Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
76543micro Raspuns
76543micro Raspuns
Tabloul microscopic
- n lumenul vasului se gsete un trmb format dintr-o reea fin de fibrin
- Printre ele se gsesc: eritrocite, trombocite, un numr nensemnat de neutrofile
- Se gsete mai frecvent n vene (deoarece torentul sanguin este lent)
- Se formeaz rapid
- Este obliterant
Consecine
I.
favorabile:
a) resorbia trombului
b) autoliza aseptic
c) organizarea conjunctiv
d) vascularizarea
e) canalizarea (recanalizarea)
f) calcificarea (petrificarea)
II.
nefavorabile:
a) autoliza septic (ramoliere purulent)
b) ruperea trombului i transformarea lui n troboembol
www.medtorrents.ucoz.com
www.medtorrents.ucoz.com
diagnostic macroscopic al amiloidozei tesuturile se trateaza cu solutie de Lugol, apoi cu solutie de acid
sulfuric de 10%, amiloidul devine albastru-violet sau verde-murdar.
In rinichi amiloidul se depoziteaza in peretii vaselor, in ansele capilare si mezangiul glomerulilor, in
membranele bazale ale tubilor si in stroma. Rinichii devin duri, mariti si slaninosi. Pe masura progresarii
procesului glomerulii si piramidele se inlocuiesc complet cu amiloid, tesutul conjunctiv proligereaza si se
dezvolta ratatinarea amiloidica a rinichilor.
In micropreparat se observa depunerea selectiva de mase amiloide de culoare rosu inchis in mezangiul si
capilarele glomerulare, in peretele arterelor mici sb endoteliu, sub membrana bazala a tubilor si pe traiectul
fibrelor reticulare ale stromei. In celulele epiteliale ale tubilor contorti se remarca modificari distrofice, in
lumenul unor tubi cilindri hialini. Pe masura evolutiei procesului distrofic, glomerulii si piramidele se
inlocuiesc complet cu mase amiloide, iar ulterior are loc proliferarea difuza a tesutului conjunctiv si
ratatinarea amiloida a rinichiului.
Amiloidoza secundara, spre deosebire de alte forme, se dezvolta ca complicatie a unui sir de afectiuni si
anume: infectii cronice (mai ales tuberculoza), afectiuni insotite de procese purulente distructive (boli
ulmonare cronice nespecifice, osteomielita, plagi supurate), tumori maligne(leucozele paraproteinemice,
limfogranulomatoza, cancerul), boli reumatice(indeosebi artrita reumatoida). Amiloidoza secudara, in care
de regula se afecteaza multe organe si tesuturi(a. generalizata), se intilneste cel mai des in comparatie cu
alte forme de amiloidoza.
23.Lipomatoza inimii.
Definiie:Distrofiile mezenchimale lipidice se dezvolt n cazul tulburrilor metabolismului grsimilor
neuter sau a colesterolului i esterilor lui.Se manifest prin depozitarea excesiv a lipidelor n epicard.
Tabloul microscopic:n preparat se observ grupuri de cellule adipoase care infiltreaz miocardul,disociind
fasciculele de fibre musculare,dintre care cea mai mare parte sunt atrofiate.esutul adipos prolifereaz sub
epicard formnd un strat de grsimi,care nconjoar inima ca o teac.
Cauze:alimentaia dezechilibrat i hipodinamia,tulburrile reglrii nervoase i
endocrine(hipercorticism,hipotiroidism,hipogonadism,hiperinsulinism) a metabolismului lipidic,factorii
ereditari.
Noiune de obezitate:Obezitatea reprezint o cretere a cantitii de grsimi neuter n depozite,ce poart un
character generalizat.Se manifest prin depozitarea excesiv de lipide n esutul celuloadipos
subcutanat,epiploon,mezou,mediastin,epicard.
Varietile obezitii secundare:a)alimentar;(alimentaie dezechilibrat)
b)cerebral ;(tumori cerebrale,traumatisme)
c)endocrin;(hipercorticism,hipotiroidism,hipogonadism)
d)ereditar;
Clasificarea obezitii dup nivelul de depire a masei corporale:
Obezitatea
Obezitatea
Obezitatea
Obezitatea
de
de
de
de
gradul
gradul
gradul
gradul
a. inmugurirea capilarelor existente, cind in peretele lor apar proeminente laterale datorita proliferarii
intense a celulelor endoteliale cu formarea unor cordoane celulare in care ulterior apare lumen,
constituind capilarul de origine.
b. Neoformarea autogena a capilarelor, cind in tesutul conjunctiv apar aglomerari de celule
nediferentiate care se transforma in celule endoteliale, ulterior in aceste aglomerari apar fisuri care
se contopesc cu capilarele preexistente.
In dinamica, pe masura atenuarii procesului inflamator, numarul de celule si vase saguine se reduce treptat,
celulele mezenchimale se transforma in celule epitelioide, iar ultimele in fibroblasti. In tesutul de
granulatie in curs de maturare predomina fibroblastii, iar numarul de vase se reduce progresiv. Paralel are
loc cresterea activitatii fibroblastilor si producerea intensa de fibre colagene, vasele se transforma in artere
si vene. Procesul de maturare a tesutului de granulatie se termina cu formarea unui tesut conjunctiv
fibros(cicatriceal), in care se intilneste un nr neinsemnat de fibrocite si vase.
Neoformarea tesutului de granulatie are loc numai in regenerarea tesutului conjunctiv propriu-zis dar si in
cazurile de regenerare incompleta a altor organe(cind defectul este inlocuit de tesut conjunctiv), precum si
in procesele de organizare, incapsulare, de vindecare a ranilor si in inflamatia productiva.
37.
Definiie: Ciroz hepatic este o boal cronic, caracterizat printr-o insuficine hepatic
progresiv n legtur cu fibroza cicatriceal i remanierea structural a ficatului.
Etiologie:
1. infecioas: hepatita viral, bolile parazitare ale ficatului, infecia cilor biliare
2. toxic i toxicoalergic: alcoolul, toxine industriale i alimentare, subst.
medicamentoase, alergeni
3. biliar: colangita, colestaza de divers gen
4. alimentaro-metabolic: carena de proteine, vitamine, factori lipotropi
5. circulatorie: staza venoas cronic n ficat
6. criptogenetic
O importan deiosebit o au: ciroza hepatic viral, alcoolic, biliar.
Clasificri:
1. n dependen de etiologie.
2. morfologice
3. morfogenice
4. clinico-funcionale
1. vezi la etiologie
2. dup particularitile morfologice:
Macroscopic:
Septal incomplet
Micronodular
Macronodular
Mixt (micromacronodular)
Microscopice:
Monolobular nodulii de regenerare ocup un lobul hepatic
Multilobular sunt formai pe baza mai multor noduli
Monomultinodular
www.medtorrents.ucoz.com
3. tipurile morfogenetice:
1. postencrotic
2. portal
3. mixt
4. caracteristica clinico-funcional:
1. gradul de insuficien hepatocelular colemia, colalemia, hipoalbumin- i
hipoprotrombinemia, prezena substanelor vasoparalitice, hipotonie, hemoragii,
coma hepatic
2. gradul hipertensiunii portale ascita, hemoragii esofago*gastrice
3. activitatea procesului activ, activitate moderat, neactiv
4. caracterul evoluiei progresiv, stabil, regresiv
Tabloul microscopic:
- distrofia hidropic, balonic, gras
- necroza hepatocitelor
- necroza hepatocitelor duce la intesnsificarea regenerrii lor cu formarea nodulilor
regenerativi pseudolobuli
- n sinusoidele pseudolobulilor apare membrana conjunctiv capilarizarea sinusoidelor
legtura hepatocitului cu reticuloendoteliocit se ntrerupe
- fibroza difuz condiionat de: necroza hepatocitelor, hipoxie progresiv cauzat de
compresiunea vaselor hepatice de ctre nodulii cu cretere expansiv, scleroza venelor
hepatice, capilarizarea sinusoidelor.
Modificrile:
- icet i sdr hemoragice consecina a insuficienei hepatocelulare, colestazei i colemiei;
- scleroza venei porte hipertensiunii portale
- dilatarea i efilarea anastomozelor porto-cave
- ascit
- splenomegalie
- sdr hepato-renal
- glomeruloscelroz hepatic
Complicaii:
- coma hepatic
- hemoragii din varicele esofagiene sau gastrice
- peritonit
- tromboza venei porte
- dezvoltarea cancerului
Microscopic : Este constituit din cavitati vasculare mari cu pereti subtiri,tapetate cu cellule
endoteliale si umplute cu singe lichid sau coagulat.
Localizarea frecventa,variantele morfologice de hemangioame :
1.Capilar=localizat in piele,mucoasa tractului gastrointestinal,ficat.
2.Venos
3.Cavernos=localizat in ficat,piele,oasele spongioase,muschi,tractul gastrointestinal,encefal.
4Hemangiopericitomul benign=localizat in piele si straturile intermusculare ale
extremitatilor.
Ficatul : e marit considerabil ,masa lui atinge 5-6 kg.Suprafata e neteda,pe sectiune e
cafeniu-cenusiu.
Complicatiile si cauza decesului : Celulele leucemice formeaza staze si trombi leucemici
ceea ce duce la dezvoltarea infarctelor si hemoragiilor.Metastaze,aplazia maduvei
osoase,pancitopenia.O cauza imporatanta e decesului este autoinfectia bazata pe scaderea
imunitatii organismului.
www.medtorrents.ucoz.com
socul
cardiogen,fibrilatia
ventriculara,asistolia,insuficienta
cardiaca
74.Pneumonie focala.
Definitia de pneumonie in focar.Pneumonia de focar se numeste inflamatia plaminilor,dezvoltata in
legatura cu bronsita si bronsiolita.Are caracter de focar si poate fi o manifestare morfologica a
pneumoniilor acute primare(de ex. in infectii respiratorii virale) si secundare(ca o complicatie a mai multor
boli).
Care este mecanismul de aparitei a pneumoniei in focar.
La dezvoltarea pneumoniei in focar contribuie bronsita acuta,infamatia raspindindu-se pe tesutul pulmonar
endobronsic(pe cale descendenta,de obicei in bronsita sau bronsiolita catarala),mai rar peribronsic(de
obicei in bronsita si bronsiolita distructiva).Pneumonia in focar apare pe cale hematogenain generalizarea
infectiei.Dezvoltarea bolii este favorizata in caz de autoinfectie in caz de aspiratie-pneumonie prin
aspiratie,fenomenele de staza-pneumonia hipostatica,in aspiratie si tulburari neuroreflexe-pneumonia
postoperatoare.
Focarele deinflamatie apar de obicei in segmentele posterioare si posterodistale ale plaminilor
II,VI,VIII,IX,X.In functie de dimensiunile focarelor distingem pneumonie miliara,acinoasa, lobularaconfluenta,segmentara si polisegmentara.In alveole se acumuleaza exudat cu impuritati de mucus,multe
neutrofile,macrofagi,eritrocite,epiteliu alveolar descuamat,uneori cantitati mari de fibrina.Exudatul se
repartizeaza neuniform.Septurile alveolare sint invadate de infiltrat celular.
Consecintele si diagnosticul diferential cu pneumonia franc-lobara.
Focarele de pneumonie se pot carnifica sau supura cu formarea abceselor ;daca focarul e amplasat sub
pleura e posibila dezvoltarea pleuriziei.
Ce varianta de inflamatie sunt caracteristice in patologia data?
Inflamatia de catarala-seros ,mucos,purulent,mixt
Inflamatia purulenta
75.Emfizem pulmonar
Definitia de emfizem pulmonar.
Emfizem pulmonar se numeste boala,caracterizata printr-un continut excesiv de aer in plamini si marirea
dimensiunilor lor.
Variantele de emfizem
Se disting urmatoarele forme de emfizem :cronic obstructiv difuz ;cronic de focar(perifocal,
cicatriceal) ;vicariant(compensator) ;primar(idiopatic) panacinar ;senil ;interstitial.
Particularitatile microscopice ale plaminului.
Mucoasa bronhilor e hiperemiata,cu infiltrat inflamator si un numar mare de celule caliciforme ; se
observa hipertrofia neuniforma a stratului muscular,mai cu seama in bronhiile mici.Extensia peretilor
acinului duce la extinderea si efilarea fibrelor elastice,la dilatarea canalelor alveolare,modificarea septurilor
alveolare.Peretii alveolari se efileaza si se indreapta,porii interalveolari,capilarele se
oblitereaza.Bronhiolele respiratorii,conductoare de aer,se largesc sacii alveolari se scurteaza ceea ce duce la
reducerea suprafetei schimbului gazos.Reteaua capilara a portiunii respiratorii a acinilor se reduce,ceea ce
www.medtorrents.ucoz.com
induce formarea blocului alveolo-capilar.In capilarele interalveolare prolifereaza fibre colagene,se dezvolta
scleroza intracapilara.
Care este motivul aparitiei cordului pulmonar in cadrul patologilor obsructive cronice pulmonare ?
In patologiile obstructive cronice pulmonare se observa formarea unor capilare noi de structura relativ
atipica,ceea ce are importanta adaptativa.Astfel apare hipertensiune in mica circulatie,ce duce la hipertrofia
inimii drepte-cord pulmonar.
Complicatiile pulmonare si extrapulmonare ale emfizemului ?
La insuficienta pulmonara adera insuficienta cardiaca.
un briu de celule limfoide,printre care pot fi macrofage si plasmocite.Este caracteristica lipsa capilarelor
sangvine in granulomul tuberculos si persistenta fibrelor de reticulina.
Clasificarea tuberculozei hematogene.
Se evidentiaza 3 varietati :
1. Tuberculoza hematogena generalizata
2. Tuberculoza hematogena cu leziuni predominant pulmonare
3. Tuberculoza hematogena cu leziuni predominant extrapulmonare
Complicatiile renale si extrapulmonare
Obturarea lumenului ureterului cu mase cazeoase duce la dezvoltarea pionefrozei.Treptat procesul
inflamator trece pe caile urinare,vezica urinara,prostata,epididem.La femei se afecteaza mucoasa
uterului,trompele uterine,arareori ovarele.In tuberculoza hematogena se afecteaza de asemenea glandele
endocrine,SNC,ficatul,membranele seroase.
acutizarea bolii ulceroase, chiar i n caz de sfrit favorabil al bolii, duce la amplificarea
modificrilor acatriceale din stomac i la agravarea dereglrilor troficitii esuturilor lui.
inclusiv i a esutului cicatriceal neoformat. care la o nou acutizare a bolii ulceroase se
distruge uor
Complicaii:
1) ulcero-distructive (hemoragia, perforaia, penetraia);
2) inflamatorii (gastrita, duodenita, perigastrita, periduodenita);
3) ulcero-cicatriceale (stenoza poriunilor de intrare i ieire ale stomacului, deformarea
stomacului, stenoza lumenului duodenului, deformarea bulbului acestuia);
4) malignizarea ulcerului (dezvoltarea cancerului din ulcer);
5)complicaii combinate.
3.
a)
-
b) apendicita apostematoas:
- pe fondul inflamaiei purulente difuze apar numeroase microabcese
c) apendicita ulcero-flegmonoas:
- apendicita fegmonoas + exulcerarea mucoasei.
www.medtorrents.ucoz.com
d) apendicita gangrenoas:
- modificri distructiv purulente.
- Apendicele ngroat,
- Seroasa cu depuneri fibrino-purulente verzui-splcie
- Focare vaste de necroz cu colonii bacteriene, hemoragii, trombi n vase
- Mucoas exulcerat pe tot traseul.
Complicaii:
- peritonit localizat i generalizat;
- la obstrucia poriunii proximale a apendicelui se dezv. empiemul apendicelui vermicular.
- Rspndirea procesului purulent pe esuturile din jurul apenducelui i pe cec: periapendicit,
peritiflit
- Dezvoltarea tromboflebitei purulente a vaselor mezenterice cu rspndirea ei pe ramificrile venei
port pileflebita
- Formarea abceselor pileflebitice.
1.
2.
3.
4.
septicemia
septicopenia
endocardita (bacterian) septic
sepsisul cronic
132.Gu coloid
Definiia guei o mrire patologic a glandei tiroide
Elementele structurale ale guei coloide foliculi de diverse dimensiuni, umplui cu coloid.
Variantele histologice ale gueicoloide
1) macrofolicular
2) microfolicular
3) macro microfolicular
4) proliferativ
Modificri evolutive din gu
dereglri ale circulaiei sanguine
focare de necroz
focare de petrificare
focare de proliferare a esutului conjunctiv, uneori a esutului osos.
-
este nodular
dens pe seciune.
Complicaii:
2. cancer masiv
3. cancer difuz
forme particulare cancer mic i peduncular
II. dup caracterul de cretere:
1. expansiv
2. infiltrativ
3. mixt
forme particulare cretere pe parcursul sinusoidelor
- cretere prin substituie
III. dup particularitile histogenezei:
1. hepatocelular
2. din epiteliul ductulilor hepatici (colangiocelular)
3. mixt (hepato-colangiocelular)
4. hepatoblastom
IV. tipuri histologice:
1. trabecular
2. tubular
3. acinoas
4. solid
5. cu celule clare
Forma microscopic:
1. adenomul hepatocelular:
- tumoare benign
- format din hepatocite ce formeaz trabecule
- se ntlnete sub form de noduli solitari sau multipli
2. carcinom hepatocelular:
- hepatocite atipice
- formeaz structuri tubulare, acine, trabeculare
- stroma e srac, conine vase sanguine cu perei subiri.
Metastaze:
1. pe cale limfogen ganglioni limfatici paraportali, peritoneul
2. pe cale hematogen plmni, oase
Complicaii:
- hepatargia
- hemoragia n cavitatea abdominal din nodulii tumorali n curs de necrozare
- caexia
b. Fibro - chistic
2) forma proliferativ
proliferarea epiteliului, mioepiteliului sau prin hiperplazia sinergic a esutului conjunctiv;
a. adenoza;
b. proliferarea epiteliului intraductal i lobular;
c. adenoza fibrozant.
Tabelul microscopic nodul albucios cu chisturi
Consecine dezvoltarea cancerului.
www.medtorrents.ucoz.com