Mii de gnduri se adun i se pierd n mare

Mii de clipe depnate se neac n mare

Timpul trece i strbate suflete uitate.
Din bolta cerului senin rsare i strluce
Acea rmas amintire ce dorul greu l duce.
Parc ieri se tot iubeau,
Dulci cuvinte i spuneau
Astzi totul este stins
Iar pe ei n parte rul i-a atins
Lumea ce-i nconjoar a devenit strin,
Amprent i-a lsat distana cea strin.
Iubirea a aprut n grab ca o glum,
Creznd c pentru ea i alegerea cea bun.
Dar tot ce este bun dureaz doar o clip,
i planurile mree de-ndat se risip.
Frumosul s-a scurs i nc doare,
Zmbetul din ochi sorbit n graba mare.
Ea tot privea n jur, parc l-ar cuta,
Nimic din tot ce are nu o poate vindeca.
ntr-una din zile ei se vor ntlni,
El va nelege c nu-i poate interzice a o iubi!
Se vor privi n ochi i vor nelege,
C n via nimic nu se alege.
Vor reveni acele ateptate srutri,
Sub clar de lun- dulcile mbriri.
i vor spune-n oapt c totul a fost o rtcireViaa le-a fcut o lecie de iubire.

Pe geamul maroniu alunec agale,

Stropii arginii ce cad ncet de jale.
Cocorii au plecat i frunzele-au czut,

Iar razele de soare prin nori au disprut.

Iar ea, biata copil, pe geam privete-n zare,
Oamenii i vede doar ca o lume mare.
Privete cerul ce plnge ne-ncetat,
Oraul mut, ce st ngndurat.
Cu ochii mari privete ne-ncrezut pn-n zori,
Imagini clare ce se primbl printre nori
i deodat, printr-o lumin fermecat,
Apare el, acea fptur minunat.
Acei doi ochi ce strluceau ca doua stele ndeprtate,
Ca dou inimi ce s-au iubit i acuma-s de mult uitate.
Se tot privesc dar s-au uitat de vreme mult,
Ba chiar i inimile lor demult nu se ascult.
Ea nu putea s uite acea dulce privire,
i toate vorbele ce-au disprut ca ntr-o clipire.
Aceast zare ntunecat