.ilj
ac'tiv: 1. loc de conexiune; 2. proteina trans- exocitoza, in care materiai intracelular este captat in
";:F-_.:nareamembraneiceluIaregitransferatintracelular,sau
fil
E *rJt-**
::'"'f,Nli,ii::"Til#ffi#"T,:T3ffi:",:i:llH3#

trT5r#":l1;'id,r:i[:;,in:;ril#*ri3'efl'1ffig;,'t#.t$,ff
prin
a
polarizate
inde
PerFrgabilitatea qelecJiya

membrana celulara. Moleculele

FP

f+,+'iil-'*

membranei, prezenta

on"-limari"deexempluglucoza,nupottraversamem-jntrac@

transportoare.

ine !&

proteine
De asemene4 membrana nu permite pasajul ionig
acesta va avea loc doar la nivelul canalelor
cu structura proteic4 formaliuni membranare
-nensiuni atdt d-e mici, incdt nu pot fi vizualizate
C*rn cu ajutorul microscopului
.Osmoza este difuziunea apei (solventului) dintr-o
outie. Pentru ca ea sd se prbduca, membrana care
cele doua compartimente trebuie sa fie seml-gara
*-xit;
t-z r:^
fie mai
---;' -';.-ilrlpermeabila p"ni*
-^: -^-_--L:r:

Lllc4
; p
u] t
;: !
;; t
h: I
.u
:" fJ

no-

eiectronic.

ot": I.gUA-tsa

ionil
cu
nici

-ollEii"F

bulie inegala a sarcinilor de o parte gi de alta a membranei celulare. Aceasta diferenfa de potenlial este
denumita potenlial de membrana.
(Potentialul
ds repaus are o valoare
medie de -65mV pdna la -85mV (valoare apropiata
de cea a potenlialului de echilibru pentru K+) si depin'
de de permeabilitatea_ membranei pentru diferitele
tipuri de ioni. Termenul de rePalls.este introdus penhu a desemna un potenfialde membrana atunci cdnd
la nivelul acesteia nu se.produc
se nrodrre impulsuri
imnrrlsrrri eleclrice.
eleolrir-c

*rumrT'uk',""""tffi"";;;T: fi:l ffiini.'ffi

;I t| ---tJtliiT##;jfi'-'j.,ir

;:.l@eecdtpentruceledesolvj!).ApavatreceValoarea.-acestuipoten[ialsedatoreaza-asJiyjtaIii
qu qoncenuaFe

mar

fftFy['i'#l;l

raport de2K+ li3Nu*.inacestmod,ocelulaisimen-

; Il[IEzasenumegtepresiuneosmotica.Ea9st1proPor-iilJ'"n1ui,n,iJti.ur."#
J* "i*l$:i:*"i,?':"::rff:yr: ^lr::rj: l#"r:"'i':Y'' * llli'ffi3ii:l;
I T,lllHH.l""#,*:ilTLiHj*Tr"

ffi;'E#f't:m".:mm:

potenliale de acliune prin raodificaraodirica1l "r5""oi"

I *,H*:1"-::9:::"t11|*:jj:1.4:y,:,:
il:f::--1".i:"ffii3*?on"
-ha r*."i.",,".""ura membrana ""rrl".i'"ffi
A"",t til;
|I d+"'t
*l*:::"'i",p"iiric,
:*':,1,:.:;;;;;;;".
&=*rnweir,r$"Tlluffi
saturab' (",
;;fi:
ffiffiffi::":Xfliil:tfffffiH
"l{iF
substanfa)-qi pentru il*a
acelagi: modificarea potenliatului de memI *:iT.!|:tY-:-:lunrttu
genereaza

reeasi proteina transportoare poate aparea com- ur*a"rt"

* datoreazd unor curenfi
Ptilitt intre moleculele de

transportat.

Difuziwtea facilitata in acest

caz, moleculele

deplaseaza conform gradientului.de

se

concerrtgfie_gi

electrici care apar la

trecerea ionilor prin canalele membranare specifice, ce

i""f,ia suu s" deschid in funclie de valoarea poten_
""
tiuruiuia" membrana. pentru a enumera fazele poten-

-*"J[ffi "":l';'?ii,T;.#:xxffiri"'')ff"xTj*ft r*':*"*H, j*ffijHi:::ll:

leculelor 9i a ionilor impotriva gradientelor lor de con- pid, daca-valoarea potenlialului

de membrand este recenhalie 9i se desfagoara cu consum de
dusa
la
nivel
un
ciitic,
poten[iat
numit
prag. Odatit
_energie
Iurllz.ltfl de
ftrnizata
oe ATP.
AIP' Este de mai multe tipuri:
tipuri:
acest prag atins, depoLrizarea
depolarizarea-este
este spontana.

effu-

dr/ry'nt

&, epr
1a*/fi
'
flft fuf*rl"Jru@ar',,t-/*rfu"'
l,lo,

Neuron

n+40

mv

{ iij
:*l
.- j_
_;-

ll
OrnV

I ll

Perioada refractard reprezinta intervalul de timp

parcursul caruia este dificil de oblinut un potential

pts- :- ,
;t-

:,

perroada retractara absoluta. pe parcursul careiaf

careiaf,] :r__,:
.,--:,
.lperioadarefractaraabsoluta.peparcursul
..{
indiferent de intensitatea stimulului, nu se poate obtirf :-r:-r -.:r
ne un ncu potential de actiune. Cuprinde panta ascent _-__
denta a.prientialulul de actiune ii'o porliune din cea
n
si se datoreaza inacrivalli canalelor p";

*.
" -:r*G
=i
I
I
\
*"rti,?9"",d
-=:;-.ri \
-a =
@sepoateinitiaunaldoiIeapoteniialdeactiune,aaca|tFlrn
' . 0 rimp(mg
stimulul este suficient de puternic.
puterni;-p"i;"ilili;i;.;;
rimp(me)
Potenlialulde acti- Iffi
LII

celula miocardica

ventriculara

*5ffi

:btirut astfel are o viteza de aparitie a pantei as- Ld

cendentemaimicasiCamPlitudinernairedusddecatffi
in rn,rC n:r:ial,
,t}q
une

0mV

P:ren:ia1u, ce actiune, odatd generat in orice punct *flM

al ui^e. :rer-lbrane excitabile. va stimula, la rdndul lur. l*, ltmilG'

zoneleadiacentealeacesteia,proPagdndu-seinambeletffi
sensuri. ;3:a la completa depolarizare a membranei"
-:a:s:i:e:ea depolarizarii in lungul unei fibre nervoa- @ffi t
se sau musculare poartd
ulrrurrrllsq uE
(ner.
de impuls
ilrtPurs ulelrvqr Lu denurnirea

.,

100

:s sau muscular),
?r:prietatile g4glslEale celulelor sunt conhactili.
tatea t :: : ::ie:atea ce-llTelor musculare de a transfor:3 e:en-gia clrirnica a unor compusi in energie meca-

200

rimp(ms)

Fibrd musculara neteda de Ia nivelul antrului piloric

(gastric)

0mV-

-Bn*tr

ric:il
z.=:.

I I
LJ
ffi' 0

\
\Timp

(ms)

Fig.9. potenliarur de

activitatea secretorie. Fiecare celula sinteti:hr

: :.I;IlCe Sljig(llge proprii, necesare ,rrfrilfr
-:::-:::
::-:'- -:':::-:: :::*:.*: :r, pentru cregtere si inmul- ,r_,*t{l fr
- -:. - -: : :: - : :' : - ::
=cializat in producerea de ilff*" rgT
subsia::e :: ::-: := .:i.:
suDsra::::
.t''.;::--amediulintern
(secre :,e,,.Lltiil*
intern (secre-::a- in mediul
:,er:id{e
S

:.: :-::':- -: s:- ='':::- ;=::=:ie ex_ocrina).

-tO.;-[g\f -'[,i':^{-C rf,. , ,i r ; ff,.Ci

ac{iune.

este un raspuns de tip ..tot

@
sau nimic":Glffiffiintensitate i'ni"ii".ia"1ir.gr:
It
lui, subliminari, nu provoaca
garea unui impuls, iar stimulii supraliminari nu
mina o reaclie mai arnpla v!!qL
decdt oLlrrurqr
itimulul Hrqg.
- Panta ascendentd, depolarizarea apa-re dupa
atingerea potenlialului
permeabilitatii rrrErrurrdltel
membranei f,entru
rvrrrrvqurrrlqLrr
pefl[Iu l]a-;
Na+; acesta Va
va Intra
in celula prin canale speciale pentru acest ion. care

)e=.-

=:.zz-ea

c:este

(------*

__)
Na+difuzeaza

.-^,i-.,^
!::-.]",--:,::.-:=:*-::-,.
lrlru -:- - ::s:- :

uitl
llurr@
ril.u-t{l

;1'

_:*_-nr

---* in celula
$r^:{rm
depolarizare.;ijd;.
lrs
deteri....,=r. ;t_&T$?lir^_,,
rqs
prag.
----'.? &
:- -i :: .a _65 rrrv
mV rq
la rtw
+40 rrrv
mV
a{es$c
j: -- - :=,
-'
p.ug-liffi"azd cresterii _ -=- .' :z- _:-:
..t .' .i5
lembrana
:.intra
-- -=
-le mV
suntvoltaj.dependente,sicare;.;;hid;il;;j]':],'-.i.::..',Je -- .*"
potenfialul de membrana atinge valoarea prag.
-s
*.E
Panta
descendenta
(r"pot",i*gtr'
potentiaiu
\r'.
revrne catre valoarea
,a cre repaus. ACeSt fapt Se dato-- -p- -&- 1 ____>
, -- -=La:-::=
l:-j*je-:*-::
=
_____ t<*iifuzeaza
l(+difUzeaZa
- -*
roazi iaoi.ii
ll+ )i^ ^^l-,r: prin
reaza
iesirii K+
din celula
canare speciare pentru :i:--:- - - - :es:- :
-: 'e
in afara eeur"i
$..

:,r,

Jd

-^--!

acestion,caresedeschid,deasemenea,inprezen!a
stimulului (fig. i0).

--fr**

=9 ,rl lrr-tr-r,es rrtir:r

Je

s:iu

gi de

potasiu

"-s1rigts

Jesuturile

tirnp p

cdrei
:e obti
ascen
cin cea

Clasificarea tesuturilor

.-*. ii:,a.rii.*;i:id

:rrial d

.l
JI[- ;, *.*e" ,]rstToZd, transport activ, transport pasiv,
SIV. i
Fn:Re::=" de membrand, perioade
ilmnr: :::aie. activitate secretorie

:i pen

cdreia

. daca
e acfi-

tei as-

lecdt
punct
ul lui,
bele
ranei.

rvoa(ner-

sfor-

t-rrcro re prqc+it1,6

eca-

tetisare
rnulde
cre-

epiteliuhi.le acoperife
r*laterial necesar: periufd pentru dinfi, ser fiziop;EC. eprubete, pipeta, solulie 1%o albastru de meti'

centrifuga, microscop, lame, lamele, ?c spatulat;

'erl.
ceiule descuamate de pe mucoasa bucala.
f4ad de lucru Se clategte gura cu apa,se efecueazd un periaj cu o periufa umezitd in ser fiziotr3Erc"

Se clategte periula intr-o eprubeta cu

ser

frziologic, se adaugd o picatura din solulia 7o/oo albas:m de metilen. Se centrifugheazd sau se decanteazd
3O min), se ia din depozitul de pe fundul eprubetei
'

si. cu un ac spatulat, se face un preparat microropic intre lama gi lamela.

Recoltarea celulelor se poate face gi prin rdzuirea ugoard a felei su@rioare a limbii cu partea
neascuilta a unei lame de briceag 9i metilarea

Iesrrtu rile
Tesuturile sunt sisteme organi zate de materie vie

iirmate din celule similare, care indeplinesc in orga:lisme aceeagi funcfie sau acelasi grup de functii.
Celulele sunt unite intre ele printr-o substan[a inter-

celulard, care, atunci cdnd este in cantitate micd, se

numegte ,,substanfa de ciment", iar, in cantitate rnare,
-substantd fundamentald".

3:',$6
'+ii.:

r,1r

r;;r:.:ir:fr,ii

,1,,O$'O

Alcatuirea corpului uman

Fl,'N

ttn
ALE

tffi,

I. ST
f,"

nl
I

hecizafi principalele funcfii ale organismului 9i sfiuctuile cae le reeea, fdcfnd gi cunogtinfele dob6
dite anterior.
Denumili componentele celulei din figura alaturatiiAsociafi organitele celulare din prima coloana cu
caracteristicile corespunziftoare din a doua coloana
1.

ribozomi

q
q

a. sistem membranar de

micro- gi rnacrovezicule,
situat in apropierea
nucleului

2. mitocondrii
3. lizozomi

r&il1

r4
Fd

4. aparat Golgi b. echivalenti ai

ergastoplasmei pentm
5. corpi Nissl
neuron
c. confin enzime oxide
reducdtoare
d. formafiuni sferice
atagate reticulului
endoplasmatic
e. vezicule cu enzime

hidrolitice

Aflati rdspunsul corect.

Celula polinucleata este: a. hematia adulta; b. trepato<frt c.
striata.

fu rek.

red4 d fibra musculara

Stabilif daca enunlurile legate prin conjunc,tia ,,deorece' il

considerafi adevarate, determinafi daca intre ele exista sar rrr o

E
nr *e in cazul in care le
r* & ?r*e
Citoplasma este un sistem coloidal, deoarece rnediul & dsprnh c* dt
miceliilor coloidale, iar
faza dispersata este apa.

Neuronulnusedivide,deoarecenuareincomponentasaffi,qtaE}bcurolininmul!irea
celulara.

t
It

Sistemul nenvos

T- FUNCTI ILE

Sistemul nervos central (SNC)

FUNDAMENTALE
ALE ORGANISMULUI
UMAN

Encefal

Sistem

Maduva spinarii

periferic

nervi cranieni

nervi spinali

fibre senzitive

fibre motorii

Sistern nervos
somatic (catre
mugchii

Sistem nervos
vegetativ (catre
mugchii netezi gi
mugchiul cardiac,

Sistemul nervos
: s:e:rul nervos, impreund cu sistemul endocrin,
m;=3ia majoritatea funcfiilor organismului. Sistemul
,,SI) are rol in special in reglarea activitalii
fu1tt
ltndaturii gi a glandelor seoetoriil (atat exocrine,
rn' s' eirdrcrine), in timp ce sistemul endocrin resr::;3 i:r principal funcfiile metabolice. Reglarea acti,i',T.31- musculaturii scheletice
este realizata de SN
ffinelic. iar regiarea activitalii musculaturii viscerale
$ z : an ielor (exo- 9i endocrine) este realizata de SN
i'?,r:alii'. intre SN sistemul endocrin existd o strdn9i
i,a -:erCependentd.

C :,mparlirnentele func'lionale ale sistemului nervos

r .g-area nervoasd a funcliilor corpului se baz eazd
tq ::iivitatea centrilor nervosi care prelucreazd infor*'::""1e primite
si apoi elaboreazd comenzi ce sunt
r-:- s=ise efectorilor. Din acest punct de vedere, fie:k:: centru nervos poate fi separat in doua comparti**:e

scheletici)

f unctionale:
r 't -rirrpartimentul senzitiv, unde sosesc informa[i,E : ulese la nivelul receptorilor;
r- c,r'irrpartimentul
r'1jrrrpqrLilrrsrrlur motor,
(;dre transmite
rrrulur, care
ur.ansml[e comenzile
comenzile

:fectori'

.. r2n nArr,^e
ana rn,,i
{sadar, fiecare organ
nervos are
doua tfunctii fun::':entale: funclia senzitiva 9i funclia motorie'.
a nivelul emisferelor cerebrale mai apare^gi .
:: :sihica. Separarea funcliilor sistemului l]| in
ryl1o.s
---.ctii senzitive, motorii gi psihice
este artificiala gi

l:-enatica.

:i

nu exista activitate senzitiva rara

sistem nervos
simpatic

glande)

sistem nervos
parasimpatic

,$.\s& imcRucua+

al dimensiunilor, neuronii sunl-roirte airoiti o"ril)

;;;;;jb, este variabla, ,t"r'utail"ir#Fl'i,#"*
u[r"*aauu"i), sferica sau ovalara (in ganglionii spinali),
p'r,"-ri"ra (zonele r!@rji ale scoartei cerebrale) gi
iusiforma
al scoartei cerebrale).
1in ,t*iuiffi
'""in"iunclie
de numarul prelungirilor, neuronii pot fi:

ma ,r.l,Ko""rf#[:$:ffi;"J:lulf'Jffii,r1i."

'".ri"te,
:u:estari
motorii, si viceversa, iar starile psihice rezulta ""'"!']i"uaounipolari;se
afla in ganglionul spinal si
::: integrarea primelor doua. Toata activitatea.-siste- uu o'p-*tungire
care se divide in ,T"; dendrita se dis_
--iui nervos se desfagoara intr-o unitate, in diversi- i,fU"f5'l

rrrlr-u,ur'raLe'

=:ea ei extraordinara."l'"''
'Fiziologia neuronului gi a
Neuronul reprezinta unitatea morfo-funcfionala
:.stemului nervos. Din punctul de vedere al formei

sinapsei

a' 3}-9sl pdtrunde in sistemul

nervos
. bipolari, affiima rotunda, ovala sau fusiforma,
cele doua prelungiri pornind de ia polii opugi ai celulei
(neuronii din gangiionii spiral Corti 'gi vestibular

:X

6
si
_Scarpa,dinretinagidinmucoasaolfactiva);
',Numai la specializdrile cu doud-ore / saptamdna si la
. multipolari; au o forma stelata, piramidala sau
:',filulartistic,
specializarea

coregrafie.

ifotl- qu:zves
Y

,l) _

qliilgT?r;i

^,^r""r^

Wa--,:rfrdr$e,N-/L

prezintJ nu,nl.our" prelungiri dendritice

Funcliiie fundarnenlale ale arganismrului uman

:ir ccrPul celular (Pericari

:::: ':::^l:
* *

)rt

='

:{firJ

-= pr"elungiri, care sunt de dou

: : -^ =.:.,elCFctffi(majoritatea ner

Sctnnmn

\e

* .: ::-*::.:= i, si axonul, care, funcfic:

: : -::. = *:.ica a neuronului (fig. 1,

"+
Ft

;ffi-4

i.

$ldihrnk

#-tr
rl'd

:.;:*.=::s e s. ::ganite sPecifice: corPil

c:-m-ul celular si de la baza der

directia

\Hil', *' -,rJlJt"

:ne:aD':llsrnul neuronal, 9i neurci:-ilui1'

.:

,::,1,,:'-c:rea impulsului

:"

hervos

":,:t

-:. -:- ::: motorii, senzitive si ffi

conducete

,t|llllllltttilr.,,r,t,,

"

.-'

;*- .,o' : l'1';iliF{Fi'W

..

- :ltiala, sunt mai grcn

"'t

lllllwiilllFllllnr''

:: #;:J;;;;iiil;; rlg'i*-H
*: - :, nervos
si il condu:

uuuiq
"r:' : "l

-;: i'il) w?pf

iqk1t3ru
: -: -:.ca. hinga (uneori ce
hr..*">i

- ":

dintr-6 CitOplaSIT,:lffililrr "" ::l::lll

":. : r -,1 :Sfia. :n Cafe Se gdSeSC ,,rll[lltll,l"" "'
3i :e:culului endoplasmatic S

::: :.-='--:-3:

a.

;:lli"r'

Fig. 11" Structura neuronului: a. neuron mctcr: b. rerr::

-dendrite;
2. nuclei; 3. nucleoli; 4. corP neur:na.: 5,
1.
cromatofild; 6. celule Schwann; 7. noduri Ranr ier:
9. axon; 10. colaterala axonica; 11. ramificalii cu bui::' :e::-

"riiilllllli

"

- , .^^.lcrtant in propagc
* ii-u3uf,
: :':
:-.: ]=-, -^gul traseului sa'* ;lltr rr "lrr ,,r,"tll
-:

;'++/Fxrraiywfl)

:':" : : :: : - :.c.ilare pe directia s3

gi un axon (scoarfa cerebrala, Cerebeloasa. c:ai:t''- j
'rr
{
mdduva-spinarii)'*r&&pJt
din
anterioare
"f{care. : .:
Dupa funcfie, neuronii pot fi: receptorL
':'"- -:i-:sc transmiterea il"
dendrilele lor, recepfioneaza stimulii din mediui er:e'
: : - j -- selor. Butonul rna
rior sau din interiorul organismului (somatcsenzitit I s,
:
-'- - ::11.
viscerosenzitivi), motori, ai cdror axoni sunt i n lega'
: : : : :: l:SC, in fUnC[ie de ,o
turd cu organele efectoare (sornatomotcri sau i is-':' . : : =- ' =: c (SNP) Sau SNC ceromotori), gi tntercalart (de asociatie), care la:
calizare - i"j,,-:
g;a:rtf-U
1n,:nJiil*ll :.:3rele structuri:
legatura intre neuronii senzitivi 9i motori.
: :
i\-.rr-U
s.rpf'Jhirc,.,trr p$txuqst\NB-,

'l

'T' lll"'

,,,:lltrr*' .l':nlil

'

Axonul neuronl[cr SfP

Structura

!L

i:i,::iijl,i::r,:

..:;:'.},,,,ti,,t,, ,:i

''

'

',

:"",lllfiH
$il:llllllJtl$lllTll

,tlltt,,r:t1ii',,,11n*" l,i,,rriilltlti$
ri

lllllllir,,rlll-"1

illllll'

ll

ll]rrfffi

""'''l1"li,*,i

AtrPrqNJlll

rllllttll,ll''"lllr;r,

,i[

,r1ffi1ilfl:,1 l:.,])fil

i::r::.:::ir:

.r.

''..

feaca de mielina'
aia#eru, rnai vslE'' Z P

.;'.,,,,',.,,,,,;

.''r,t'.'l
nrOdusa de celulete Schvan
duce pentru un singur dxJ'l '

: 3stile :r:*
'nff

@nd.f-lr

Ranvier, care reprezinta sD3'-.-- =a=l= f:r-E

celule Schwann
c'<T
-lEr
''
- --\-"r.
l-l'

't

\-- -

:;;:;,,;,,,,:

:rt :rr:r1r::.:::t:r.t:: rri:.:,.i:.,1

r f :rl*:i3 Ce Ofigd
-rc

. pieiintal ::ciscontinuitati nugnifre

LGTiil

'

+i

fibrele'post$.angiionard .,nu.. uu
:teaca de :rni'elina. Rolul mielinei
este de izolator 'dectriCtt'it
'atcelereazi conducerea' i
sului ,nervos
1!

\i:,ru[ neuron! SlJ

,tl||llllili;,

,iiuw

;dlllttttqry.qfl3tttft,

o-nti*''

'.'-,'....i

ii;r.i1i1.',:i

.:;.'.

rilrilii,*itullffi1il$lllll

*i,ffiffi Tfid
'r1ll ,r1' ,

,Jllllt'l

'sldllur,'lll'

i0ffi:

;i.
-

'fiffilmlfltfl[&,,
t\--

.i

'

frmililllllll

Srsternitl nervns
:

-icario-

.:

'=

dcud

; :3 neu-

S':-c:ura

'.r+

11).

tlemrcleu
I'

:eltmt-

Fa,,:
-

::nune
lc. cu
.

l.

-:
-

OlVl-

" :orpii

: denl_

=,rrOfi-

cdt

- ),

:si

de

- '-rlele

:.ii un
lubli

F.

f',u*paia rnernbrana ' plasmatica'

r are rol
'

\ -r(.'

"
t\Gf:f$
i)*r'\Gf:ff\
i-wJ

*\,*

Sroa-

celulei

dttt'*x}"
-'t"1i

q$ I i \t\r L \*-\\
*rc*''"r\th'
fl}RAh5
fl3ftAhf{$-{i\tttL

-)

o'"

r'

-,t-3 -?. *lamif-ereie SUperioare, numdrul ne'

l{1"'r' .
: :': :::::e de 10 ori numdrul neurcniior"
:F '-- : : , :-s . - jle corpului celular pot fi diferite,
iiitllli . - -; - : , t:,abile Ca numdr. Se deSCriU rnai
1F - : * - :: -.er.roglii: celula Schwann, astrocitul, . r:rl
w

rdllu{,.,1-:::.c ia. micrJglia, celulele ependimare 9i

,n@:it lE, s.=:Jli:e. \evrogiiiie sunt ceh-lle Care Se divid

ilr---: :-- : ^::rele elernente ale [esutului neIVCS

: -:.. -:::: = iumorilor din SfiC), nu conlin neuur,:-":
s -.: c:rpi Nissl.Aurol desupo$pentru

\++++++

++++++\
-o,o-1

__,ffi=ffi

't

.F

zond

refractara

zond ce va

i stimuiata

:e pnltectie, trofic, rol fagocitar (microglia),

a
iduc tryi sl-'.::: :tc,l Ce mielina 9i in sinteza de ARN.F1t.- ,'
i;
ca.utr ffi-- :-:s:3::e le care le cedeazdneuronulul"
ide
:rile.

*lar

alica poate genera un poterltial de

s: :Ilpaga .pi este condus" Prima proprie:= scrisi i n capitolul afectat fiziolcgiei

..c gi

lr

=se

: agasdu,

: S&,

::ifi: iine

::

in-

nai
Io-

.:

Sfnd
::eSCi
:

in Permeabilitate +i rezistenldr

..:::

"

' i*iin't6i" ."it'iltr'l'ffi

ction-

'ig.

' AionutuOUU*rnUtnUUffi

-,.1.

I : - : -ceree impulsului nervos. Aparifia unui

' - . : :: :::.une intn-o zond a nnernbranei neu-

: :: .: ^ -3 aparilia unui nou potenlial de ac[i!':

- ^ :c ira. Agadar, aparilia unui potenlial de
i . - : - .=--.: anumit punct al rnembranei axonaie
: :": : -s=clnta Cepolarizarii produse de un potenlial
: -- - 3 anterior. Aceasta explica de ce toate
: ': -' = ="e Ce aciiune apdrute de-a lungul unui axon
- secinta primului poten[ial de acfiune generat
: --'
txcruiui respectlv. \ =ie q'm /g'
-

impuls antericr

,*!T

=
i * "- *. rt

',..",

l-

I : nCucerea la nivelul axonilor amielinici (fig. 12)" trn

r ::: -. :?7, p-'"entialui de acliune poate sd aparir in
" :: : ::ta a membranei. pr.'f"i ldlile elgCtr^&e alg
mn:rre*.lrbranei perr:nit depolarizarea regiunilor adiacente,
:
^
: : -:=rtialui de acliune este condus intr-o singura
: ': -. : decarece in direclia opusd, unde s-a produs
- - .: :.alui de acliune anterior, meinbrana este in
-il:-: refractard absolutd. De fapt, termenul de con: - :: : este impropriu, deoarece orice nou potenliai
:,: :::lune este un eveniment complet nou' Care Se
'::::e. se regenereazd de-a lungul axonului.

irnpuls I

impuls urmdtor

Fig. lZ. Condueerea impulsului nervos (poten$ialului de acliune)

intr-o fibrd amielinicd"

"o.1

=l\t*, *tt"{\ i3,

nivelul axonilor
[n acest caz, datorita'
iP
llhel' ipotenli
linei,
*ri!.-1ffiii*t si ,,sare" de la un rrod la altul intr-un tip de
conducere numitd ,,5altatoilie". Acest tip de conducere permite viteze mult rnai mari (100 rn/ s, fala de
10 m/s in fibrele annielinice). Aceasta explica aparilia
mai rapidd a unor reflexe decdt altele.
Sinapsa este conexiunea funclionala intre un neuron gi o alta celula. in $NC, a doua celula este tot un
neliron, dar in SNP ea poate fi o celula efectoare,
musculara Sau secretorie. Depi sirnilardr cu cea neuroneuronald, sinapsa neuromusculara Se nurneqte placa
motorie satt joncliune neuromusculard.
La niveiul sinapselor, transmiterea se face intr-un
singur sens.
Conducerea

tra

Funcfiiie funriarnentale ale nrganismului uman

mielina

..,i,,il',,,:r,,",,

pltllllttili;,

:r'

'llillllillilt"""

"

,.r

iillillillllrrr''""

tililllllll

fiiln" l[",:::
J

{mf

,iL

:r"-

l'' *r*:

: ,L

nlMUTI,
lilllllll"' , i lI

Fig. 13. Conducerea impulsului nervos intFo fibrd mielinizata.

rr.

,lilt

",,r

'l*lllt,,,rlll

Sinapsele neuro-neuronale pot fi axosomatice sau

axodendritice, axoaxonice sau dendrodentritice (fig. i-l i,
Din punct de vedere al mecanismului prin care -c,e
face transmiterea, sinapsele pot fi chimice sau electrice.

rat

nr

'tttfill,t-ll
rrtllll,,,r
illilll

l|,,

in urma interacliunii dintie mediatorul chimic elibein fanta sinaptica gi receptorii de pe membrana

postsinaptica (fig. 15), apare depolarizarea membrar.e

postsinaptice, numitii potenlial postsinaptic excitatcr.
daca este vorba de un neuron postsinaptic, sau potenlial tsulnal de placd, daca este vorba despre o fibr a
musculara scheleticd. Acest potenlial, care nu trebu:=
confundat cu potentialul de acliune, are doua prcplemti speciale: sumalia temporala si sumatia spatiala. i:
primul caz, doua asemenea potenliale produse pi-i:
descarcarea de mediator din aceeagi fibra presinaptica
se pot suma, rezultdnd un potenlial mai mare. iar i n ce.
de-al doilea caz, potenfialele postsinaptice excitat:ri

Jlllli

lillll

i-t&dtfurfie .frfirfif*tia'pfte$nrySqa
nosc peste 4O

&

./

"t'
tla

'.,',,,,-$od
:'tt.',,:

rfifi

,.1

.,,,,

naie

*effinei

poiislnaptica '

receptori

Exemple . aproape t-@

-'

ijii!i,-'

"

'

'* plaCa

,,

,,,,

rnOtOt

, a SN Vegetat

lqi

,.

denC

t,

'

postsinapti ,'.',-',,',' .,

o'n'd .tgrca,e.sjelg
Cea

1i:nr'i"

Si: alse eleC{fite

rr-.,r se r--Ea:i:e"

na'poitsinaptiCa, determin6nd modificari

:,ti:, i::',,
"""''''':.'i''.i"i"-'i'':"'::.r-u::::
::t,l,.i:r: : ttr:: i :

C.

-prezinta
obhiffi,',i
penffi.,
t-Cfib tai
u impulsului nervos, s elibereazi cuei:e c -ej,r r,itf"an binap..
ar i iatbiul'$imic,,in@clioneazd cu recept:,ii. s,:e:',: :,: :

,.,

t:,:::::t:it:::r:::

:' " :: :, axoaxOnicd:

.:

confine vezicule cu mea?:-r

medatori chimici, cel mai ras>a-,a: '_-.:

.fan1a sirqffi$k4..=:_
.Celula bos-Eifl4FicA

aue p,:qrfidruJn-r

) -'''-'. :. I e Ce acelgdi#"'
:.-.-s -"-". *are sunt ali$it
--"-,Fi -: Ce rezi$,ffita
*."***oto'ffi
* ni IL'
I

rt:

_::r:

t::

.:

j:.ni

:,rLiii

:::,;.jitiii:a,,

***-

l'
I

r,. :_:;:,rj;.:ri:l

",
:.r

: r:.J

::lj:,.,ii.

. rl

.:3:::ea
-:- -

i,rnilor gi i mOidififur
3cesle locuri de'jofi'Cti.Ufi.e

l:-:-c=iea este, se pare,r, ,

5-Cfrrgcticnala

'''.'ii-'..".iiii$!'

dnela, dinspre tgrrnina:ia :,i'es,--,3Ft,rE

ir

"' , "i'
r'
,t"',',,,,, ,, ..i,i'r' "

1':,..,',;

sinapsele SNC
.;j-.

,r',,.:ll

,:lll1

sinapse chimice

'

llllll

i;lll:"

f,

produse de doua terminatii presinaptice vecine :=

aceeagi membrand postsinapticd, se pot cumuia.
Oboseala transmiterii sinaptice. Stimularea :e: :tata gi rapida a sinapselor excitatorii este ur:r a .:
de descarcdri 'foarte numeroase ale neur : :. - -,

,#"ai;ry"-$;$ti#8

---^J
FFII
b -gU

:e

r-egiuni 6i6.,.,r.effi

_"

ri'

Sistemul nervos

pentru cd, in urrnatoarele milisecunde,

mestora sa scada accentuat. in acest caz,
fua race cu un rnecanism de proteclie impotritllrpdsfifu-nuldrii. care se realizeazd prin epuizarea
de rnediator chirnic (neqrotransmi[ator)
rll ilireld temlinatiei presinaptice.
mde medicarnenielor asupra transmiterii si[.J'nele medicamente ciesC excitabilitatea
pe*rr (cofeina), altele o scad(unele anestezice).

I
I

fd

Hemll

"

'*
-r===

q*.

x{##

srnul fundamental de functionare a sisterrcn'os este actul reflex (sau, simplu, reflexul).
reprezinti reacfia de rdrspuns a centrilor neri h stirnularea unei zone receptoare. Termenul de
, a fost inbodus de cdtre matematicianul gi filofumcez Rm Descartes (1596-1650). Raspunsul
pcate fi excitator sau inhibitor.
FsF- matornica a actului reflex este arcul refle4
fit dn cinci componente anatomice: receptorul,
derenti. cenfii nervogi, calea eferenta si efectorul

ffiI

1,

este o structurd excitabila care rdspunde potenlial gradate propor-

h stirnuli prin variafii

cu intensitatea stimulului.
rtleflritatea receptorilor sunt celule epiteliale difeSi specializate

in celule

senzoriale (gustative,

Fig. 15. Transmiterea sinaptic4 1. terminalie presinaptica; 2. acetilcolina; 3. fanta sinapticd; A.celula postsinaptica; 5. receptor.

Alli receptori din organism sunt

corpusculii senzitivi mici organe pluricelulard alcatuite din celule, fibre conjunctive si terminalii nervoase
dendritice (receptorii tegumentari, proprioceptorii).
Uneori, rolul de receptori il indeplinesc chiar terminafiile butonate ale dendritelor (neuronul receptorului
olfactiv, receptorii durerogi).
auditive, vestibulare).

1,,'

Fig. 16. fucul reflex 1. receptor; 2. cale aferenta; 3. centru; 4. cale

eferenta; 5. efector.

ffi

'il...if:'r:
:t'

::
i:rrl'
ir..'
;. i jr,r,
. r,'
:.:
,t:r ;:::
:r in:ti:
.:,

'

r.

,t r' *'

,-rfiei%

l
I
I

F,*,
"n,
r\'\\
rj

..hr

.*

Funcliile fundamentale ale onganismului uman

La nfvelul receptoruluf are foc transformarea energiei stirnulului in impuls qervos.

in funclie de proveniedla stimulului, se deosebesc:

TEME Si AFulCATli

. exterorecdptori" primesc stimuli din afara

organismului; q\q]g
. interoreceptort (visceroreceptori) - primesc stimuli din interiorul organismului (baroreceptori.
O Ernrnen{i prfrKipa]ele tiputi d* fd
O Definfrti centrul nefler si precizu tifii
lore ale sls,ternuului rlr\ ts central.

chemoreceptori).
o

proprioreceptori

primesc stimuli de

la

mugchi, tendoane, ariculatii gi inform eazd despre

pozilia corpului gi permit controlul migcdrii.

in funclie
creazd:

d,. tioul r' "efid6"

transrniterea
6 Eryficati
-sinapsefi,or.

pe care o prelu-

chemoreceptori stimulali chimic: muguri

gustativi, epiteliul olfactiv, corpii carotidieni si
aortici; nociceptorii sunt considerati ca facand
parte din aceastd categorie, deoarece sunt stimulafi de substante chimice eliberate de celulele

impulsuiui*, ne-rv;d$ffi ' ni-

De ce credeti ca iians,*i+ffi'se
itliffi i
face unidirectioneil?
l'tl

-n"
.r-gv:

t'r. -Crine.

Cr--

:.

Mi

lffillltrmi" :il

i,p

de

rli
{iL

-: ":
- : .-

::,

.:::

r,'ertebral, format dir

a,e. pe care insa nu

: .: : :::#ffi,T:,1TJ,:], :H
- : ;c';-',-.3i3

. mecanoreceptort stimulati de deforrnarea

s:

afla

4J
.

F-L

'ft4i-ri
olfactiv;
. tonict - prezintd activitate relativ constanta pe

+ }yi'

"rl't
I

$frH',ril:il
,utllllb;i*,

\
:
a

dl

rrlllllllilll!r'r':,

:Ld^fre. .,a

toata durata aplicarii stimulului: receptorul vizual.

La nivelul receptorului are loc traducerea informafiei purtate de stimul in informatie nervoasd speclfica (impuls nervos).
Calea aferentd. Receptorii vin in contact sinaptrc
cu terrninaliile dendritice ale neuronilor senzitivi dir
.

cranieni.
Prin centrii unui reflex se infelege totalitatea struc:?

actul reflex respectiv.

'sistemul
nervos central are trei nivele majore.

catribute funcfionale specifice: nivelul maduvei spindrii, nivelul subcortical si nivelul cortical.

Efectorii. Principalii efectori sunt muEchii striati.

i*fl*,oo,'*:

lltllllullllii'',r

raspund cu o crestere a activitatii la

aplicarea stirnulului, dar, in ciuda rnentinerii acestuia, activitatea lor scade ulterior: receptorul

Calea eferentd reprezinta axonii neuronilor motcri

somatici gi vegetativi prin care se transmite comanda
cdtre organul efector.

ffi

illllll

turilor din sistemul nervos central care participa

lllllliitrfi:::rr'*

in dreptul verte

membranei celulare: receptori pentru tact. vibratii

gi presiune.
in funcfie de vitez#de adaptare:

llprl[lttt'"'Ji*'

-\e

ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nerr

ilH:::

lllfiurr,;

s:ernului nervos.

aF^--

ilulg-:-

temperaturd: terminalii nervoase libere;

, fazici

.-,'"

lifffi 111rrtrr*,,1rrr,r"
ilmllllii[ilf

fotoreceptori" - sunt stimulali de lumina: celule

cu conuri gi bastonage;

. termoreceptori raspund la variatiile

' fi.$tffiu-

velul

distruse;
o

''

'tt
-F

*=ll!:-J.

S al&'fJ"t

!l,]lll rdl

-l

secfiune sagitala): 1

-r

eSirrsss*

Mcl

trB$6"

dilSs$lis

\srr\b$.fi.
/-',
Sistemul nervos

ki

peetele osos al vertebrelor gi rnaduvd se afla

rnrnbrane ale meningelor vertebrale care

vei, iar porfiunile laterah ah -Ff-ului sunt subdivinte

coarne: anterioare, laterale gi posterioare.

in

Comisura cenugie prezinti,

vertebra

este cu conul

lar acesta cu filum terminale. De o parte gi

a conului rnedular Si a filumului terminal, nervii

$ sacrali, cu direclie
i -coada de cal".

aproape vertical6,

exterior al mdduvei
regiunilor cervicald gi lombard, mdduva
doua porliuni rnai voluminoase, intumescentf,atarile) cerricdA gi lornbard, care corespund

teptul

*kgffil

spinate LcR. fint'e

alcatuite din trei rnembrane de proteclie care
mdduva (fig. 1B). Membrana exterioard se
&ra mater. Are o structurd fibroas4 reziseste separata de perelii

f
T{iul
rt din

nu

il

er core-

uI nerv
verte-

epidural.

h periferie, sub formd

Stmlta

de cordoane (fig.

19).

cenugie

Este constij"jF

din

fara

trans-

.'

inferioqqq, iD regiunea torac@ gt_Ig

Lontn neurom vegetauu

rylsl Prqg3lguonan
cdror axoni p6rdsesc mdduva pe calea

:/

-E

rr{*:Srt,$.ililrirbir+$,:r.;:le:l{ir',tflt;:;l*4,**..r.

in centru, sub forma de coloane, avdnd, ih

Md,
aspectul literei ,,ff,gi substanla

centru, canalul

ipinali.ro,".lie-

---

oida are o structurd conjunctiva gi este se$ de pia mq!_er printr-un spafiu care conline
cefalorahidian (LCR).
mater este o membrand conjunctivo-vascucu rol rurtritiv, care invelegte mdduva la care

in

ependimar care confine LCR.

OCoamele anterimre (ventrale) conlin drspozitlul
somatomotor, care este mai bine dezvoltat in regunile dilatarilor. Coarnele anterioare sunt mai H gi rnai
scurte dec6t cele posterioare gi contin doua tipuri de
neuroni somatomotori ai cdroffiilfg ryneazit-ffi
na ventrdi a nervilor spinali. X:-"tr O
(DCoamele posterioare (dorsale) con{in neuroni ?i
cailor senzitive care au semnifica\ia de deutoneuron
(al ll-lea neuron) protoneuronul*S{gtrEg,f$
Xi A.q.
tuat in ganglionii
tC,'I
@ Coamele latemle sunt vizibile in resiuri

i: ?:' -, :$

*{.:J..!,!,

--...

r$

at:.ji-"-sl:fl{t?::

gl ionare ale sisteimilildi"sirnpatic.ffit;

intre coamele laterale gi posterioare,

alba a mdduvei, se afla..

i. mal
rnai bine
veL
Dme individualizatd itn

in

substanta
a

unea

formata din neuroni dispugi in

fubstanta alba
Se afla la periferia maduvei 9i este dispusa sub
forma de cordoane in care gasim fascicule ascendente, situate, irt general, periferic, descendente, situiaJie, situate profund,

in

Eda a Jf-ului formedza comtsura cenusle a madu-

sprfieDdI

\,

Y-

-ffiW'KH
m$ffiw.\
s-t.d*

L maduva ipinirii;2. apofizit transversa; 3. corp

4. nerv spinal; 5. pia mater; 6. arahnoida; 7. dura rnater;

spforoasa

Sttc\$r-

spinffii (secffi le narnrersah) 1 cordonul posterior;2. ganlul median posterior; 3. comisura cenugiie 4. comul lateral;
5. nerv spinaf 6. cordonul anterior; 7. comisura abia. 8. fisura me
diana anterioara; 9" comul anterior; 10. radacina anterioarq 1L ganglion spina| 12. rdditcina posterioara; 13.cordonul lateral;14. canalul
ependimav 15. comul posterior.

F4S 19. lvlftfuna

f |{trfugde

ftf,T,bf
frJ t--'-." (\

* c5ile
ascendente [ale sensibilfta[ii; fig, z
Caile sensibitftafii exteroceptive

lnferior

$se

o catrea

Hnrice gi dureroase
Receptorii se gdsesc i n piele. pentru sensibilitat
durercagi ca si pentru cea terrnicd, receptorii s
terminafiile nervoase libere.
M
se aflain ganglionul spinal.
drita lui este lunga si ajunge la receptori, iar ax
patrunde in rruadnlla
Der.rtoneuncmun se afla

nul
\

fig. 20. Cdile ascendente

1.

gir postcentral; 2. axonii neuronilor lll

(talarnici); 3. talamus; 4. cortex ierebral; 5. mezencefal;

6. cerebel:
7. punte; 8. axonii deutoneuronilor; 9. nucleul gracilis; 10. nucleul
cuneat; 11. bulb rahidian; 1Z fascicul cunea! 13. *"ptor articutar de

Xl{a,
,

rstedor

riW
ifiIill
]Uruillll

iffit rl[htr

in neuronii senzitivi din

in cor

al n'Lacul eL ,\xonul lui trece

IMro
,lffiilrutttil|

ffi

r )r \' -)
--L

h\sn'tr

,lfillt.m[

T
llUillllffilllllMc

,lm

,r@&r

IM

q@
.,@
{ffiLlill,(

Nffi
t'ffi'}i.q'-.=

8
9
1C

a
D
1.1

t{

15

t6

lil:

Sistemul nervos

ryuq unde formeazd fasciculul spinotalamic

cire. in haiectul sdu ascendent, strabate maduhnchiul cerebral, indreptdndu-se spre talarnus.
ll{ea neuron se afla in talamus. Axonul lui se
i pe scoa4a cerebrala, in aria somestezica I

fig, 2

ibilitat

rII

prietal.

SU

stdbilitiifii tactile grosiere (protopaticd)

Fde receptorii sunt reprezentafi de corpusculii

De
axon

gi de discurile tactile Merkel.

I se afla in ganglionul spinal. Dendrineuron, lungd, ajunge la nivelul receptorilor,
patrunde pe calea radacinii posterioare in

din co
don

ul se afla in neuronii senzitivi din cor-

ptor t
,

19. tr,

recep

mr-f-.vI.

frulul

acestor neuroni trece in cordonul anterior

dcatuind fasciculul spinotalamic anterior ffi
irtul sdu ascendent, strabate maduva, trunchiul
gi ajunge la talamus.
Flea neuron se afla in talamus. Axonul lui se

nic.

in scoarta cerebrala, in aria somestezicd

srsibiliti$i tactile fine (epicritice)

I.

[,fszeaza calea cordoanelor posterioare, impreund

cdea proprioceptiva kinestezicd, cu care va fi

trle sensibiliE$i

proprioceptive

utsDffia;ii

kinestezice
ibilitatea kinestezica (simful pozifiei gi al migpqiu) utilize azdr calea cordoanelor posterioairrpreund cu sensibilitatea tactila epicriticd.
Receptorii:
o

pentru sensibilitatea tactila epicriticd,

sunt

hq ca gi pentru sensibilitatea tactila protopaticd,

i cu cimp receptor mai mic; l*.issrrgu d,, Nerkot

rpentru sensibilitatea kinestezicd, receptorii sunt

neurotendinogi ai lui Golgi gi corpusculii

care devin ascendenli gi formeazd lemniscul medial,

care se indreapta spre talamus.
Al III{ea neuron se afla in talamus. Axonul celui de
al III-lea neuron se proiecteazd in aria sornestezicd I.
o Calea sursibilftalii proprioceptive de cqrhol al migcarifi

sfr

Aceasta cale este constituita din doua tracturi:

.t\e, shf nB
o tractul spinocerebelos dorsal (direct);
o tractul spinocerebelos ventral (incrucigat). G ower.s
Receptorii acestei cai sunt fusurile neuromusculare.

Protoneuronul este localizat in ganglionul spinal; dendrita ajunge la receptori, iar axonul, pe calea radacinii
posterioare, intra in mdduvd, in substanla cenugie.
Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior al mdduvei. Axonul celui de al ll-lea neuron se poate comporta in doua moduri: 'i
. fie se duce in cordonul lateral de aceeagi parte,&hW

formdnd fasciculul spinocerebelos dorsal (direct); /Fleshig

. fie ajunge in cordonul lateral de partea opus4
deci se incrucige@er si formeazd fasciculul spinocerebelos ventral (incrucigat). / CrorAr ers
Ambele fascicule au un traiect ascendent, strabat
mdduva 9i ajung in trunchiul cerehgil, unde se comporta in mod
bbftoect;re"Shre.q
. fasciculul spinocerebelos dorsal- strabate numai <)
bulbul 9i apoi, pe calea pedunculului cerebelos inferior, ajunge la cerebel;
tnQudsot ; Gsrsexs
. fasciculul spinocerebelos viintral Stiabate bulbul,
puntea 9i mezencefalul gi apoi, mergdnd de-a lungul
pedu.pcululul cerebelos superigr,' ajunge
r '2 - la cerebel.
'

diferit

i{Li AR.

b t..EttO},{\

C6ile sensibilitifii interoceptive

in condilii norrnale, viscerele nu reaclioneazd la

stimuli mecanici, termici, chimici, iar influxurile nervoase interoceptive nu devin congtiente. Numai in
condilii anormale viscerele pot fi punctul de plecare
al senzaliei dureroase.
Receptorii se gasesc

gi ai-orgain @r
htoneuronul se afla in ganglionul spinal, a cdrui relor, sub forma de tqrminatii libere sau corpusculi
ftil lungd, ajunge la receptori. Axonul, de lamelail."
se) gasegte
lung, patrunde in cordonul posterior, -%uronul
t*t" t" -nglionr*ttotd la acest nivel fasciculul gracilis (Goll) gi dendrita lui ajunge la receptori, iar axonul patrunde in
cuneat (Burdach). Menfiondm cd fasciculul
apare numai in rndduva toracald superioard gi
n6duva cervicala. Aceste doua fascicule. nurnite
hcicule spinobulbare, urcd spre
ffiartoneuronul se afla in nucleii gracilis gi .rnElt

bulb. lfrl

Axonul celui de al ll-lea neuron se incru-

in bulb gi form eazd decusalia senzitivd,

dupa

mdduvd.

Deutoneuronul se afla in maduva; axonii acestuia

in alcatuirea unui fascicul $i, din aproape in_*

intra

aproape,ajunglatalarnur)spins\uLor*'ic-/hffiHh*&
Al III-lea neuron se afla in talamus. Zona de preiecfie corticala este difuza. Aceastd cale este multisinapticd.

Funcliile fundamentale ale organismului uman

* Ciile descendente
[ale motricitS]ii; fig. 211
Calea sisternului pirarnidal

gN)

igi are originea in cortexul cerebral gi controleazir

motilitatea voluntard.
Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale diferite: aria motorie, aria prernotorie, aria motorie
suplimentard 9i aria motorie secundard, stpnapusip
ariei serzitive secundard Dintre cele aproximativ
1000 000 de fibre ale fasciculului piramidal, circa
700 000 sunt mielinizate.
Fibrele fasciculului piramidal strabat, in direc"tia lor
descendentd, toate cele kei etaj,e ale trunchiului cerebral
9i, ajunse la nivelul buhului, se comporti diferit

ft

r l: .*: ;e 15 t cin fibre se incruci$e,azd la niv

bulbuiul r {c.{:usa:ia pirarnidala),
_ for;and fascic
pinar:nlcai i:c -c"s.at Eu c_orticospinal.. lateral, c
ajunge , : c : n'l ::lul iateral al maduvei;- (4fl-?t' qr"-r*
. iri tur- :e b i i::r fibrele fasciculului piramidal
se i ncrucise ?za s. f - I'meazi fasciculul piramidal di

{c:rIc-sp1r:a. antericrt. care ajunge in cordonul an

frgr de aceeas. ;a:e. fiir.,d situat langa fisura mediar
In dreptul liec at - segr-nent. o parte din fibre para
acest fascicu;. se .:,cruciseazd si trec in cord
antericr cpus.

/-i

,\,,\J

Fig Zt Caile descendentq l. cortexul cerebral; 2. fascicul piramidai rc::ric:s;-:.: r l.

4. fasckul cuneat; 5. fascicul corticospinal anterio4 6. fascicul cunea'j -. l3.a::-s
12.

fascicul corticospinal lateral; 13. impuls senzitiv de la piele:

cul rubrospinal; 18. peduncul cerebral (mezencefal).

'.::: =-i:,:

3 -::t-:=::.
14. :eg.-:e= :::, :: a '.- -=; -:t=

Funcliile fundamentale ale organismului uman

-L.

.'*

Fig. 23. Reflex monosinaptic 1. maduva spinarii; 2. axonul neuronului senzitiv; 3. dendrita neuronului senzitiv; 4. ligament rotulian:
5. femur; 6. efector; 7. axonul neuronului motor; B. dendrita neuronului motor.

ffirj,g?L

cenu7fe fibra postganglionara amielinicd, fiind axonul

neuronului din g.anqlionul . vegetativ silnpatid laterovertebral (paravertebral).
Maduva are doua funcfii: reflexa ;i de conducere.
- 1. Functta reflexa a mdduvei spinarii este indeplinita de catre neuronii somatici gi vegetativi.
a. Reflexele spinale somatice. Principalele reflexe
spinale somatice sunt reflexele rniotatiG gi nocicep
tivef dar si reflexul de mersg
. Reflexele miotatice constau in contractia bruscd
a unui mugchi, ca rdspuns la intinderea tendonului sau.
Reflexul se pune in evidenla lovind cu un ciocan de
cauciuc tendonul mugchiului. in mod curen! aceste

GJgf

tVt\
1, ,/

reflexe se cerceteazd la nivelul tendonului lui Ahi

(reflexul ahilian) Si la tendonul de inserlie a rnugchi
lui cvadriceps pe gamba (reflexul rotuliin)$s\t,r-**
Reflexele miotatice sunt monosinapttce (fig. Z
Receptorii sunt reprezentati de proprioceptorii' rnu
culari fusurile neuromusculare. Calea aferentd es
asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv d
ganglionul spinal si de prelunErile acestuia. Prelungin
-t5e dendritica lungr merge la periferie gi se termina la
velul receptorului. Prelunglrea axonala scurta patrunx
o{,yz
in rndduvd prin radacinile posterioare 9i se bifurr

Y=--

A. Reflex polisinaptic 1. axonul neuronului senzitiv; 2. dendrita neuronului senzitiv; 3. efector; 4. axonul neuronului motor;

Frg,

5. neuron de asociatie.

Sistemul nervos

''-:::,-e faCe SinapSd cu neuronul mOtOr din COaril::::tlare de aceeagi parte, inchizdnd arcul reflex
ffi*r .ar g aha raryificatle face sinapsd cu gl_ll:lgR"
posterioare, de unde
U
*t

hi/.

:n:prifficoainele

l:rr

tic este Chiar sinaPsh

din-

ulfuenzitiv si cel motor. Calea eferenta este

:r'lctor, iar efectorul, fibra rnusculara striatd.
:il?:, miotatice au rol in mentinerea tonusului
:*rer si a pozilei coipului.
.;=:,erele nociceptive cOnstau in retragerea unui
xffiru ca rdspuns la stimularea dureroasa a acestue'ttsld sunt reflexe de apdrare. Receptorii sunt
ii;r; i n piele 9i sunt mai ales terminafii nervoase
: lalle aferente sunt prelungiri (dendrite) ale neulnttmrrlmr,i:r :irr ganglionul spinal. Centrii sunt polisinaptici,
llffimrrnr'*e: Cir^r neuroni senzitivi de ordinul al doilea' neu-

roni de asocialie gi neuroni motori. calea eferentd este

reprezentatd de axonii neuronilor motori, iar efectorul
este rnugchiul flexor care retrage mdna sau piciorul
din fala agentului cauzator al durerii.
Reflexele polisinaptice (fig. 24) prezinta proprieta-

tea de a iradia la nivelul sistemului nervos cQtltfal,

antrendnd un nurndr crescut de neuroni la elaborarea

rdspunsului. Studiul legilcr care guvern eazd fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger,

b. Ref lexele spinale uegetatiue. [n mdduva spinarii se inchid reflexe de reglare a vasomotricitalii
(r

e[!e

{e

l*-..

\ -i'
\=-'
L.:

lui lui Ahil

a muschi
l.],;]-q:]"1.':-,"-

. Pentru reflexul rotulian (patelar) stimulul este

pnrrrci'- s prin lovirea, CU un cioc_an, de cauciuc, a
l"n,dnirolui cvadricepsului femural, determindnd extenm gembei Pe coapsd; ilustralia este prezentata la
mrd':rul rnonosinaptic (p. 24\.
. Fentru reflexul ahilian se lovegte tendonul lui
,rA'rue al tricepsului sural atunci cdnd membrul inferilwrr este in unghi drept gi gamba se sprijina Pe un
fl;tr,-{-L se produc contraclia tricepsului 9i extensia

be (fig. 23
lptorii mu

ilhtriel plciorului.

lerenta est

Demonsbarea iradierii reflexelor medulare

Se ia o broascd spinala (broasca decapitatd, cu
qsr:ril rnedulari intacli). Dupa 10 min, pentru depaHrea -socului spinal", broasca decapitata Se sus,pte-,cla pe un stativ cu o sdrrnd introdusd prq planffii bucal. Stimulali pielea gambei, prin aplicarea
rurr-rtr bucati de hdrtie de filtru imbibate cu qcid suls-nc Ce concentralii diferite (0,1-0,3; 0,5; 0,7; 1 9i
I % r. Dupa fiecare testare, spalali gamba cu apa 9i
ruscati-o prin tamponare cu hdrtie de filtru. Se oblin
rcKtii de rdspuns tot mai ample, Proporlionale cu
c-r(ntratia acidului sulfuric folosit, potrivit legilor

ioceptiv di
Prelungire

:rrnina la ni
rta patrunde

se bifurca"

llu Pflirger:

i-egea tocalizariL La excitalia cu concentralia

sma de acid sulfuric (0J'O,37;), se observd o ugoard
ffeile a labei piciorului.
i egea unilateralttatii. La concentratii de O,5%,
:D,nnem flexia intregului membru inferior.

'

un",a@e
Z Functti

de*rytiqll-*

a maduvei sPinarii este

asigurata de caile ascendente gi descendente, prezen-

asociafie'

tate anterior, dar gi de cdi scurte, de

+ 'Jn ttt

+/ij

Lucrdri ?rac+ice
Demonsharea unor reflexe gstegtTdinoa?e.

g$g--

vasq.c onq,trictoqlq pi.,vtq94il?!er!q.qE),

Legea stmetrter.
flecteaza puternic

La,,0,7 7o, S1cOnstata ca broasca

*"*biu

inrerior respectiv gi, con-

comitent, flecteaza rnembrul inferior de partea

opusa.

Legea tradierii. utilizdnd o hdrtie de filtru

imbibata cu acid sulfuri.c',,17Yo, se oblin contraclii ale

tuturor extremitafilor.
Legea generaltzarit. La o c!rncentralie de 27o, sQ
produi convulsii generalizate ale musculaturii membrelor gi trunchiului.
in locul acidului se poate folosi, ca stimul, uh
curent de inducfie, a cdrui intensitate va fi crescutd
a

progreslv.

p. baza cunogtinlelor despre funcfia,,ffi.u

-maduvei
spindrii, explicali reacliile broagt(
-

..-.,'-

,,-e

a[:

<'

:"'asnlrrq'1ft'nrqcrr

r:

W@WW
W
$il

trffi ffiffi

0,7-0,3

0,5%

0,7%

77o

ffi
27o

Funcliile fundamentale ale organismului uman

CuvnrE

'i
I

cHErE

cale ascendentd, cale descendenta, nervi spinali,

reflex miotatic, reflex nociceptiv, reflex monosinaptic, reflex polisinaptic

ki

Vil
VilI
VI

IX

ffimffiffifm$uI

Encefalul cuprinde trunchiul cerebral, cerebelul.

diencefalul si emisferele cerebrale.
Ca 9i mdduva, encefalul este acoperit de meningele cerebrale.

Trunchiul cerebral
Trunchiul cerebral (fig. 25) este format din trei
etaje: bulb (maduva prelungita), puntea lui Varolio si
mezencefalul. In trunchiul cerebral igi au originea zece
din cele 72 perechi de nervi cranieni. Bulbul, puntea gi
mezencefalul sunt sediul unor reflexe somatice si vegetative: salivator, de deglutifie, de vomd, tuse. strdnul
masticator, cardioacceleratori, cardioinhibitori, de clipire, lacrimal, pupilare de acomodare gi fotomotor.
Nervii cranieni
Fac parte din sistemul nervos periferic 9i sunt i n
.numdr de 12 perechi. Se deosebesc de nervii spinali
prin aceea cd nu au o dispozilie metamericd si nu au
doua radacini (dorsald gi ventrald).
Clasificarea nervilor cranieni
Nerutt I, II gi Vm sunt senzoriali, conducdnd excitatii olfactiyg 0),_ ontice (ll) ti statoacustice (VIII)9
Neruii!-iJi,-TV, VD XI, xit sunt motorL o
Neruit V,W\X., X sunt nervi mi.cstL

Flg 25. Tnnchiul cer#al

- fata anterioard (ventrala): 1 mez(

p.:ai:iiCe bulbare; 5. oliva bulbara; 6.pe
culi cerebel:s, .rtei-i:i-i: 7. sanl bulbo-pontin; B. pedunculi cet
i:s[ miii-c1]: r. sar: prni--rnezencefalic; 10. pedunculi cereb
supe:; : :i. Ii cli:e : - i-nane originea aparenta a nervilor cra
resptri.l i: l-.: - :.:ie m:t:rii: s - fibre senzitive.
fal: 2.

D;rle:3

:-::

-$.

Notam. in plus. cd nervii III, VII, IX, X au in st

tura lor si f lbre parastmpatige preganglionare,
originea i n nucleii vegetativi (parasimpatici) ai t

chiului cerebral. (D
Perechea / de nervi cranieni

au originea reala i n celulele bipolare din muc(

olfactivir. Sunt nen.i
ile legate de miros.

s-e.!_Ze[t-Ali

care conduc inforn

Pirechea II de nervi cranieni sunt compugi din axonii celulelor mulTr ie dir
tini. care forme azd nervul optic. Srint nervi sg[tzQ
Perechea III de nervi cranieni -#ffi
tlr sunt nervi motori. care au gi fibre parasimpa
Originea reala a fibrelor motorii se afla in nucleul m
al oculomotorului din mezencefal, iar, pentru fit
parasimpatice. in nucleul accesor al nervului III, tol
mezencetal. Originea aparentd se afla in spaliul di
picioarele pedunculilor cerebrali. Fibrele motorii r

*I.tr 'ln {escr' k\N\xr"du.,c*r\o},tt rui sri* \

T}\cV\Lq

ea*u...ttt$'L.E
Sistemul nervos

se gasegte in ganglionul trigeminal situat pe traseul

nervului. Acesta conline protoneuronul. Deutoneuronul fibrelor senzitive se afla in nucleii trigeminali din
trunchiul cerebral. Fibrele motorii au originea reala in
nucleul motor al trigemenului din punte. Originea
aparentd se afla pe partea anterioard a punlii. Fibrele

12

sbnzitivesedistiibuielapielea.f9!ei,iai."i.ffi
'rlBw''ffi-.{gr:.r,::,

in cele trei ramuri

sunt nervi motori. Au originea realdtn nucleul motor al

nervului abducens din punte. Originea aparenta se afla

lklfi crrrisli

iil
Vil

in ganlul bulbo-pontin. Fibrele

oblic

tep$

intem, superior gi inferior gi la oblicul

globului ocular, precum gi la mugchiul ridica-

ii
d
ffig

M V[ 1. mugchiul

superior;
dept intem; 3. mugchiul drept superior; 4. nervul optic;
dept inferior; 6. mugchiul oblic inferior.

uil
VI

m,

Fibrele parasirnpatice ajung la mugchiul

irisului gi la fibrele circulare ale mugchiului

26).

extern- al globului

ocular.

inerveazd nugchiul drept

":"r!'-?

Perechea VII de nervi cranieni sunt nervi micgti, care au 9i fibre parasimpatice. Fibrele motorii au originea reald in nucleul motor din
punte. Fibrele gustative ale nervului facial au originea
in gfanglionul geniculat de pe traiectul nervului, unde
se gasegte protoneuronul.. Qeqtoneqronul sq, afla in
nucleul solitar din bulb. t[t 1$fu" #!A 3
I

IV de nervi cranieni
nermotori. Au originea re,i-ffiii
ihrat tot in mezencefal. Originea aparentd este
pctsioara a trunchiului cerebral, sub lama
fora Fibrele inerveazd rnugchiul oblic superi-

ee-

ur- 5 rminf

rgvi

nc

+ d_tuerbe;.c,

i frg, 26).
V de nervi cranieni
v
tr-::Fry:
nervi micgti. Originea reala a fibrelor senzitive
d

ence-

peduncerebebelosi
cranieni

*.
struc-

e,

CU

trun-

{hll'-i@

3\
4iTl-

oasa

ma[iFig. 28. Nenml cranian VII se distribuie in regiunile: 1. temporala

9i frontald;2. auriculara; 3. mandibulara; 4. cervicala; 5. zigomatica.

n rerIa
'

lr

Fibrele parasirnpatice provin din doi nuclei: nucleul

lacrimal gi nucleul salivator superior, ambii gasindu-se

tice.

tor

in punte. Originea aparentd se gasegte in ganlul bulbopontin. " Fibrele motorii inerveazd rnugchii mimicii.

rele

din
ntre
erg

?. Nenml cranian V: 1. ramura oftalmic 4 2. ramura maxilara;

gmglionul trigeminal; 4. ramura mandibulara.

ctL

Fibrele senzoriale culeg excitalii gustative de la corpul

lirnbii. Fibrele parasimpatice inerveazd glandele lacrirnale, submandibulare 9i sublinguale (fig. 2B).
c{\

. -}L
!-

6gg${$"tr"tr

fq

. 6,4,8

'tinbu}}v

i&r rD"&&

Ul*"S,-"vr*t

\-

Funcgiile fundamentale ale organismului uman

Perechea VIIII' de nervi

.,t\
'E
'-).'
-S

gi$

b.r-r Sr$Ct

lu

cranieni ffi

sunt nervi senzoriali si sunt formali dintr-o corfrponentd vestibulard, care are pe traseu ganglionul lui Scarpa, gi o cornponenta cohleard,
care are pe traiect ganglionul Corti. Ramura cohleara
se indreapta spre nucleii cohleari din punte, iar cea
vestibulard, spre nucleii vestibulari din bulb.
Perechea IX de nervi cranieni - f

#1Xf#"1il[iiH:l:;

patice. Originea reald a fibrelor rnotorii se gdsegte in

. nucleul ambiguu din bulb. Fibrele senzoriale (gustaW tive) au prirn-ul neuron in ganglionii de pe trJectut
****, nervului, iar deutoneuronul,
in nucleul solitar din buh.

$.' -, Fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator

inferior din bulb. Originea aparentd se gasegte in sar

lhl retroolivar. Fibrele rnotorii se distribuie rnugchilor
faringelui. Fibrele senzoriale culeg excitalii gustative
din treimea posterioard a limbii. Fibrele parasimpatice
ajung la glandele parotide (fig. 29).
Perechea
ae nervi cranieni
- sunt nervi micgti, cere au gi fibne
parasimpatice. Originea reald a fibrelor motorii se afla
in nucleul ambiguu. Fibrele senzoriale au prirnul neu-

'

ron

- nsau

in ganglionii de pe traiectul nervului, deutoneuronul

in nucleul solitar din

elq parasimpatice provin din
gianea aparentd se afla in Eantul refffiH
motorii inerveazd musculatura laringelui gi faringelul
Fibrele senzoriale culeg sensibilitatea gustativa de la
afldndu-se

baza radacinii lirnbii. Fibrele parasimpatice se distribuie

organelor din torace gi abdomen (fig. 3O).

#@fiJiffi;$31,'"$l;;,

-0N

hr\[y ^u'" gefi>S

Il. fkrrf crntn )t 1. plarndn; 2. inima; 3.ficat; 4. s

5. colorr

naftini trra bubara cu originea in nucleul ambi

$ un ryi*, cu origlnea in comul anterior al

ui

srisile, Disfibuf,e prin ramura internd care

in rsvii regt, fibrele ajung la mugchii larin

iar prin rilnrtrzl externa ajung la mugchii sternocl

trunde

trnstctidm S tr+ez (fig. 31).

Perrctpa XII de nerui cranieni g.nt nervi nrctorl Au originea reala
in nucleul
d nervuilui sihrat in bulb" Giginea aparentd se ga
in $ilu.r preoh/il. hrenreaza rnusculatura limbii

fis 3lI

Fig. 29. Nennrl cranian D(: 1. bulb; 2. parotida; 3. artera carotidq

4. limba.

ES

V*adao*.

3t fkrf, trniri }[ )(I t nerv hipoglos; 2. nerv acce

1ffia
.l-r - , -,q_n\ .]j.r.. ,-;. c..' \z
\=\
FE;

egr

vofiirii in ernisfera stinga determina asimetria

volurn ernisfera stanga fiin? mai dezvoltata Ia drep
Emisferele cerebrale prezinta trei fetq lat
mediala gi inferioara (ba zaldr).
Pe fata laterala (fig. 34) se observd doua
rnai adancl fisura laterala a lui Sylvius gi ganlul
c

F:$":W'ffiffi
I
slruat rn parta posterioard.

SanturilffiEiFufin adanci rppait lobii in giri. /

Si

t::^

-'

*L\,iun\

3 re-

tr1** &*.stffis-

$,rr

TUD

Fig. 34._Fa[a laterald 1. lobul parietal; 2. gir postcentral;

3. santul
central Rolando; 4. gir preceniral; 5. lob Trontal;
Sylvius; 7. lob temporaL A. lob occipitaL

6. fisura lateralir

al

re-leu

rnusul
donare
tre car

sensibilitafilor
centru superior

g.a.;

hipotala-

reglare pi coorqnisrnului, pri

epitalamusul care include epifiza

Emisferele cerebrale

3f*:i;tsT#"1::;
l\tfr
tP
,. lateral
dispuse

teazd

Fig. 35-.Irata mediald 1. ganlur corpurui caros;

2. corp caros; 3. sanlur
central Rolando; 4. gantul parieto:occipitar; 5. scizura
carcarina.

61

de gantul olfactiv se afla ganfurile orbit

sub forma literei

Srii orbitali.

,,Ho,

intre care se

deli

I-obtd trycipital
prezinta ganful hipoca
pului, ganful colateral gi gantul occipito-tempo;;i
i;
acestea, se delimiteazd trei giri: girul hipocampic
gi.ir^occipitctemporal rnediat gi lateral. '
ca gi la cerebel, substanta cenusie este dispusa
suprafafi, formdnd scoar,ta cerebrlala, gi, in p.o
zime, forrndnd nucleii bazali (corpii striafi). substi
alba incoqirara ventriculii cerebrali I si If.

g\{eSi--t' \\psssss1
Sh.\.R= $rtrv d$*:i:$\9+*.=i\;}^"-N
"'

ol$

knbiq

Neocortexul, alcatuit din gase straturi celulare, reprezinta sediul proceselor psihice superioare - activitatea nervoasa superioard - ANS. Curent, prin aceasta se inleleg procesele care stau la baza memoriei,

calos.

invafarii, gdndirii, creafiei etc.

1. fornix (trigonul cerebr al); 2. nucleu tala4. cortexul emisferei cerebrale stdngi; 5. cortexul
crebrah drepte; 6. hipotalamus; 7. tract olfactiv; 8. bulb

orpd

Sistemul nervos

Func-tiile neocortexului se grupeazd

$hli (nucleii bazali) reprezinta nuclei imii sistemului extrapiramidal gi sunt situati
gi heral de talamus.

cere b ra l5
hta etajul superior de integrare a activitatii
alba a emisferelor cerebrale este forfibre de proieclie, comisurale gi de asocialie.
pnoiec-tie unesc in ambele sensuri scoarta
Fibrele comisurale unesc cele
I.
formdnd corpul calos, fornixul (trigonul
Fibrele de aso$ cornisurd alba ateri

asociative si motorii.
o

Functttle senzitiue se realizeazd

ffiale

in:

senzitive,

prinffi

analizatorilor.

*fl?"'#lii"i:?i"?ii::,:T'::ilT,,
senzaIii.
.

Func,tiile motortL Emisfetele cerebrale controleazit

intreaga

agtryitul:

ntrt
:ffi

Reflexul necondilionat .rt" innascut ii este caracteristic speciei (ex. reflexul alimentar, reflexul de aparare).

,mffi crffi

i celulare gi are conexiuni intinse

cu neocortexul.
mai importante componente ale sistemului

nnt

calea olfactivd, formatd din nervii olfactivi,

ncortexul fig. 37) ocupd- o zond restrdnsd: pe

bfida
Este alcatuit

uli|ruffiffi.

et doua shaturiffi

este sediul proceiae afectiv-emofionale gi al actelor de com-

iftstinctiv. inte-r.xine

tn

cr\isscern-

Reflexul condilionat este un rdspuns ,,invd!at" pe

care centrii nervogi il dau unui stimul inilial indiferent
(fara importanfa biologica). La aparilia unui semnal
absolut (cu importanfa biologica), animalul de experienla rdspunde printr-un reflex necondilionat. La un
semnal indiferent, animalul nu da nici un rdspuns sau
are o reaclie de orientare. I.P. Pavlov a descoperit posibilitatea incdrcarii excitanfilor indiferenfi cu semnificafii
noi gi transformarea lor in stimuli conditionali, prin:
o asociere la administrarea unui stimul absolut
(hrana) sa se asocieze un stimul indiferent (sonor sau
luminos);

. dominanfa - animalul sa fie flamdnd, astfel incdt

instinctul alimentar sa fie dominant in timpul asocierii
stimulilor;
o reptare
- pentru formarea unui reflex condifionat sunt necesare 10 pdna la 30 de gedinfe de elaborare.

i:ir;r;r;iiir,l funcsrslr:ninir

Pavlov

*le nng*nisr:rului

Liffiein

a explicat mecanismul elaborarii RC pe

baza aparitiei unor conexiuni intre centrii corticali d,

analizatorilor vizual sau auditiv gi ariile corticale vegetative stimulate de excitantul absolut.

::LrlATll

TE'

--:-

C:feCt.

s:e: a. alcatuit din doua straturi

:.: - Di'oceselor psihice superioare;
s sir:rul iimbic; d. sediul:,actelor de
- " :s:.rctiv.
r

Reflexele condi[ionate, spre deosebire de cele

inndrscute, se inchid la nivel cortical. Ele se sting daca

stimulul condifional nu este intarit din tirnp in timp

prin cel absolut (inhibi[ie corticala).
Pavlov a ardtat ca la baza tuturor activitalilor nervoase stau doua procese: excitatia gi inhibilia.
Excitafia este procesul nervos activ care se rnanifesta prin initierea unei activitali sau amplificarea

4
$h'

'ahalizatoru-

:sie centrul corti@,.al

, zual: c. olfactiv; d. cutanat.

cu terrnenii cores-

s: ::.. ie punctate

-. :': : r:exului se gr,upeazd

uneia preexistente.

Inhtbitta este tot un proces activ care se rnan.'

festa prin diminuarea sau sistarea unei activitati anre'
rioare. Exista inhibilie externd neconditionata isu-

pralirninard de proteclie gi prin inductie negati\ a,

determinata de stimuli din afara focarului corticat
activ, gi inhibilie

internd

condilionata (de stingere

de intdrziere gi de diferentiere), care apare chiar i:

interiorul focarului cortical activ gi este specif ica

scoarlei cerebrale.
I
I

Sistem nervos
central tSnCl

l
:

,i,-'i,i

. .: ,r ',, , FxpliCitarg
,,

Encefa'Ei maduva spinarii

', ' .

Sistem nervos
P-e,,rif

: -,

'

'

Neuro.n

Neuron de

intr

asocialie

{ifiteifi'didn1"-"

sxc

'':
:

Neut6,n.c

{ndur6-fi

receptori la SNC
Neuron care transmite impulsuri de
SNC la un rorgan efector
Asociere de fibre nervoase inconjurate de [esut conjunctFr; poate fi

Neuron motor
(neuron eferent)
Nerv
ir::l : :r: r':: ':: ,', .iii ':: :.' : r :::,: :r ::rj,rra
:r: :: i:.: .1rr I I ii. r.,::l:iir:l::r.::r:ri ri:i:.,.:::,:t1ri,r:i:
t: ,:'r,
'
,.r:':t.,*t.i..-,.:.'l...
,"',

" "'
Nerv motor
vegetativ

ti,.ii;i.i.,:.r'r::,

il';iii

transmite irnpulsuri de la

senzitiv, rnotor sau rnixt'

Nerv care stimuleazd contraclia

ffi.hffiie

ietiii'

,Nerv care regleazd contraclia

.r,-.4rl"Iqg!+lqlurii. - etede, a rniocardului
,si'seerefia' glbndulara

..$

Ganglion

Grup de corpi neuronali localizat

in
Nucleu
..:

Tratt.

"

-:-.rsi vegetativi gi legatura lor

:'
l=- -:- -s s:*ati intranevraxial si extranevra^...-: :: : Cu Organele a CdrOf aCtivitate
, .:
z=-"
.::= '- ---' ==22 sistemul nervos vegetativ. In
: : .:^- - :::\ lS vegetativ deosebim, struc-:: *:
sistern nervos simpatic gi unul
*-:::: --= -:
*ai multe organe prinnesc o iner=
. ::: ":. , : : -: ? si antagonicd. In alte organe,
: : - : : ::. * : aticul exercita efecte de acelasi
' : :. : ": =':-: : .= sunt diferite, cantitativ si calita\ ' --a*:^ea. Cfgane asupfa Cafofa numal

:;iii,,lll1,.,

''

'- ,,':

afara SNC

Ciu$ , rpi neuronallloializali

"
t'n'$NC'"''".,.
Grup de fibre nervoase care leaga

parli ale SNC

fli:

llillrrtlllii

"ll"l
lr

niill '"','

'

-.

,,rilllll"::r

:iiilllililli

;:,

rllr"

llllr,,'"
rr,llllll,..

tipolar localizat in

a*

Neuron senzitiv

Sb

r=X*c*xqS

Nervi, ganglioni gi plexuri

c,,('sffi

Ne#

i.:i

Ambele procese sunt extrem de mobile, putdnc

iradia pe o suprafata corticald sau sd se concentreze
intr-o zond limitatd.

"ffirffi

la

7 :=:= : -: ,..::". SiSlernului nervos vegetativ sta

i"e:.:,- -=-a :: :::trS:ara pebaza arCUlUi reflex vege:?-.' , ]= == :t=-:::3 7 arcului nervos vegetativ este
ase:. ?: : : : : * ::::? ie la arCul reflex Somatic.
=.
Neu:-: * ,.s:: -'r = =:: rsi are originea in ganglionii
:z-: : -." ertranevraxiali atagali nervilor
sprna.. s: cranie-., - = - :- -.= - ? *:ge la receptorii din organe
SaU \ aS= := - -::=:: -:. :lesoreCeptOri, Chemoreceptori), iar ai, - - - :=-. --;= : nevrax, intrdnd in legaturd
cu cel::* ,a:=::: , s *.:atic sau parasirnpatic).
Calea e:=::::: " =: :ri-.;ui r,'egetativ se deosebegte
=
fundarne::. :: :=a . :=: eruiui somatic datorita existentei u: : : .=^ :. - , :getativi latero-vertebrali, in
cazul s, s::'- - - s * : a ,. :, sau juxtaviscerali ;i intramurali. .: c:: - sisterruiui parasimpatic. La nivelui
n)^ r1' - -: - ' z- -=
s '. a: sa i ntre axonul neuronului
yu-,Y
\ ece::: , : :;=';. --: ::e', aZUt CU teaCa de mielina,
S. :t*: -- * ,::=:=: , : - S::a:rgliOnaf, al CdfUi aXOn nU
aie --=?:= :: : : ' : ? \r -rnul neuronUlUi pOStgangli::?: - - -*.=:= :.::a : -slqanglionard, care ajunge la
:rq?- - :-::. - - , t'i::a:. , i:l-tuSChi neted SaU glanda).
::: =:: t f orme azd, la nivelul
=

,liilllllllllll'?*:,

a{t

{r!{.lt-

lllllllll'"lt;r,,,

illll,,
lllllll,i':ll
lltillllli ' "

.',

ili
,llltill

:lll"'rlllli

llllilil

lli

rllllllllls'ilr',, '.,

rlllllll-:r
'illltn,,,"',,,,, ,,-

llili ,

lli: ; :

llln

'

;llilllillt"'

,
_,:,

'",111t,,,,],,,'.:,

::

,]o.,61=.* :

aI:+

:t<.'rr.l\r

w -*tS---

I- ----' '\ -:
Shss\cmpNsr

:r&t

^ ^*? ,\'\ ^Nt

:-'pJ$

rJb
/ 1 ,- ,
.\ \n-i*.<dtr;

;t#

e.

'"*,i'"

!'
-4'
'l 'a.F ::#B.$ffiffift'

,r',,''
i , r.-' ,u E*

6g

.*

Y"6Fif"'
ju.u,"' t

ii:

ui,
i "''
.ir,

'''" t
-," '-l''' ,
,,1.{,,.,,,,,,,,

plexurile din perefii tubului digestiv.

in cazulparasimpaticului, fibra preganglionara este
lunga, in timp ce iibra postganglionara este scurtd,

re ',Hffi"i"1fi:H,"l"pJ:Tff;1i'13',p""tiu.
,b"'"1j"ffij:':ffij:,",1T:'i'iiloi,#"sronara

u #$
,{fl'f
ii,'
Fr' #i,l:-, ,"ts . FS.,iil.i n;d;{,

$t
*..J-_$S;
I .."*-.,"\[rm*#

::iil:"

-ti"'

""u
chimiq

aietiilofina.
lcl LqPqLur
capatul periferic
simpatic, la
La
La SlSLgIIlur
sistemul DtrlrPquLr
Psrusrr! al fibrei
r
r,
:- ^^-t^^+
^! t
ia contact cu
aceasta
unde
postganglionare, acolo
r
r
t - ^^
-l:L^-^--:
-^-^l-^^^li^.
iar in
noradrenalina,
organul efector, se elibereaza
^---.t
-^^+il^alina
acetilcolina.
-^-^^r--^+:-,,t,,i
cazul parasimpaticului,
Prin controlul asupra miocardului, rnusculaturii
netede gi glandelor, SNV coordoneaza activitatea viscerelor gi a vaselor sangvine. Este vorba, agadar,
despre efectori care nu sunt, in mod obignuit, sub
\..vvrrv

TE

ei

postganglionar6 se elibereaza acelagi mediator

vrvvvvr

------t

control voluntar.
Arcul reflex vegetativ are aceleagi componente cu
cel somatiq ftfenenfairconsta in modul in care este

alcatuita

smupicante; 6. trunchiul nervului spinal; 7. radacina anterioara;

ft. radacina posterioara.

fferitelor viscere, plexuri vegetative mixte, simpatico-

in coarnele

m* ale maduvei toracale gi lombare

late-

superioare.

Cenhii sistemului parasimpatic sunt situali atdt in

nndeii parasimpatici din trunchiul cerebral, cdt 9i in
riniduva sacrald S2-S4, unde se descrie nucleul

rcsimpatic

postganglionar.

Originea fibrelor Preganglionare gi localizarea gan-

pmasimpatice.

Centrii sistemului simpatic se afla

Aceasia cuprinde doi neuroni., Primul are corpul

neuronal situat in substanla cenugie medulard sau
cerebrala, iar axonul sau face sinapsa cu cel de al
doilea neuron intr-un ganglion vegetativ. Primul neuron se numegte preganglionar, iar cel de al doilea
glionilor vegetativi ajuta la diferenlierea celor doua
component6 ale SNV: simpatica 9i parasimpaticd.
Comparatie

inhe SI'{V simpatic

-si

cel ParasimPatic

pelvian.

Cdile sistemului nervos vegetativ

Simpaticul igi are caile lui proprii, reprezentate de

paravertebrale (latero-vertebrale).
trrasimpaticul granian folosegte calea unor nervi crarrrn*tni, Iil, Vil, IX, X, iar parasimpaticul sacral pe cea a

h.tuile simpatice
nrmrrilor pelvici.

Lanlurile simpatice paravertebrale (latero-vertebrasunt doua lanfuri de ganglioni situali de-o parte 9i
'fu alta a coloanei vertebrale. Ganglionii latero-verteMi sunt legali si cu nervii spinali prin ramuri comulm)

nft:ante.

ln cazul sistemului simpatic, sinapsa intre fibrele

Wrr gi postganglionard are loc in ganglionii latero-verlhbrali, aparlindnd lanfurilor paravertebrale. Deoarece
ffie$ti ganglioni sunt foarte aproape de mdduvd,

ffieh

iD timp ce fibra

Cornponenta simpatica activeazd organismul pen-

tru lupta gi apdrare, mai ales prin eliberarea de nor-

ffibra preganglionara gi cea postganglionard se face

}n cazul sistemului parasimpatic, sinapsa intre

in

adrenalina din fibrele postganglionare gi de adrenalina

din medulosuprarenald. Componenta parasimpatica
produce, cel mai adesea, efecte antagoniste simpaticului, prin eliberarea din fibrele postganglionare a ace-

gfrglionii juxtaviscerali (aproape de viscer) sau intrarTnrali (aflafi chiar in peretele organului), cum sunt

tilcolinei. Acliunile celor doua cornPonente trebuie

echilibrate pentru menlinerea homeostaziei.

preganglionard este scurtd,

'poctganglionard este lungd.

Funcliile fundamentale ale organismului uman

Exista si un numar foarte mic de fibre postganglionare simpatice care elibereaza acetilcolina (Ach).
Exista Ei fibre postganglionare care nu elibereaza
nici Achu nici noradrenalina; acestea au sinapse noncolinergice, nonadrenergice, eliberdnd alte substahte,
precum monoxidul de azot (fig. 39).
Majoritatea viscerelor sunt prevdzute cu inervalie
dubla, sirnpatica gi parasimpaticd, situalie in care cele

\----

adrenalina gi

ganglion

Fig. 39. Neurohansmitdtorii SI'W:

- sinapsele care folosesc noradrenalina NA (norepinefrina) gi/sau
adrenalina (epinefrina) se numesc adrenergice;
- sinapsele care folosesc acetilcolina Ach se nulnesc colinergice.

doua sisteme pot acliona antagonist (de exemplu,

reglarea diametrului pupilar), cornplementar (de
exernplu, reglarea secreliei salivare) sau cooperant
(de exernplu, la nivelul aparatului reproducdtor sau in
micfiune) (vezi fig. 41).
Fxista $i c6teva organe care nu sunt prevdzute cu
inervatie parasimpatica: medulosuprarenale, glandele
sudoripare, mugchii erectori ai firelor de par sau

maixitatea vaselor sngvine. in acest caz, reglarea

activitaili se face prin cregterea sau scdderea ratei de
stimulare simpatica a structurii respective.
Sistemul simpatoadrenal intervine, de asemenea,
gi

in termoreglare.
i

'.+,,j
,!*

+,'
.,.:l

'.

,,'i.'

a?
,-!

.1 -t

Arcul rcflex somatic

Arcul refla( vegetativ

FiS. ,tO. Ccnparafie lnhe arcnrile reftexe sornatice 9i cele vegetative 1 a. neuron de asociatie; 1 b. neuron de asocialie (intre axon
neuronilor viscerosenzitivi din % posterioard a comului lateral gi dendritele neuronilor visceromotori din % anterigara); Z ganglion d
radacinii posterioare; 3. neuron preganglionar; 4. ganglion vegetativ; 5. neuron senzitiv; 6. viscere; 7. neuron senzitiv; 8. neuron motor.

v
lii*rnn'rr-rI r:srvns

Efectele stimuldrii SNV asupra diferitelor organe

Efectul stimularii parasirnpatice

::

xu*.er*ct...i'.

'

Constricfia pupilei (mioza) * " ::';r '?i{ i'

Contracfie (pentru vederea de apIaABe)

+ secre[ia
+ secrefia la nivel palmar,,
t secrefia - determinir secrefle *+

apoasd

*i

salivard
+ secrefia

,i

+ secrelia
Nu a,re'efect
,

,:

":r I

::: ::

::::.

.1.:: ;,:1

t
Nu are efect
Dilatalie

in cdteva teritorii vasculare

?iamani

Arbore bronsic
Glan-.nie

Constric!ie

+secielia " ''

mucoase

-ract gaStrdintestinal
Motilitate
Sfinctere
,,

'.,

''

+ mlscarea
relaxeaza sfincterele' (de cele mai
:

multe ori)

Nu are efect

=icat

i
lt'

::

i/'

;'.{,,'L," f
i.I

::
/ancreas

Splina

J,

ii

Nu are efect

reduce debitul urinar si secretia

de renu:la;
deterrnind contracfia sfincterului
vezical intern
l

-=gend6:

.t

,!'r,:'

+ secrefia exocrind

+ contractia

-ract urinar

t,

- inhiba; + stimuleazd; J scade; t

creste.

"

contracta mugchiul detrusor vezical

relaxeaza sfincterul vezical intern

,:t

,r

*'

"'

\.Nry&
- t\nrrwR_esu

e\\

\.tles \tr*N

o\uN\suu*-

$rs$t\*lLs*b-

f,F#
ffie#
ffi*b#
l"*
tffia*ffi
l-St': ?ry**"
J"h$

lsri"

t."i

tl$Ler\t\ke

ernie-\inic'

\*
fT
\rtnt
-l-

f-=w
I

Fcerflmr*"ur#

d=-$ku'pd,tr*@
u$tso
lt'n,io5*

i8*

'i

*tgr utu-r**
r

q
[eto*q#' shry" S

1-$'eff
f orlnrGUnieg
l_ q

l*?

*G

Ix

It
I
t-

5
J

t!
*

i
rl
E

t*

ktrqstq*\st\R.-*

Ltirys

r-\"/r-ll
' t isrn@
*==,,Lsun*E
="\

"'**\

a'

/t

'E/

giro

'-rlgi-

ko$e

-A

T*'

t
I

>

si&L$\u

Vw"
-""q**r"

3*"t*fuvt"

lt'?sRgt-g

$ iSe{in

ri''c$.ire

D't\*q$* \iUqtrt

$srnoc-

b) dueder-"'

eiN

$s'R,
i

dJrn nilnGlu-h. mN$

?;n
*.{e

s Nnoltgrt&*-

&-*
ry$s-s^"
Tpfrz
--tloljelRn$s. lontN {.
&
T*$*,

gE'btele
l-r

of

Jsn*o* uicpu ueRrl

5H-+i-+rriic

i-

unde

\.ot* S* $sotes, tn

tbt"- pe*ncc,r1i,J*b.
Lo\h\. C-r,"'.**5i'"$io.*,\

esNELioN$\- ceUr+C

ine-scq$" },s}N\N

h
il4aenredc zupeprbe i\,
v
.
n r \,
iner"ren3! |

'
intendo$

ui

-.iio*il

i'o

oeNlauiurulu

$Ute\" y*i""'$snoxr

erNte

ssrtttt''u\

t od*rl

\q:l-

*mmdut'froe$tledil

bo qN\R$"oRIs

F--ebceb

r=r-L:-:

SS*t- t"\\

$* **.nio"i,.h.dcoF'rn GHN
'#RJ"$isr*crv
CzuioHuru -ugroresic ,uteero* l*. $t*fe,

I
t

L
t

)berR\tc$i

t_
I

tr-\1ar*tws'.1-

ruu=dibq>

dihwr.*S"w

FN\

Trb${e
I

r
-,r

tS

'ilcpMl' ;
l}

Dr*d.i
1\

?RRRd\\PFFT\C

r--

;.
G-,

*---

{t/

jJ*._*-

-s^r&iunq

htrtrQ-ictu
----*t?

r$
'

{
\

Er

tF

q
.fu

\
U

t\

a
I

{:
?\.

;.-

ii

tifif

d{Etff
rut,U\
rI H

\f'

'"
rTi:... aj

;<

--r)

!tJ=

-aq;\.oI

rr{R\lt'i MrcR\
t.t.-

gr&t

NeA R e&ts

[},.* c.,P
I t'"h lnt'
/a=,+ J*f

L-

nucle;f ot*ttottrdna

LUU$.

ttt

obe**t

-*p:.r*

qct\
n

ot\t*cg\s
"C

* o\f
ts"bL

,-+u^i &" )-r;g,

!^o4**dc**,t*$

ffi

f.n - \o'ttHr

f{-'

.ai+

Sil'*shi&o'

NuoLt eryZr\-$
-it

T-N-

%-

u-q*Qd

.{f\

tuw
s$u

;e

Nu\+r*grr"on

trr\lth\#ff

T\BR

'R

-6vrtuqcl^

PAhdu

tudrtv
a.t.$b'td'.^

flben

L/s t

\\I

fl

t'##*t,rfu,+;

^/t
ndNde\Dc\.
^0.h
+eh'r".3L

ru&rt\

tS

sSrkcx-

"{,*tu)

r\r

\.\

NI.JCL' VCGeTil;TI{I

F"q-A&ht'&,b
b,4r 9, to

j*&"t

f6r"luTo-'-.*--)$Je

frrffi-*hw**[M

J\.

't,

rrrrt.lalni.*^rN^$,..

inits.:n*i;$''

#i:Qi"n

I
I

[r"U*t
Yl

!'o's.i-*tNu'

]ffiffi,]*i.*"h

ilntuttNilfr$- q$cr?s\c"Ab-d"

lla,

*j

["o&"l-

'/-i

\'

'e -

Sl$"*'.ffiM ^tu$eh]#L

*&

-%*J" **[&1R*$"

S g{ arb mctcerntlib&Kml-

r\,\,
\F

'ti,

^.n,-,..jh[
s

ffi}-*'**ffiul@*

ff
cm"q;

dixa$ill;i'Iir1*m"*

*-/:iit+tt"{':"1"4i
;' -il
!*;''l+l'it''

..;:{llFlt

''^'"''*':'i#iiiill:r:*l{lrrtl:r
i|d-i;li:#'t':''

Js
Jry

U4d*.

'-a-

$.S&L

,ffffiff

-tenslci.*-

Sli

'

\*

,*i.'i'uJ--