Sunteți pe pagina 1din 8

MIJLOACE DE OCROTIRE A PERSOANEI FIZICE

PROBLEME GENERALE
Fiecare dintre ramurile dreptului contine mijloace de
ocrotire a subiectelor de drept. Sistemul acestor mijloace de
ocrotire contine mijloace specifice fiecarei ramuri de drept.
Ocrotirea persoanei fizice in materia dreptului civil se face
dupa cum urmeaza: minori sunt ocrotiti prin parinti, prin tutela si
prin curatela, alienatii si debilii mintal sunt ocrotiti prin interdictia
judecatoreasca, dupa care urmeaza tutela sau curatela, iar
persoanele aflate in situatii speciale sunt ocrotite prin curatela.
OCROTIREA MINORULUI
Minorul este ocrotit prin parintii sai. Ocrotirea parinteasca
este un mijloc juridic de ocrotire a minorului, caz in care drepturile
si obligatiile cu privire la persoana si la bunurile minorului sunt
exercitate si indeplinite de catre parintii acestuia.
Principiile ocrotite parintesti sunt urmatoarele:
-

drepturile parintesti se exercita in interesul copilului;

parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor


minori;

parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor


minori, indiferent daca acestia provin din casatorie, din
afara casatoriei sau din adoptie;

parintii nu au nici un drept asupra bunurilor copilului si


nici copilul nu are vreun drept asupra bunurilor parintilor;

ocrotirea parinteasca se exercita sub controlul statului,


prin intermediul autoritatilor tutelare.

Aceste principii rezulta din dispozitiile Codului familiei.

Ocrotirea parinteasca se exercita de comun acord de ambii


parinti, conform prevederilor art. 98 alin. 1 din Codul familiei, iar
exceptional, daca unul din parinti este mort, decazut din
drepturile parintesti, pus sub interdictie sau in neputinta de a-si
exprima vointa ocrotirea parinteasca se exercita de un singur
parinte.
Ocrotirea parinteasca implica latura personala care are in
vedere ocrotirea persoanei minorului si latura patrimoniala
care are in vedere administrarea bunurilor minorului,
reprezentarea minorului sub 14 ani si incuviintarea actelor juridice
ale minorului cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani.
Raspunderea parintilor pentru neexercitarea sau exercitarea
necorespunzatoare a drepturilor parintesti si a indatoririlor
parintesti
poate
imbraca
forma
raspunderii
penale
contraventionale, civile sau de dreptul familiei.
Minorul mai poate sa fie ocrotit si prin tutela, conform
reglementarilor continute de art. 113-141 din Codul familiei.
Tutela este un mijloc juridic de corotire a minorului lipsit de
ocrotirea parinteasca.
Tutela minorului prezinta urmatoarele caractere juridice: 1.
legalitatea; 2. obligativitatea; 3. gratuitatea si 4. personalitatea.
Tutela minorului este calauzita de urmatoarele principii:
-

tutela se exercita exclusiv in interesul minorului;

exista autonomie patrimoniala intre minor si tutore, in


sensul ca tutorele nu are vreun drept asupra bunurilor
minorului si nici minorul nu are vreun drept asupra
bunurilor tutorelui;

tutela se exercita sub un permanent control al autoritatii


tutelare.

Tutela minorului se deschide atunci cand ambii parinti sunt


morti, necunoscuti, decazuti din drepturile parintesti, pusi sub
2

interdictie, disparuti sau declarati morti, cand copilul este lipsit de


ingrijirea ambilor parinti si in cazul prevazut de art. 85 din Codul
familiei.
Persoanele obligate sa instiinteze autoritatea tutelara despre
ivirea vreunui caz de deschidere a tutelei minorului sunt: cele
apropiate minorului, administratorii, locatarii casei in care
locuieste minorul, serviciul de stare civila, instantele
judecatoresti, parchetul, politia, organele administratiei de stat,
institutiile de ocrotire si orice alta persoana.
Numirea tutorelui se face de autoritatea tutelara si decizia se
comunica in scris persoanei numita tutore. Decizia se afiseaza la
sediul primariei de la domiciliul minorului.
Drepturile si indatoririle tutorelui incep din momentul primirii
comunicarii, iar autoritatea tutelara poate, intre timp, sa ia masuri
provizorii pentru protejarea interesului minorului.
Continutul ocrotirii minorului prin tutela priveste, la fel ca si
ocrotirea parinteasca, latura personala si latura patrimoniala (care
are in vedere administrarea bunurilor minorului pana la 14 ani;
reprezentarea minorului sub 14 ani in actele juridice civile si
incuviintarea prealabila a actelor minorului peste 14 ani).
Cu privire la administrarea bunurilor minorului, la
deschiderea tutelei se intocmeste un inventar ti se supune
aprobarii autoritatii tutelare. Apoi, autoritatea stabileste suma
anuala necesara pentru intretinerea minorului si administrarea
bunurilor sale, iar sumele de bani care intrec nevoile minorului si
hartiile de valoare se depun pe numele minorului la CEC.
Administrarea bunurilor minorului implica si efectuarea unor
operatiuni e perioada tutelei, in sensul ca, anual, tutorele trebuie
sa prezinte autoritatii tutelare o dare de seama cu privire la
bunurile minorului. De asemenea tutorele trebuie sa prezinte
oricand dari de seama in legatura cu modul in care s-a ocupat de
ingrijirea bunurilor minorului, iar autoritatea tutelara verifica
socotelile privind veniturile minorului si cheltuielile facute cu
intretinerea acestuia si cu administrarea bunurilor.
3

La incetarea tutelei minorului, tutorele trebuie sa prezinte o


dare de seama generala. Bunurile se predau fie minorului devenit
major, fie mostenitorilor acestuia, fie noului tutore, iar dupa
predarea bunurilor, verificarea socotelilor si aprobarea lor,
autoritatea tutelara da tutorelui descarcare de gestiune.
In privinta actelor juridice care pot fi incheiate, exista 1. acte
pe care tutorele minorului sub 14 ani le poate incheia singur, fara
incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, cum ar fi: acte de
conservare, acte de administrare a patrimoniului; 2. acte pe care
tutorele minorului sub 14 ani nu le poate incheia decat cu
incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, cum ar fi actele de
dispozitie si 3. acte pe care tutorele nu le poate incheia nici cu
incuviintarea autoritatii tutelare, precum actele juridice intre
tutore, sot, o ruda in linie dreapta, fratii si surorile acestuia, pe de
o parte, si minor, pe de alta parte. Tutorele nu poate face in
numele minorului donatii si nici nu poate garanta obligatiile altuia.
In cazul incuviintarii prealabile a actelor de catre tutorele
minorului intre 14 si 18 ani; minorul cu capacitate de exercitiu
restransa poate incheia anumite acte cu incuviintarea prealabila a
tutorelui.
Incetarea tutelei poate avea loc la moartea tutorelui, la
indepartarea de la tutela, atunci cand in loc de tutorele minorului
se instituie tutorele interzisului si la cererea tutorelui. In aceste
cazuri, vorbim de incetarea functiei tutorelui.
De asemenea, tutela poate inceta la dobandirea deplinei
capacitati de exercitiu, la stabilirea filiatiei fata de cel putin unul
dintre parinti, la ridicarea decaderii din drepturile parintesti, la
ridicarea interdictiei judecatoresti pentru cel putin unul dintre
parinti, la reaparitia a cel putin unuia dintre parinti care au fost
declarati judecatoreste disparuti sau morti ori la moartea
minorului.
Minorul mai poate fi aparat si prin curatela. Poate fi astfel
ocrotit astfel minorul, in cazurile prevazute de art. 132, art. 139,
art. 146 si art. 152 lit. c din codul familiei.
4

Curatela este si ea un mijloc juridic de ocrotire a minorului,


mijloc insa temporar si subsidiar.
Curatela minorului se instituie de autoritatea tutelara de la
domiciliul minorului, din oficiu sau la cererea oricarei persoane
dintre cele mentionate in cazul tutelei.
Ocrotirea minorului prin curatela, are in vedere persoana
minorului si bunurile acestuia.
La incetarea cauzelor care au determinat instituirea
curatelei, aceasta poate fi ridicata de autoritatea tutelara la
cererea curatorului, a celui reprezentat, a oricarei persoane dintre
cele prevazute de art. 115 din Codul familiei ori din oficiu (art.
157 din Codul familiei).
OCROTIREA BOLNAVULUI PSIHIC
Ocrotirea bolnavului psihic prin interdictia judecatoreasca
este reglementata de art. 142-151 din Codul familiei, iar
procedura punerii sub interdictie formeaza obiectul de
reglementare al art. 30-35 din Decretul nr. 32/1954.
Interdictia judecatoreasca este o masura de ocrotire luata
de instanta fata de persoana fizica lipsita de discernamant, in
neputinta sa-si guverneze propriile interese, datorita alienatiei sau
debilitatii mintale. Aceasta consta in lipsirea de capacitate de
exercitiu, urmata de instituirea tutelei.
Pentru punerea sub interdictie este necesar ca persoana sa
fie lipsita de discernamant, cauza lipsei de discernamant sa fie
alienatia sau debilitatea mintala, iar lipsa de discernamant trebuie
sa impiedice persoana fizica sa-si guverneze propriile interese.
Punerea sub interdictie poate fi solicitata de orice persoana
care prezinta interes.
In cadrul procedurii exista o faza necontradictorie, in care
presedintele instantei comunica procurorului cererea si inscrisurile
anexate; dispune efectuarea de cercetari, se poate numi un
curator pentru protejarea persoanei si a bunurilor celui pentru
5

care se cere punerea sub interdictie; se dispune internarea


provizorie, pentru observarea mai indelungata daca este necesar.
Dupa comunicarea rezultatului cercetarii procurorului si obtinerea
avizului medicilor specialisti si, daca este cazul, a medicului
curant, presedintele fixeaza termen, dispune citarea partilor,
comunica cererea si inscrisurile personale cu privire la care s-a
solicitat punerea sub interdictie.
Urmeaza apoi faza contradictorie, care este un proces civil
obisnuit.
Participarea procurorului este obligatorie, iar judecarea
cauzei se face cu concluziile acestuia.
Efectele punerii sub interdictie constau in lipsa capacitatii
de exercitiu si instituirea tutelei interzisului judecatoresc.
Hotararea judecatoreasca de punere sub interdictie
definitiva si irevocabila se comunica de catre instanta autoritatii
tutelare, care va desemna un tutore.
Interdictia judecatoreasca isi produce efectele de la data la
care hotararea a ramas definitorie.
Incapacitatea persoanei pusa sub interdictie nu poate fi
opusa tertilor decat la data transcrierii, cu exceptia situatiei in
care tertul a cunoscut interdictia pe o alta cale. Aceasta intrucat
instanta judecatoreasca trebuie sa comunice hotararea de punere
sub interdictie instantei locului unde actul de nastere a celui pus
sub interdictie a fost inregistrat, pentru a fi transcrisa intr-un
registru special.
Atunci cand cauzele care a determinat punerea sub
interdictie
inceteaza,
instanta
judecatoreasca,
ascultand
concluziile procurorului, poate dispune ridicarea interdictiei.
Ridicarea interdictiei se face dupa aceeasi procedura ca si
punerea sub interdictie, iar efectele sale se produc de la data
ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, cu transcrierea in

registrul special de la locul in care a fost inregistrat actul de


nastere a celui pus sub interdictie.
OCROTIREA PERSOANEI FIZICE PRIN CURATELA
Conform reglementarilor legale, trebuie sa se faca distinctie
intre curatela incapabilului si curatela capabilului, distinctia este
necesara pentru regimul juridic diferit al fiecaruia.
Curatela capabilului este guvernata de regulile din materia
contractului de mandat, iar curatelei incapabilului i se aplica
regulile din materia tutelei.
Cazurile de instituire a curatelei sunt urmatoarele:
-

cazul stabilit la art. 152 din Codul familiei: daca din cauza
batranetii, a bolii, a unei infirmitati o persoana capabila nu
poate sa-si guverneze activitatea privind bunurile, sa-si
apere interesele si nu-si poate numi un reprezentant ori
daca din cauza bolii sau din alte motive persoana capabila
nu poate nici personal, nici prin reprezentant, sa ia
masurile necesare, atunci cand acestea sunt grabnice ori
daca din cauza bolii sau din alte motive parintele sau
tutorele este impiedicat sa indeplineasca anumite acte in
numele persoanei pe care o reprezinta sau ale carei acte
le incuviinteaza.

De asemenea, daca persoana este obligata sa lipseasca


vreme indelungata de la domiciliu si nu are mandatar general ori
daca o persoana a disparut fara a se avea stiri despre aceasta si
nu a lasat un mandatar general se instituie curatela conform
textului mentionat.
Exista si alte cazuri de instituire a curatelei, cum ar fi:
-

curatela succesorala notariala (conform Legii nr. 36/1995


a notarilor publici si a activitatii notariale, modificata si a
art. 15 alin. 1 din decretul nr. 31/1954);

curatela mostenirii acceptata sub beneficiu de inventar de


catre succesorul unic;
7

curatela surdo-mutului (art. 816 din Codul civil).

Instituirea curatelei se face la cerere sau din oficiu. Cererea


poate fi formulata de catre cel care usureaza a fi reprezentat de
sotul sau, de rude sau de persoanele care pot cere si instituirea
tutelei, de tutore, de autoritatea tutelara.
Curatele nu se poate institui decat cu consimtamantul celui
reprezentat, cu exceptie situatiilor in care consimtamantul
acestuia nu poate fi dat.
Continutul curatelei are in vedere aceea ca ii sunt aplicabile
regulile de la contractul de mandat, iar autoritatea poate sa dea
curatorului instructiuni in locul celui reprezentat, in cazul in care
acesta nu o poate face.
Functia curatorului poate inceta fie consimtamantul
persoanei reprezentate, fir prin inlocuire, la cererea curatorului iar
incetarea curatelei se produce la ridicarea acestuia sau la
incetarea cauzelor care au determinat instituirea ei.
La decesul persoanei ocrotite inceteaza si aceasta masura
de ocrotire.