Sunteți pe pagina 1din 6

Menstruatia

Reprezinta scurgerea periodica prin vagin de mucoasa


uterina si de sange survenind la femeia neinsarcinata,
intre pubertate simenopauza.
Menstruatia este manifestarea ciclului ovarian sau
a ciclului menstrual, care se supune secretiei ciclice de
hormoni (estrogeni si progesteron), care pregateste
mucoasa uterina pentru o eventuala nidatie a unui
embrion. Atunci cand fecundatia nu a avut loc, nivelul de
progesteron se prabuseste si mucoasa uterina, umpluta
de sange, se desprinde, declansand scurgerile
menstruale.
Scurgerile menstruale apar la pubertate, in medie intre 13
si 15 ani, si inceteaza la menopauza, intre 40 si 55 ani (la
52 ani in medie), cu variatii considerabile (scurgerile
menstruale pot aparea intre 10 si 18 ani, dupa climat).
Neregulat la inceput, ciclul se regularizeaza dupa o durata
foarte variabila de la o femeie la alta (intre 21 si 45 zile cu
medie de 28 zile). Durata sangerarii variaza si ea de la o
femeie la alta (intre 2 si 6 zile, in medie 3 sau 4 zile), ca si
cantitatea de sange pierdut (intre 20 si 70 mililitri).

Scurgerile menstruale sunt absente in timpul sarcinii si


alaptarii.
Menstruatia este adesea precedata de tulburari psihice si
fizice (denumite sindrom premenstrual).
In raport cu media, scurgerile menstruale pot fi prea
spatiate (spaniomenoree), prea frecvente (polimenoree),
insuficiente (menoragie), dureroase (dismenoree) si
absente (amenoree).
Durerile legate de ciclul menstrual poate sa se manifeste
in cursul ovulatiei; ea traduce explozia unui folicul ovarian
mare si este provocata de iritarea peritoneului de catre
lichidul folicular. Atunci cand durerea recidiveaza, trebuie
cautata o cauza organica.
O durere care precede scurgerile menstruale (sindrom
premenstrual) se asociaza adesea unei dureri si modificari
a volumului sanilor, uneori unei umflari a abdomenului; ea
poate fi legata de un dezechilibru hormonal (exces de
estrogeni) si se trateaza prin administrarea de
progesteron.
O durere care survine in timpul scurgerilor menstruale sau
dismenoreea, poate fi asociata cu modificarile
hormonalelegate de ciclu menstrual sau poate fi cauzata

de o afectiune subiacenta (endometrioza, infectie


fungica (candida), bacteriana sau parazitara).
Ciclul menstrual reprezint o serie de schimbri prin care trece corpul unei femei
pentru a o pregti pe aceasta pentru o posibil sarcina. n fiecare lun pe peretele
intern al uterului se formeaz un epiteliu cu o anumit grosime (endometru),
pregtind astfel uterul pentru nidarea (fixarea) unui ovul fecundat. Cnd ovulul nu
este fecundat i sarcina nu se produce, acest epiteliu uterin este distrus.
Astfel se produce fenomenul de sngerare lunar numit menstruaie, prezent la
femei o dat pe lun ncepnd din perioada adolescenei i pn la menopauza, n
jurul vrstei de 50 de ani. Durata ciclului menstrual poate fi masurat prin notarea
cu 1 a primei zile de sngerare i numrarea zilelor pn la urmtoarea
menstruaie.
Ciclul menstrual reprezint perioada cuprins ntre ziua 1 a menstruaiei i ziua 1 a
menstruaiei urmtoare. Cu toate c lungimea medie a ciclului menstrual este de 28
de zile, un ciclu menstrual cu o durat de 21 pana la 35 de zile este considerat
absolut normal.De asemenea, este normal ca adolescentele i femeile n jurul
vrstei de 40 de ani s aib cicluri menstruale neregulate sau cu o durat mai mare.
n cazul adolescentelor, duratele ciclurilor menstruale ar trebui s se egalizeze n
timp. n cazul femeilor care se apropie de vrsta menopauzei, ciclurile menstruale
vor deveni probabil mai lungi i ulterior vor disprea.
Sistemul hormonal (endocrin) st la baza controlului ciclului
menstrual. n timpul fiecrui ciclu,hipotalamusul, glanda hipofiz i ovarele trimit
semnale hormonale ciclice, stimulnd ovarele i uterul s se pregteasc pentru o
eventual sarcin.Hormonii estrogen i progesteron joac rolul principal n
producerea schimbrilor uterine din timpul ciclului menstrual. Estrogenul
stimuleaz producerea epiteliului uterin (endometrul). Dup producerea ovulaiei,

creterea nivelului sangvin de progesteron asigur proliferarea endometrului i


pregtirea sa pentru nidarea unui eventual ovul fecundat. Scderea nivelului de
progesteron (mpreun cu estrogenul) produce distrugerea endometrului, astfel
nct acest se desprinde complet de peretele uterului. Orice schimbare survenit n
aceast succesiune de evenimente va produce probabil modificri ale ciclului
mestrual sau ale fertilittii. De exemplu, n timpul procesului de tranziie n care se
petrece trecerea la perioada de fertilitate sau ieirea din aceast perioad,
adolescentele i femeile care se apropie de vrsta menopauzei tind sa aib niveluri
joase sau neregulate de progesteron. Acest fenomen poate avea ca rezultat apariia
unor menstruaii neregulate i abundente.Printre factorii exogeni (din exterior) care
pot modifica ciclul menstrual se numr utilizarea hormonilor,cum ar fi de
exemplu pilulele contraceptive, existena unei cantiti totale sczute de esut
adipos; pierderi masive n greutate, exerciiul fizic sau stresul. Cea mai comun
cauz pentru absena menstuatiei (amenoree) este reprezentat de sarcin.
Ciclul menstrual cuprinde trei faze:
1. Faza menstrual,dureaz 2-3 zile; stratul superficial al mucoasei
se distruge i se elimin mpreun cu ovulul nefecundat.
2. Faza proliferativ, ntre a 4-a i a 14-a zi, n care are loc ngroarea mucoasei
sub aciunea estrogenilor. n ziua a 14-a are loc ovulaia.
3. Faza secretorie dureaz de la a 15-a zi pn la o nou menstruaie. Mucoasa i
dubleaz grosimea i i reia funcia secretorie sub aciunea progesteronului.

1.4 Ovogeneza
Reprezint o serie de transformri pe care le sufer celula germinativ folicular
(primordial) pn la stadiul de ovul matur. Celula germinativ primordial are un

numar complet (diploid) de cromozomi (44 somatici i 2 sexuali XX). Ea se divide


formnd ovogonii, iar prin diviziunea mitotic a acestora rezult ovocitele de
ordinul I.n momentul ovulaiei se produce prima diviziune meiotic din care
rezult o celul mare - ovocitul II i primul globul polar. Ovocitul II este expulzat
prin ruperea foliculului, n trompa uterin, unde are loc a doua diviziune, rezultnd
preovulul, care nu se divid i devine ovul fecundabil avnd un numr de
cromozomi redus la jumatate (22 + x) i al doilea globul polar.
Ovulul ajunge din trompele uterine n uter i dac nu a fost fecundat este eliminat
cu secreiile uterine. Dac ovulul nu este fecundat, corpul galben n aproximativ a
24 zi a ciclului ncepe s degenereze, se cicatrizeaz. Dac ovulul a fost fecundat,
corpul galben persist, are o activitate endocrin intens n primul trimestru al
sarcinii.