Fig.21.

Nobil dac - statuie

NoiTarabostes
nu suntem urma[ii
Romei
decornd aticul
arcului de triumf al
lui Constantin cel
Mare Statuia
de la Roma,
el
unui
fra]ilor
argumenteaz`
era...
aceast`
v`zut,
Decebal,
poart`
AYRELIA
Oare
DIURAPNEUS
cum
semnifica]ia
victorie
no[tri
sculptura
nu
nu este
c`
[tiam
deschide
romani
eimult
ne-au
put~nd
s`
Cel
sa c`l`resc,
se
fost
alian]`
c`
numeroase
mai
care
etern`
romanilor
\nv`]at
Orfan,
[icomporta
reprezenta
asasinat
verosimil
Numele
La
Era
ei cu
ne-au
de
sudul
nici
ad~nc
STRLUCITOARE
latina
popoarele
un
mine
piatr`:
drumul
arca[
\n
fa]`
tarabostes
civilizat
so]iei
Dun`rii
omor~t,
ca
\n
\nr`d`cinat
[i
senat
acela[i
podul
de
de
mai
priceput,
\n`untrul
spre
vecine
propriii
lui,
aur
de
mult,
proconsulul
din
jefuit
de
ara
timp
noii
mai
\mprejur;
Zina,
\n
form~nd
peste
Sud-Vestul
nici
ne-au
Ha]egului
firea
grani]elor
lui
s`i
bine
unul
[iosta[
Dun`re
\mp`r`teasa
cet`]eni
adversari
umilit.
tracilor
f`cut
de
provinciei
din
noua
[icu
Daciei,
50
care,
marii
situat`
s`
unei
s`
arme
Confedera]ie
de
ca
obiceiul

ne
politici
fiFig,29.
nani,
un
a[a
[i
Macedonia,
asasin,
marea
cum
de
de
secre]i
am
a
Dacic`,
sus]in
nu
Boroista
r`mas
preoteas`
se
[i
generalul
la
teme
aceia[i
Dacia
s`raci
scurt
era
de
a
Pentru
Ine-au
simpla
dumneavoastr`
curiozitate
voi
face
o
paralel`
\ntre
nsu[i dac de la din
sudul
Tarabostes,
schimb,
moarte.
aceea
se
despre
ei
c`
la
lupt`
veseli
dec~t
care
aconstruit
fost arunc`tor
apoi
cacare
un
semizeu,
de
popula]ia
dacic`,
supranu17
dup`
at~ta
ori
bunului
prieten
Hitler
[imai
germanilor
s`i
grele,
nici
demod
l`nci
sau
pietre
nu
eram.
ara
dacilor
se
pare
\n
apropierea
nucleului
dacic
\ncadr~ndu-se
din
Mun]ii
Surianului
grani]ele
(Surya
naturale
-de-al
zeul
precizate
soarelui
ulterior
de
Ptolemeu,
fost
super-bogate
]`ri,
dedivinizat,
poporul
\n
istorici,
special
au
st`p~nea
trebuit
prin
terenurile
ambele
s`
a[tepte
maluri
aurifere,
venirea
pare
romanilor
fluviului,
foarte
civilizatori
condu[i
s`i
predecesori,
\mbr`cat
costumul
na]ional
dacic.
Poarta
BENERIA
Varro
Lucullus,
IDe
CURAT
\n
cadrul
celui
doilea
r`zboi
Mithridatic
Burebista
timp
[i\n
Burebista
Cezar.
vaspunea
muri
\n
circumstan]e
asem`n`toare.
Doi
dintre
uit`m
limba
noastr`
matern`
indulgent
p~n`
[iciviliza]ie...
cu
la \ntre
du[manii
limita
ladou`
\nvin[i
care
doar
[iale
a[a
vreo
ai plecau
r`mas
7-8
ca
un
[ef
de
uman;
Dun`rii,
satul
Ni[.
tracilor,
s-a
g`sit
tot
pe
monede
din
Transilvania.
marmur`
[i stat
porfir
\n
oricare
alt`
c`l`torie.

n
retragerea
spre
mun]i,
Decebal
este
mindu-l
DE-CEBALUS,
Neam
de
Cal
ori
Pe
Cal,
Cavaler,
ori
v`z~nd
nu
vrem
s`
intr`m
\n
r`zboi
eiaproape
ne-au
lui
Chrisostomus
o tab`r`
ost`[easc`:
acolo
puteai
vedea
pretutindeni
din
Carpa]i
[i c`
p~n`
la
Nistru
(Tyros)
[iDun`re.
dejugul,
acolo
laal`turi
Dun`re.
Neamurile
la
vechii
vedici).
Datorit`
f`cute
de
Decebal,
care
se
aliaz`
Figura
dacului
atraci
fost
spaniolii
se
[icare
ast`zi
cu
simbolurile
getice,
s`ge]ile
[i
popor
condus
cel
despre
care
Strabon
scria:
Burebista
st`p~ne[te
de
str`mo[ul
nostru
Traian
pentru
ainstruit
ajunge
la
plauzibil
caFORO
ceide
mai
de
seam`
conduc`tori
locali
s`
se
fi\nsu[i,
bucurat
de
principal`
am~ndresc
palatului
sediversiunii
c`
era
\ndreptat`
spre
SYM
(74-72
ocup`
ora[ele
grece[ti
vest-pontice,
depruden]`;
ladepe
Apollonia
I\.d.H.),
MREA
DOAMN
de
laputea
Roma,
din
cei
mai
str`luci]i
militari
ai
lumii
antice
au
astfel,
vede
100
\.d.H.,
se
na[te
Iulius
Cezar.
cuvinte
au
mai
r`mas
\n
Sulla
limba
ac]iona
noastr`
la
rom~n`
voia
\nt~mpl`rii;
contemporan`!
Boroista,
cudisp`rut
mare
acela
Sf`tuitorul
lui,
Marele
Preot
Deceneu,
i-a
s`
29
tratat`
cu
respect,
urm`rit
de
cavaleria
roman`
condus`
de
decurionul
Tiberius
Claudius
I
NOROGUL
(Ducipalul)
[i
c`ruia,
regele
dac
de
atunci,
DURAS,
printrcivilizat
\mp`r]ind
cu
generozitate
trupul
]`rii:
Transilvania
la
s`bii,
plato[e,
l`nci,
toate
pline
de
cai,
arme
[i
oameni
\narma]i
.
Cu
o
cu
burii,
bastornii
[i
roxalanii
getice
\mpr`[tiate
trec~nd
Dun`rea
\n
r`s`ritul
[i
Moldovei
atac~nd
a[ez`rile
p~n`
dincolo
de
Bug,
iazygii
[i
Museo
Nazionale
care
stau
pe
stema
noului
stat
al
Spaniei,
noble]ea
[i
dreptul
la
tot teritoriul
pe trei
ambele
maluri
ale
Dun`rii,
este
temut
de
romani,
societ`]ile
de
elit`
ale
lumii
antice.
Civilizatorii
aului
fost
\n
via]`
[i palate
s`-i
fac`
invidio[i
chiar
[i
pe
civiliza]ii
regi
Frontul
ei DIO
\nf`]i[a
complet
dezbr`ca]i,
fiecare
c~te
SYN
p~n`
Delta
Dun`rii,
\ncheind
un]in~nd
tratat
\ntre
romani
[i
alterealitate
cet`]i
I58-51
SUNT
CREDINCIOAS
tr`iasc`
potrivit
cu
legile
naturii
cunoscute
p~n`
azi
ca
Legile
simultan,
istoria
conferindu-le
destine
similare.
la
\.d.H.,
cucere[te
Galia
[i
scrie
De
Bello
Gallica.
(Sulla)
\[i
exercita
func]ia
de
conducere
prin
violen]`,
acesta
prino
Tracii
arde
ficapabile
putut
fi,tineri
\n\i ceea
ce
netronul.
prive[te,
oameni
inteligen]i,
dar
aerul
b`rb`tesc,
Maximus.
Religia
dacic`
a
lui
Zamolxes
admitea
sinuciderea
ca
un
gest
nobil
[i
inteligent,
va
ceda
Pe
vasul
funerar
descoperit
unguri,
Bucovina
la
ru[i,
Cadrilaterul
la
bulgari.
Roman.
i
aceast`
real`
admira]ie
pentru
daci,
el,
Dio
Chrisostomus,
continu`:

n
roxalanii,
seMacedonia.
al`tura
[i Luat
ei(Constan]a),
Confedera]iei
opus` Romei.
romane
acumfluviul
a[ezate
\ntre
Dun`re
[ivor
Pontul
Euxin
Traian
suveranitate.
asemenea,
geticismul
[i
genealogia
devin
stantrecea
c~nd
voia
prin
prin
surprindere
[i
\mp`ra]i
ais`De
Europei
detrupe
t~rziu!
mercenare
romane
care
pe
durata
primului
an Aceast`
de
[edere
pe
19
vigoarea
trupului,
oataca,
tor]`.
Cel
din
mijloc
avea
ar`t`torul
bra]ul
drept
ridicat,
vecine,
avantaje
[i
obliga]ii
pentru
ambele
p`r]i.
tutel`
SYN
ZE
SASE
TRI
SUNT
CU
TREI
DE
ASE
Icu
Marele
preot
Deceneu
agetic`
fost
ulterior
numit
succesor
al
regelui
Belagine.
Se
pare
c`
\n
timpul
lui
Burebista
s-a
decis
ca
anul
Io\n
s`
fie
Al
48
\.d.H.,
\lreglement`ri
\nvinge
pe
Pompei
la
Pharsalas
(\nchipui]i-v`
cum
consilii,
virtu]i
[i
juridice.
Apoi,
dac`
facem
o chiar
compara]ie
este
absurd
g~ndim
c`mai
str`mo[ii
no[tri,
tr`ind
liberi
[i\mpotriva
ferici]i
pe
ultim`
u[urare
pentru
cei
prea
greu
lovi]i
de
nenorocire,
ba
\nal]`
monumental`
figur`,
la Gr`di[tea
Munte
Sarmi-seget-usa
(eu
m`
gr`besc
s`
curg
- nep`s`tor,
doilea
r`zboi
al
lui
Traian
lui
Decebal,
\ncepe
vara
mijlocul
at~tor
oameni
deosebi]i,
eu
singur
ar`tam
grozav
de
este
silit
s`-[ide
retrag`
o- parte
din
Din
legiunile
timpul
lui
din
Decebal
Dacia,
pentru
dateaz`
a-i
respinge
construc]iile
grandioase
de
la
atitudinea
calm`,
de
invazia
romanilor,
Decebal,
un
mare
strateg,
\ncearc`
s`
opreasc`
dard
pentru
noble]ea
nobilimii
spaniole,
at~t
c~t
[i
ideea
nemuririi
buc`]ile
de
teritoriu
cucerite,
aveau
s`
devin`
faimoase
nu
numai
c`r~nd
tor]a
cu
m~na
st~ng`,
av~nd
dou`
crucifixuri
\n
m~na
mascat`
\i
nemul]ume[te
pe
locuitorii
ora[elor
grece[ti,
care
trimit
o
KAI
TETHI
GATRI
DAR
AT

T
TE
ROG
de
dimensiuni
colosale,
I
defunct.
[i
pream`re[te
Azi
cu
e
dificil
f`g`duin]e
s`
supranaturale.
apreciem
\n
\ntregime
Dacii
care
cuno[tin]ele
au
ascultat
ultima
sale
anul
c~nd
s-au
n`scut
cei
doi
Zamolxis,
713
\.d.H.;
trebuie
notat
c`
s-ar
fi
schimbat
istoria
dac`
ar
fi
fost
invers).
sanscrit`)
apar
dou`
[tampile
cu
inscrip]ia:
DE
CE
BALUS
PERS
restul
de[i tator
86%
din teritoriile
\ntresudul
cei
trace,
doi
s`
conduc`tori,
\nceap`
subit
\nc`general,
un
socot
c`nu
de ajuns
s`las`
afirm`m
anului
105,
c~nd
Traian
sose[te
Drobeta-Turnu
Severin.
un
specfoarte
al
r`zboiului.
P`cat
ceilamaraton
interesa]i
pe
daci
pe alia]ii
lorpa[nic
din
Sarmisegetuza,
Dobrogei,
dac`
unde
nu
chiar
mai
\nainte
t~rziu,
de
\n
109,
el, prin
incinta
vaeste
sacr`,
solar de
impun
[idiscul
nu(Reamintim
ce
parte Numai
din
aceea[i
\naintarea
romanilor,
demol~nd
partea
de
lemn
carosabil`
a
podului,
fa
pentru
c`
au
furat
tezaurul
regelui
Decebal
(dup`
ce
l-au
for]at
pe
Zamolxiene,
dispre]ul
fa]`
de
moarte.
cuv~ntare
a
lui
Decebal,
se
\mpr`[tie
[i
se
sinucid.
nesupusul
dreapt`.
Aceste
ultime
dou`
sculpturi
pot
fi
considerate
ca
imagini
solie
la
Burebista
s`-i
ajute.
Oastea
proconsulului
Macedoniei,
ala
CORILO,
AYRIS
ce
NONAM
se
poate
traduce
Decebalus
a
pl`tit
\n`l]area
la
cer...
iar
C

NDVA
S
M
AJUI
I
[tiin]ifice
extrem
de
vaste.
Numeroase
inscrip]ii
\n
piatr`
sugereaz`
anul
c`
\ntre
reformelor
timp
politico-religioase
avut
loc
oTraiani.
tentativ`
666
de
asasinat
pe
tot
\mpotriva
felul
deBurebista,
lui
inscrip]ii
Traian
\ncearc`
s`-i g`seasc`
opera
complet`
a patrulatere,
acestui
om
deosebit,
unui
speriat,
to]i
44
\.d.H.,
preg`te[te
campania
\mpotriva
regelui
v`i [i Monumentul
defilee,
p`duri
nu
Ge]ii
c`tre
sunt
teritoriile
sau
au
(mult
fost
umani,
mai
mici)
nici` plastic`
celimpresia
care
este
Roman
ridica
de [i
andezit,
la mla[tini
Adamclisi
sanctuarele
[ia Tropaeum
c~t
Al]i
[i apare
istorici
atelierele
metalurgice
de c`
prezentnd
bogat
restul
incendiat,
dup`
cum
arat`
arse
de
la
fa]a
locului.
rege,
mai
mare
dec~t
zeul
s`u,
nu-[i
caut`
uitarea
\n a[a-numitul
moarte,
ci
viteazul
rege
s`b~rnele
se
sinucid`)
dar
[iOricine
prin
ulterioara
lor
considerare
de
dac`
\lFoarte
citim
\n aoglind`
Oliroc
Srep
Sula
Beced:
Viteazul
Cal
s-a
umil
captiv,
ci
mai de
este
c`
nu
g`sim
aproape
nimic
scris
\n
ale
a[a-numi]ilor
LARS,
adic`
acele
divinit`]i
care
indicau
\n
care
generalului
Antonius
Hybrida
este
\nvins`
l~ng`
Histria;
Burebista
NIASCHARIAN
contemporan
cufost
Decebal.
Sunt
S
convins
RENASC
c`
undeva
el
trebuie
s`-i
Is`
no]iuni
de
matematic`
cum
ar
fi
triunghiul
lui
Pitagora,
de
tot
teritoriul
ca
SSS
(6,6,6)
sau
CCC
(C-grecesc)
spun
c`fiind
acesta
ridicat
Gr`di[tea
de
daci.
Muncelului,
capabile
s`
produc`
un
fier
cu
t~nje[te
up`
ce
v-am
purtat
imagina]ia
peste
Europa
preistoric`,
dar...
este
asasinat
[iMotto:
moare
la
v~rsta
de
66
de
ani.oun
dominate
de interesant
opresori,
hot`r~]i
estepefaptul
str`in
obiceiurilor
\nve]e
o pelasgic,
limb`
barbare.
mai
lacu
Sub
mod`!
acest
Boroista
nsu[i
adup`
tr`it
[ipuritate
genialul
Dacic.
Trebuie
s` [i
Mitul
degrab`
a
unui
st`p
\ncearc`
s`
se
sustrag`
dinaintea
romanilor,
\n
speran]a
m`rea]`
c`
va
sinucis.
Din
acest
Traian
[i-a
trecut
trupele
\n
Dacia
pe
un
pod
de
26
c`tre
val
dec`tre
istorici
iresponsabili
ca
fiind
promotori
aide
progresului
\ns`
aun
e[uat.
Ar
schimbat
oare
reu[ita
atentatului
soarta
noastr`
de
descrie
pe motiv
daci,mitologii
s` leanului
descrie
obiceiurile,
limba.
Nu
surprinde
STP

N,
Spania
cadrul
vechii
despre
cucerirea
Daciei
dacice
de
cine
avea
Traian
grij`
(care
denu
cas`
era
n`scut
[istr`bate
cine
20
supune
99,97%
pe
.s`

cale
n(6-latin).
acela[i
pa[nic`
timp
ora[ele:
lav`
Tomis
Roma
(Constan]a
Domitianus
de
nemul]ume[te
azi),
Calatis
pe
m
c`fost
romanii
trebuie
s`eline
este
n
102
Traian
preia
ofensiva,
Motto:
Din
Zei
fidespre
scobor~tori,
recunoa[te
fi\n
num`r
perfect
6fide-am
sau
num`rul
cosmic
36;
astronomie
ori
VIVIVI
odul
de
piatr`
de
peste
Dun`re
ac`oinforma]ii
una
din
minunile
povestindu-v`
str`mo[ii
no[tri
\ndep`rta]i,
pelasgii
Dar
revenim
la
magnificul
nostru
rege,
uitat
de
istoricii
no[tri,
admirabilul
profesor
Deceneu,
i]it
din
vechile
[coli
filosofice
g~ndul
absurd.
n
care
[tie
42
61
71
mai
putea
g`si
\nc`,
\n
str`fundurile
mun]ilor
sau
\n
codrii
neumbla]i,
Dar
inscrip]ia
se
mai
poate
citi
[i:
DE
CEBALUS
PERSCO
piatr`
ci
pe
unul
de
vase,
dup`
cum
chiar
Apolodor
din
Damasc
arat`
azi
?...
Am
fi
ar`tat
diferit
?...
Am
fi
vorbit
o
alt`
limb`?...
Iat`
\ntreb`ri
dev`rat
impresiona]i
de
at~t
Ovidiu
c~t
[i
Dio
Chrisostomus
se
simt
confortabil
printre
ace[ti
prim`vara
social.
El,
\mp`ratul
Traian,
avea
s`
ia
credit
postum
pentru
fost
cu
a
s`icase
prin
politica
de
grandoare
ceva
onumi
duce:
sec`tuirea
Muntenia
pasul
Bran,
\nving~ndu-l
penu
Decebal.

nApollonia.
urma
p`zea.
Aparent,
nimiccontemporanii
\n`untrul
unei
putea
fiABT
ascuns
de
SERVITOR
se
Spania).
prin
ndoar
schimb,
g`sim
opentagonul
tradi]ie
invers`,
o tradi]ie
dacic`
aastfel,
(Mangalia),
Dionysopolis
(Balcic)
[i
Pe
r`zboiului
tot
suntem
datori;
rosturile
lumii.
Dar
ce
Citind
primele
litere
\nC-o
acrostih
avem
forma]ia
SSS
despre
planetar
(acesta
fiind:
Saturn,
Jupiter,
Marte,
antichit`]ii;
romanii
ni-l
prezint`
ca\n
fiind
ocalea
realizare
a lui
Este
interesant
de
observat
cum
aceast`
cifr`
apare
\n
rug`ciunea
(traci,
ge]i,
sci]i,
daci
- aruncat
numi]i
nu
dup`
limba
scos
din
c`r]ile
de
istorie
alternative,
groapa
istoriei
tocmai
sau,
mijlocul
de
amoarte
preg`ti
re\nceperea
luptei
[ipentru
r`zbunarea.
Dar
cavaleria
RILO:
De
neamul
calului
va
pieri
du[manul
(Adrian
Bucurescu,
care
,
ca
s`
le
c
ace[ti
daci,
ce
r`m~n
f`r`
r`spuns.)
S`
revenim
deci
la
armatele
romane,
care,
doristr`ini?
Ei
nu
sunt
deranja]i
de
diferen]ele
de
limb`.
G~ndi]i-v`
c`
pe
p`cii
Columna
lui
Traian.
Mai
t~rziu
armata
roman`
a
ref`cut
vechiul
civilizarea
noastr`
\ntr-un
mod
similar
\n
care,
secole
mai
t~rziu,
finan]elor,
propagarea
despotismului,
reprimarea
crunt`
apare
cre[tinismului.
misolsti]ii;
se
misterios
ace[ti
mici
Zei
de ani
cas`
deoarece
se
credea
c`
de]in
focul
[i
eZamolxiene,
dac-ai
murit
sunt
integrate
cet`]ile:
Aliobrix
(Cartal,
sudul
Basarabiei,
ocupat
aziLa
Spaniei.
Spaniolii
sunt
descenden]i
dinar
ge]i
sau
daci,
iar
Spania
fost
Apolodor
din
Damasc,
idee
preluat`
[i
de
unii
dintre
Venus
[ifilosofic`
Mercur);
pozi]ia
soarelui
la
echinoc]ii
[ica
pozi]ia
lunii
KAN:
Cu
666,
de
acesta
fiind
semnul
care
secucereasc`
\nchinau
cei
unei
femei
gete,
g`sit`
pe
oalimb`,
plac`
de
marmur`
laci]ar`,
Tomis,
roman`
\lTotuna
urm`re[te
f`r`
r`gaz,
este
gata
s`]iva
pun`
m~na
pe
el,
[i
kilometri
de
vorbit`,
era
- ei
pelasgica
sau
Latina
prisc`,
dup`
de
aceia
care
fi
trebuit
s`-i
apere
memoria,
istoricii
no[tri.
ciune
aaceea[i
oamenilor
[i
admirat
atare
de
p`tura
Dacia
Secret`,
Ed.
Arhetip,
Bucure[ti,
1998,
p.la
183).
Se
pare
c`\nainteaz`
acest
toare
nu
de
faim`
ci
de
aurul
[i
averile
dacilor,
\n
trei
coloane:
dumneavoastr`
sunte]i
surghiunit
\n
China,
o
]ar`
a
c`rei
sunt
cei
trei
SSS
(666
\ncheiate,
Decebal
pierde
Banatul,
ara
Ha]egului,
Oltenia,
Sudul
pod
de
piatr`
al
lui
Burebista
pentru
a
transporta
prada
luat`
de
la
18
Septembrie
96
d.H.
Domitianus
este
asasinat
de
un
libert
iar
l-au
aplicat
conduc`torii
fanario]i
str`ini
de
neamul
nostru,
fasci[tii
Fl`c`u
ori
mo[
ng~rbovit,
lumina,
extrem
deatunci
credincio[i
locatarilor
casei
lor.
istoricii
no[tri.
Exist`
unii
care
nu
i-au
a).
fost
domnul
storia
lumii
pare
uneori
extrem
de
[iuncontroversat`.
de
ru[i,
sub
numele
de
Orlovka),
Tyras,
Odessas
(Odesa,
ora[
zecile
[icum
sutele
de
mii......
fondat`
la
a IV-a
ei
\ntemeiere,
cea
definitiv`,
\n\[i
secolul
al
V-lea
- crezut,
de
marele
Decebal
au
venit
cu
la
cele
faze
ale
sale
[i
calendarul
dacic
(unde
an
deazi
360
de
\ntor[i
la-afiind
adev`rata
religie,
semn
ce
se
purta
pe
m~na
dreapt`
sau
pe
con]in~nd
[i
un
...propune
acrostih...
dovedind
\nc`
ociudat`
marele
rafinament
ori
CCC
blestem
circulat
printre
daci
p~n`
la
dispari]ia
imperiului
Roman.
localizarea
lor
geografic`,
cum
[i
azi,
dacorom~nii,
mai
suntem
\[i
[i
realizeaz`
reunificarea
popula]iei
tracice;
-Burebista
prima
coloan`
\nainteaz`
pe
Valea
Cernei
(prin
locurile
unde
obiceiuri
v`
str`ine
Dar
ace[tia
doi,
Ovidiu
(care
anoi
scris
[idat`
elevat`
apatru
umane
contemporane
lui,
ajuns
\n ne
rangul
de
rege
Munteniei
[isuntal complet
Moldovei.

nsociet`]ilor
decembrie
102,
la
Roma,
Traian
\n
ziua
urm`toare
armata
[i
conspiratorii
\l
vor
proclama
\mp`rat
pe
popula]ia
dacic`,
dar
c`r`mizile
cu
[tampila
legiunilor
romane
g`site
sau
ru[ii.
Fiecare
dintre
ace[tia
[i-a
dat
osteneala
s`
civilizeze
25
cucereasc`
ce?
o
ca
s`
Dar
nu-i
totuna
Leu
s`cap`t
mori,
\mpline[te
destinul
pun~ndu-[i
zilelor.
Scena
m`rea]`
a cartierul...
mor]ii
sale
Aceast`
nou`
descriere
contravine,
bine\n]eles,
cu
ceea
cenume
am
C.
Iordache.

n cu
jurul
anului
1574
un
c`lug`r
spaniol
Nordul
ncartier,
anul
numit
666
de
Alphonso
la
ucrainean
ce
are
\n
centrul
lui
cel
mai
romantic
21
poporul
de
la
Dun`re.
Cei
care
\n
Tracia
erau
numi]i
Ge]i
au
fost
zile
alterna
unul
de
365
de
zile).
Ultimul
este
confirmat
de
scena
Go]ii
care
se
credeau
atins
urma[ii
de
geto-daci.
Ge]ilor
au
avut
un
rege
cu
frunte.
versuri
\n
limba
ge]ilor,
[i
legendele
asta
\n
numai
tracice
povesteau
c`
venea
tocmai
din
Egiptului,
s`
numi]i:
moldoveni,
reg`]eni,
vlahi,
b`n`]eni,
ori
\n
procesul
de
reunificare
[i
au
fost
elemente
prime[te
numele
de DACICUS
(\nving`tor
al dacilor).
la
Go]i
gra]ie
prieteniei
luiCOCCEIUS
cu limba
regele
Boroista.
Acest
cu numai
totul
b`tr~nul
senator
MARCUS
NERVA,
care
\ldobrogeni
varege
ca
fiu
eSarmi-seget-usa
]`rani
care
aadopta
trebuit
societate
dreligia
acest
loc
nu dovedesc
c`
ei
au
[i
construit
podul!
mai
bine
dec~t
predecesorii
s`i,
nel`s~nd
\n
urm`
dec~t
Zalmoxis,
mp`ratul
poate
fi
reg`sit`
pe
Columna
lui
Traian.
Fig.14.pe
Sanctuar
dreptunghiular
de
3
x
6
tambururi
de
granit
(andezit)
de
la
Ori
C~ine-nl`n]uit.
23
fost
\nv`]a]i
decenii
de-a
r~ndul
\n
[colile
comuniste.
Mul]i
dintre
noi
Este
ilogic
ca
o
armat`
care
posed`
teritoriul
doar
de
pe
un
mal
CIACCONE
prezint`
\n
premier`
basorelieful
lui
Apolodor
Moldoveanca!).
predestinat,
ALARIC,
Inorogul,
n`scut
\n...
Dacia,
care
purta
\nei
numi]i
pe
lui linia
Procopius
Go]i
[i
\nde
vremuri
mai
vechi
fuseser`
pictat`
pe
ocu
cup`
fructe
descoperit`
la
B~tca
Doamnei,
caau
[i avut
peuno
4-5
ani
de vremea
convie]uire
cuamoar`,
ace[tia)
Dio
Chrisostomus
se
plimb`
ca
la
pas`rea
PHOENIX;
ea
]inea
\n
cioc
cel
mai
\nsemn
Re[edin]a
ini]ial`
regelui,
Sargedava
este
localizat`
pea[tep
undeva
Traian
\nt`re[te
Dun`rii
efective
militare.
te
pe
ei,care
romanii,
s`-i
s`-i
[i
pe
MARCUS
ULPIUS
la
29
Octombrie
d.H.
macedoneni),
voi
\ncepe
s`
vi-i
descriu
pe
unii
din
aceia
care
fundamentale.
Rolul
limbii
[iTRAIANUS
religiei
comune
p`g~ne
a97avechi
constituit
Burebista
[idat
marele
prudent
a[i
atras
aten]ia
prin
acel
umanitarism
de
dovad`
(Eu-m`

n gr`besc-s`
secolul
alcurg
IV-lea
, asociat
sanskrit`)
d.H.,
Constantin
cel
Mare,
dac
de
origine
Am
fost
[i
eu
la
Sarmi-seget-usa,
la
Gr`di[tea
Muncelului
[i
ceea
s`r`cie
[i
suferin]`
nefericitei
popula]ii
autohtone
daco-rom~ne.
(George
COBUC:
Decebal
c`tre
popor)
au
crezut
mereu
c`
vechii
daci
ar
fi
fost
un
fel
de
s`lbatici
[i
]`rani
al
fluviului
Dun`rea
(Istrul)
s`
reu[easc`
construirea
unui
pod
de
Fig,26.
n
ara
Zeilor,
Daksha,
pe
Drumul
Zeilor,
terase
construite
de
daci
cu
peste
2.000
de
17.
Discul
solar
(al
nconjurat
de
ceidin
10
ucenici
ai
s`i
??).
sufletul
luis` Fig.
acest
blestem,
astfel
c`lui
\nceputul
secolului
Vtrac
d.H.,
din
Damasc
sculptat
pe
Columna
lui
Traian
\n
Roma,
basorelief
acas`,
f`r`
aib`
aparent
nici
odefost
barier`
de
comunicare
cu
dacii.
S`
ina
nu-l
(limba
pe
care
o pe
pelasgic,
iar
\nlaAplo
gheare
smirna;
cenu[a
ei,
undeva
\ncaracter
mun]ii
nve]e
lat
Burebista
\[i
\ncepe
organizarea
puterii
monarhice
cu
lamp`
lut
ars
g`sit`
pe
l~ng`
B`rbo[i-Gala]i.
O
tablet`
descoperit`
numi]i
Sci]i.
Legile
lor
au
alc`tuite
de
Samolse,
a[a
cum

ntre
103-105,
cu
ajutorul
lui
Apolodor
din
Damasc
(Siria),
preot
Decaineus
au
Traian,
dup`
\nvingerea
Germanilor,
sup`rat
pe
dispre]ul
pe
la
Coste[ti
(dealurile
Or`[tiei).
Principalul
ajutor
al
regelui
de
De fapt
la
Sarmi-seget-usa
s-au
descoperit
patru
sanctuare
dreptunghiulare:
atunci
un
impact
asupra
viitorului
nostru
de
azi:
voi
\ncepe
cu
mijloc
puternic
de
ne\ntrerupt`
leg`tur`
a
unit`]ii
[i
fr`]iei
\ntre
foarte
ce
mi
limpede,
s-a
p`rut
c`ci
ciudat
judeca
a
fost
cu
lipsa
mult`
de
\n]elepciune
r`m`[i]e
arheologice
at~t
faptele
ca:
umane,
s`ge]i,
n`scut
la
Ni[,
reconstruie[te
podul
de
la
Drobeta,
adaug`
un
castru
cu
ani pe Pu[kin,
S`
fi\n
devenit
ace[ti
creatori
de
istorie
orbi,
[i
s` nu
mii
de inamic.
ani
vorbeau
cu [i\i
vizigo]ii,
primitivi,
condu[i
locuind
de
\nclar
Inorog,
bordeie
au
sub
p`r`sit
p`m~nt,
\navnd
timp
-a[a-numi]i
Peninsula
ce
aveau
Balcanic`
mari
uit`m
care
fiind
exilat
Moldova/Basarabia
ase
scris,
cu
patim`
hot`rt
s`nainte
piatr`,
alprin
c`rui
alHemus
doilea
cap`t
afla
pe
teritoriul
Ast`zi,
cu
Cernei,
pas`rea
Phoenix
ren`[tea).
A[adar
prima
coloan`
roman`
care
\nf`]i[a,
spune
el,
scene
din
cele
dou`
campanii
militare
\n
reconstruie[te
podul
de
piatr`
de
peste
Dun`re
la
Drobeta-Turnu
- la nivelul
inferior,
un
sanctuar
de
4
x
13
tambururi,
incluse
ntre
ele,
ntr-o
pozi]ie
longitudinal`
la
Dumbrava
(jude]ul
Ia[i)
confirm`
\n]elegerea
de
c`tre
Marele
Preot
militar
activit`]i
administrative
cum
ar
fi:
recrutarea
de
oameni
precizeaz`
foarte
Messenius.
Respectul
pentru
biseric`
care-l
aveau
dacii
fa]`
de
romani
(Pliniu
cel
T~n`r),
hot`r`[te
m`rirea
atunci
era
DECENEU,
marele
preot
care,
dup`
ce
a
fost
pentru
o
s`bii,
v~rfuri
de
l`nci
etc.
pe
care
ne-am
fi p~n`
a[teptat
s` n`scut
fiBurebista
r`mas
n urm`,
dac`[inuun[i edificiu
mai c~t
mult.
O
societate
de
]`rani
capabil`
s`Traciei,
taie
stnci,
s`sus
construiasc`
BUREBISTA,
celRoma
mai
mare
dintre
Regii
care
s-a
cam
pe
toate
p~lcurile
neamului
nostru,
f`r~mi]at
laRoman).
el;
patru
turnuri
cu
numeroase
\nc`peri.
mperiul
Au sub
[i
cele
divine
[i
adunase
\n
jurul
lui
profesori
care
[tiau
s`a
apar`
I
restaureze
adev`ratul
vad`
frumoasa
[i
totodat`
reala
interpretare
de
mai
a
primelor
[i
au
p`truns
\n
Italia.
Alaric
cucere[te
la
24
August
410
d.H.,
poezia
(\n
limba
rus`)
Blestemat
ora[
Chi[in`u,
poate
tocmai
din
cauz`
[i central`,
simetric
nmiiraport
\nainteaz`
cucelor
centrul
sanctuarului
prin
Valea
nc`
Cernei,
7 d.H.
tambururi
ara
Ha]egului,
mai
mari
caajunge
diametru
laun
[icet`]ile
toat`
tehnica
modern`
de
care
dispunem,
se
consider`
c`
pod
de
Severin
(adev`ratul
constructor
al
podului
fiind
Burebista).
Apolodor
cucerirea
Daciei
ale
sus-numitului
\mp`rat
(101-102
d.H
[i
105efectivelor
militare
din
Moesia
inferioar`,
construie[te
castrul
de
la
n
perioada
secolului
I
spa]iul
Carpato-Dun`rean-Pontic
ne
a
4
anotimpuri
[i
12
semne
zodiacale
\ntr-o
manier`
ce
ziduri
care
dup`
de
ani
nu
s-au
surpat
nc`,
terase
din
blocuri
de
andezit
pe
care
trebuiau
\mpiedic`
pe
autorii
spanioli
s`-l
numeasc`
pe
Zamolxis
fondator
de
\ns`rcina]i
cu
administrarea
agriculturii,
str~ngerea
d`rilor,
p`m~ntul
colinelor
c`lcate
de
vitezele
legiuni
Am
g`sit
romanii,
ndezv`luindu-le
urma
unui
perioad`
de comunica
timp
\n\n \ntr-o
Egipt,
ini]iindu-i
pe
preo]ii
egipteni
cucerit
\nart`,
tainele
ei,
cult,
Men]ion`m
c`
la
\nceputul
balad`
arom~n`,
secolului
I\mp`r`]ie
Puntea
\.d.H.,
la
din
mai
mult
de
se
2000-3000
de
deale
lao
unit
neamurile
\ntr-o
respectat`
aici
\nromane.
Centrul
[iani
R`s`ritul
diferen]ieze,
c~nt`rind
cu
dreapt`
\n]elepciune,
faptele
trec`toare
supran`l]ate.
c`
nu
putea
cu
localnicii
[iColumnei
se
vedea
din
toate
punctele
izolat.
distrug~nd-o
p~n`
temelii,
trec~nd-o
foc
[iTraian?
sabie...
S`
fi
Coste[ti,
Blidaru
[iprin
Piatra
Ro[ie,
pe
care
le
distruge.
scene
ale
lui
Bine\n]eles,
foarte
posibil
ca
din
Damasc
era
cel
mai
vestit
arhitect
al
timpului
s`u;
lui
ise
s-a
s`
le
care
peste
mun]i
[i
v`i
de
la
mari
distan]e
(70
km.
dac`
nu
[i
mai
mult
),
temple
ale
c`ror
piatr`
peste
Dun`re
se
poate
construi
\ntr-o
perioad`
de
aproximativ
apare
ca
o
mare
zon`
de
h`r]uire
a
popula]iei
autohtone
tracice,
B`rbo[i-Gala]i,
consolideaz`
fortifica]iile
din
ora[ele
pontice
p~n`
la
106
d.H.).
ricid,
14%
din
teritoriul
r`zboi
frat
ge]ilor
aminte[te
de
zodiacele
vechi
chineze[ti
sau
maia[e.
lini[te
des`v~r[it`
nu
numai
din
punctul
de
vedere
al
dezinteresului
religie
[i de
de
aceea
ei afl`
\lreu[it
folosesc
pe
Deceneu.
Deceneu
nu
se
cuvenea
supravegherea
muncilor
ob[te[ti
obligatorii,
f`c~nd
posibil`
realizarea
- la nivelul
mediu,
unde
se
[imun]ii,
sanctuarele
al`turi
de
discul
de
andezit
al
lui
Aplo,
sacerdotale
pelasgice,
revine
\n
Ge]ia
-c`r]i
dup`
povestirea
vorbe[te
trei
me[teri
iscusi]i
care
aucirculare
construit
un
pod
peste
Dun`re
pr`bu[irea
Marelui
Imperiu
Pelasgic,
atunci
c~nd
antic`
era
cum
eu
am
Europei,
s`(Nistru),
g`sesc
\ntinz~ndu-[i
p~n`
acum
hotarele
de
uitate,
la lacul
autori
Constan]a
(Elve]ia
de
azi)
\ndeplinit
astfel
blestemul
lui
De-Cebalus
?(Go]ia
domniei
de
cele
care
]in
de
adev`rata
[i
ve[nica
\n]elepciune;
de
la
-Arat`,
acare
doua
coloan`
urc`
pe
Valea
Jiului,
pe
la
Castrul
de
ruine Dar
nc`
mai
st`pnesc
un
adev`rat
Machu
Pichu,
aici
n
mun]ii
Transilvaniei,
aici
la
\ncredin]at
mai
t~rziu
construc]ia
Columnei
lui
Traian
(ciudat
c`
pe
coeste
continuu
pr`dat`,
furat`,
\mpins`,
minune
lovit`,
, lumea
TOI
izbit`
dacii
[i
din
jefuit`
ipotezele
c`lug`rului
spaniol
s`
se
dovedeasc`
gre[ite
dar
totu[i,
Tyros
dispune
terminarea
[oselei
de
la
malul
sudic
alstr`luci]i
Dun`rii
Daciei
[i...
misterele
sacre.
5-7
ani...
ori
istoricii
sus]in
c`
Traian
l-a
construit
la
\nceputul
celui
\ntr-adev`r,
ciudat
c`,
exact
ei,
romanii,
nu
au
l`sat
arheologic
dar
[i
din
punctul
de
vedere
al
lipsei
fie
[i
a
unui
v~rf
de
sunt s`
nc`
dou`
sanctuare,
unul
de
3
x
5
[i
altul
de
3
x
6.
Autori,
istorici,
arheologi,
ba
chiar
[i
juri[ti
nordici,
to]i
fie
p`g~n.
De
aceea
el
apare
ca
un
fel
de
cre[tin
care-i
\nva]`
pe
go]i
sistemului
de
fortifica]ii
\n
Dacia
(nucleul
din
Mun]ii
Surianu
\ntins
istoricului
ostrogot
devenind
[eful
suprem
al(geto-dacii)
spiritualit`]ii
ignora]i,
care
vorbeau
acum
400-500
de
ani
despre
noi
[i
Gr`di[tea
Muncelului
nu
numai
aici.
[i
careDacii
au
lucrat
la
elIordanes),
6[iprezinte
ani.
s-au
luptat
subCazane
stindardul
lupului,
stindard
tradi]ional
allui
ocupat
dar
[i
din
cel
dominat`
Bumbe[ti,
de
p`trunz~nd
Imperiul
Roman.
\n
Masivul
Surianul
pe
la
Bani]a.
p~n`
dincolo
de
Nipru.
Numele
adev`rat
al
Burebista
s-a
pierdut
Atunci
s-a
decis
ca
teritoriul
de
popoarele
nou
sosite
care
reu[esc
s`
se
a[eze
[i...
s`-[i
creeze
propria
lumn`
a
uitat
s`-[i
podul!).
A
scris
[i
o
carte
despre
dasc`lii
cei
b`tr~ni
a
\nv`]at
Deceneu
ce
\nseamn`
cu
adev`rat
la
(inscrip]ia
Tabula
Traiana
confirm`
aceasta).
Dar
adev`rata
aroman`
\nl`tura
orice
presupunere
gre[it`,
se
cere
\nt~i
\ncercat
s`
- la nivelul superior g`sim unulpentru
de al4oxdoilea
10
tambururi
s`geat`
care
s`[icu
dovedeasc`
c`
s-au
lupte
\n un
acea
zon`.copiii
de
r`zboi
dacii i \n
doi
ani?!...
Socotim
imposibil`
nici
m`rturie
scris`
despre
Columna
de
Piatr`,
oaparent
adev`rat`
24
erudi]i,
printre
Carolus
Lundius
,dat
subliniaz`
adev`r
de lui
Fig.30.
Prinderea
lui
Decebal.
Cavaleri[tii
romani
prind
pe
doi
adolescen]i,
teologia
[i pune
preo]i
[i
episcopi.
Elcare
ini]iaz`
\n r~nduiala
celor
istoria
noastr`
refer
Joannes
Magnus-1554,
Bonaventura
86%,
a[a
peste
noapte
au
anul
I al
calendarului
pe
ola
suprafa]`
de
200
km
p`tra]i).
Incinta
militar`
din
centrul
religios
neocupat,
tracilor:
capul
de(m`
lup
cu
corpul
de
dragon;
Romanii
au
avut
capitala,
tracice,
reu[ind
\mpreun`
cu
Burebista
s`-i
uneasc`
pe
traci
at~t
-M-am
a
treia
coloan`,
condus`
de
Traian,
se
deplaseaz`
de
la
Drobeta
istorie
[ireconstruc]ia
cultur`,
fur~nd-o
de
la
noi.
Grecii
sosi]i
\n
patru
construc]ia,
oricopiilor
mai
corect
spus
podului,
care
\ns`
s-a
undeva
prin
veacuri,
dar
inteligen]a,
puterea
[i
vitejia
lui
\n
lupt`
n
111
\.d.H.,
se
na[te
la
Argedava,
ca
fiu
al
regelui
burilor,
cauz`
a
reizbucnirii
r`zboiului
cu
Dacia
o
constituie
aurul
pe
care
pruden]a
[i
la
ce
te
po]i
a[tepta
de
la
omul
onest
[i
foarte
citit;
de
istoricii
no[tri
s` se
scrie
ceva
mai
mult
despre
se
fac`
ca (reconstituire
apoi,
efectiv
s`
dovedeasc`
c`atac`
este
construirea
\ntr-o
perioad`
at~t
de
scurt`,
devorbeasc`...
numai
doi
ani,
aeronat`.
unui
Fig.16.
Vedere
de ansamblu
adin
sanctuarelor-calendar
pe
la
Decebal.
Dintre
lupt`torii
escort`
una[teptat
tarabostes
zace
lalatinii
p`mnt
mort;
un
comatus
a fost
prins, iar
piatr`
decunoscut`,
hotar
aFig.23.
culturii
antice,
chiar
ei,
care
obi[nuiau
s`
scrie
30,[iCarolus
s`scar`)
fie
anul
latina,
na[terii
[i
nceput
s`
Dacii
trec
Dun`rea
n
Moesia
[i
un
castru
Vulcanius-1597
Lundius-1687),
c`r]i
pe
care
unele
le-am
net`g`duit
[i
anume
c`
elinii
[i
semachet`
fac
vinova]i
de
st~lcirea
unor
Roma,
\ntemeiat`
ea
semnul
lupului...
[isupu[ii
dup`
vechile
legende,
dou`sprezece
semne,
\nsub
astrologie
[i
astronomie.
valuri
din
zona
Estic`
a
M`rii
Caspice
(1900-1400
\.d.H.)
s-au
a[ezat
are
o
suprafa]`
de
3
hectare,
cu
ziduri
de
piatr`
ecarisat`
(blocuri
de
la
Sucidava
[i
Romula,
str`bate
Valea
Oltului
p~n`
la
Castra
Traiana
pierdut;
cuprinsul
ei
pare
s`-l
fi
cunoscut
DIO
CASSIUS,
care
d`
militar,
c~t
[i
spiritual.
Burebista
\[i
\ndeamn`
la
abstinen]`,
Dacia
\l
st`p~nea,
reprezent~nd
pentru
Roma
un
El
Dorado,
o
aveau
s`-i
aduc`
meritatul
nume
de
BU-ERE-BU-IST-AS
(Care-eraun
t~n`r
care
va
readuce
spa]iul
carpato-dun`rean
[i
Decebal,
fiica
lui
Dachia
(?),
fratele
lui
Diegis,
sora
lui
Sarmis,
marele
Sub
aspect
pot vedea:
Marele
[i
micul
sanctuar
circular,
discul
solar
ct
[i
cele
patru
sanctuare
copiii
suntconstructiv
lua]i de doise solda]i
romani
pentru
a
fi
du[i
lui
Traian.
aceea
s-a
bucurat
de
mult`
autoritate
[i
\n
r~ndul
oamenilor
simpli,
Celor
Doi
Zalmoxis.
65
de
ani,
uit~ndu-[i
asta
n
1
Respectiva
imagine
despre
Columna
lui
Traian
de
care
vorbim
este
pod
de
piatr`
peste
Dun`re,
\n
special
c~nd
Traian
se
g`sea
\n
plin`
roman.
at~t
de
mult
despre
orice,
oriunde.
i
va
fi
acela[i
spaniol
care
va
cump`rat,
altele
le-am
copiat,
reu[ind
s`
g`sesc
traduc`tori
pentru
ele,
de
un
raman,
Enea-Str`lucitorul,
plecat
din
zona
Oltinei
(Oltinalini[ti]i
[i
sunt
[i
ei
acum
cuceri]i
de...
Romani...
[i
vor
sta
sub
jugul
(S~mbotin-V~lcea),
ajunge
la
Tili[ca,
apoi
la
C`p~lna.
nume
de
popoare,
de
regi,
de
cet`]i,
de
ape
etc.,
acesta
fiind
[i
cazul
\n
istoria
sa
o
descriere
am`nun]it`
[i
exact`
a
podului.
Marile
Fi]i m~ndri
deSarmi-seget-usa-ei,
daci,
re\nvia]i
amintirea
lor,
rescrie]i
istoria
calcar
fasonate)
care
fac
Sarmisegetusa
dacic`
unpre-istorice,
\n
Californie
a ceea
antichit`]ii.
dreptunghiulare.
*Fig.20,21,22,23,24,29,30,
Decebal
[i Vezina
Traian,Ion
a celui
Miclea
mai
[i Radu
vechi
Florescu,
calendar
Ed.
european,
Meridiane,
a mo[tenirii
Bucure[ti,
Romania,
l`sate
nou`
sobrietate
[iEnigma
ascultare
depreot
porunci,
noul
mod
de
via]`
fiind
propagat
Astfel
anul
dar
eice
scriu
[i[idin
scriu
numai
despre
vitejii
deunicat
mba?
Au
inv`]at-o
complet
li
care-este-nu),
\nseamn`
Nemaipomenitul,
Cum
nuromani
aei
mai
locuitorii
acestuia
din
nou
\n
Europei
Zamolxe
de
care
am
vorbit
mai
sus;
de minune,
aceea
ei,
auzeau
\nregistrat`
lade
num`rul
231
\n
albumul
lui
Ciaccone,
\nc~nd
timp
ce
ease
campanie
militar`,
contraatacurile
lui
Decebal
provoc~nd
mari
m`
\ntreb
dedece poduri
cei careauprecum
sunt
pl`ti]i
de
poporul
dacorom~n
nu
aufruntea
f`cut
fi
primul
s`
stabileasc`
faptul
c`
toate
basoreliefurile
columnei
acestora
500
ani,
mai
mult
ca
noi,
dacii,...
dar
ei
nu-[i
vor
Latina).
Restul
coloanelor
romane
pornite
din
Moesia
inferioar`,
trec
de1980.
str`mo[ii
construc]ii
carpato-danubieni
se
\ntotdeauna
pare
c`
nu
mai
ceva
este
simbolic,
o
enigm`.
aproape
eroic,
reformei
religioase
a
[idin
v`i,DECIBALUS,
p`duri
[i [i
Traian
ad`uga
nou`
legiuni
demun]i
la Dun`rea
mijlocie
dacii
din
noastr`.
Europa;
care,
de
Zidul
fapt,
Dacic
auBurebista.
pustiit,
(Murus
t~lh`rit,
Dacicus)
p~rjolit,
este
format
robit,
satele
cet`]i
[i c`tunele
construite
lui
DROMGETHIS,
OSTROGETA,
BOROISTA,
dintr-un
spiritual,
numit
de
Straborn
Muntele
Sf~nt,
legendarul
17 celor
seinvadatorilor
na[te
fost
[i Bran,
nu
mai
vocea
regelui
lor,
socoteau
c`
onu
aud
pec`
cea
apl`cere;
unui
Dumnezeu.
[i
nu de
faclacentru
aceast`
munc`?
*Calendarul
Sarmizegetusa
Regia,
schimba
S.Bobancu,
limba,
C.este.
Samoil`,
ci,
numai
E.
Poenaru.
noi,
Ed.
[i
Academiei,
\n
500
de
Rom~ne,
ani,
ci
Bucure[ti,
\n
100
1980.
[i
ceva!
S`
la
357
conform
elaboratei
analize
a
basoreliefului
f`cut`
de
pierderi
romani.
Este
ciudat
nici
un
itinerariu
antic
[i[i
Dar
[i tot
numele
deapare
Roma
\nc`
nu-[i
are
rezolvat`
originea,
fost
666,
adep]ii
lui
refer`
la
aceste
dou`
dramatice
r`zboaie
dintre
Roma
Imperial`
pe
la
Bratocea,
Oituz.
B`t`lia
pentru
Sarmisegetuza
Regia
se
a[a
de
[i
de
la
semnific~nd
at~tea
m`rturii
curajoase
despre
perpetua
mla[tini,
silin]`
uman`
inferioar`,
\nc`
alte activ`,
patru,
aduse
din
provinciile
germane
[i alte legate
dou`
noastre
dacice
impun~ndu-[i
pacea
roman`.
Burebista
ducea
[i
o
politic`
extern`
intervenind
chiar
[i
din
blocuri
de
calcar;
a
construit
[i
cet`]i
de
piatr`
nefasonate,
DICENEU...
KOGAION
care,
dup`
Adrian
Bucurescu,
ar
fi
undeva
\n
mun]ii
18
considernd
acest
fostAnul
zdrobi]i,
\nvin[i
fie
aceasta
dar...
adev`rat,
nuMagnus
nimici]i!
ori
adev`rat
c`
limba
dacilor
aTraian
fost
\nceputul
84
\.d.H.:
v~rsta
de
27
de
ani,
pleac`
\n
fruntea
unei
armate,
Joannes
,ne
considera
c`
nume
al
s`u
aalatin`
fost
31
la
ni[te
legionari
provenien]a.
\nfiin]`rii
Romei
nu
este
sigur.
Nici
numele
ei\nadev`ratul
nu
este
A
oamenii,
i-a
instruit
cu
mult`
\n]elepciune
[i25a[a-zisa
i-a
cine?
de
nicieducat
un
text
epigrafic
nu
vorbe[te
de
podul
lui
[i\mpodobit
nu
fost
d`
la
anului
106
d.H.,
cu
participarea
legiunilor
a
cuplul
de
istorici
Miclea-Florescu.
Ace[ti
doi
istorici,
reputa]i
de a Am
\nl`tura
piedicile
pe
str`mo[ii
care
natura
poporului
leladespre
a[terne
Rom~n
adeseori
. eRed`m
aici
calea
descrierea
exact`
f`cut`
create
special
cuverii
prilejul
primului
r`zboi
dacic.
La
Martie
101
P~n`
acuma,
r`zboiul
daco-roman
avem
doar
patru
surse:
num`r
benefic
\n
cadrul
conflictului
deschis
dintre
cei
doi
rivali
ai
Romei
(respectiv
cu
lut,
ca
cele
de
la
Piatra
Neam]
(Piscul
B~tca
Doamnei
[i
colina

n
contextul
celor
prezentate,
cum
putem
crede
c`
a[a
o
veni]i
din
toate
col]urile
prisca
dup`
cum
ne
spunea
Nicolae
Densu[ianu,
[i,
\n
felul
acesta,
ei,
Bucegi,
l~ng`
Sfinxul
Rom~nesc,
deoarece
KOG-A-ION
\nsemna
[i
Ne
putem
m~ndri
cu
Decebal!
Dar
cu
Traian
?...
Ce
a
avut
el
analfabe]i
de
la
Romulus,
cum
afirm`
legenda
p`strat`
de
la
istoricul
Titus
Livius:
primit`
de
la
tat`l
s`u,
[i
cucere[te
Coste[tii,
unde
se
instaleaz`
Fig.20.
Boroista
(vezi
c.XVII
) [i(c`lug`r
vorbe[te
despre
BOROISTA
se [i
num`r`
II-a
ADRIUTIX,
a pietatea
IV-a
FLAVIA
FELIX
[i
apunct
unui cu
deta[ament
cu
\n]elepciunea
[ip`r`se[te
religioas`;
a el:ales
preo]i,
aazis
ierarhizat
noastr`; menirea lor este
g`sit
niciodat`
vreun
text
care
vorbeasc`
de
tehnica
folosit`
\n
profesioni[ti,
sus]in
cu
t`rie
c`s`scena
descrie
prima
campanie
a

mp`ratul
Traian
Roma
a[ez~ndu-se
\n
fruntea
150.000
de
de
p`rintele
Ciaccone
bine
pus
la
aspectele
Herodot,
Iordanes,
Dio
Cassius
[i
Dion
din
Prusa,
Dio
(norocos),
pe
cnd
are abia
blbiau
cteva
[i
cde
dacii,
nuCet`]eni
aevoluat`
mai
trebuit
s`
\nve]e
olumii
nou`
[i
s-o
uite
a ar`ta,
lor ? EL,
Cezar
comun
[icu
Pompei)
noiURBES,
?!...\nVom
anul
vedea!
48
\.d.H.

nazi,
leg`tur`
aceasta,
oaltul...
inscrip]ie
Cozla),
(Jud.
Arge[),
Covasna-Valea
Z~nelor
saupe
Sighi[oara.
societate
[i\ntre
puternic`
[i-ar
fi
putut
uita
limba
na]ional`,
A[a
Capul
Magnificului;
cu
toate
astea,
mul]i
arheologi
localizeaz`
CONDITA
CONDITORIS
NOMINE
APPELLATA
-cauza
cilimb`,
la
(vexillatio)
din
Legiunea
aurm`,
VI-a
Dacii
resping
primul
ca
re-unificator
alcu
regatelor
dacice.
Cam
tot
atunci,
la
Roma,
\nlesnirea
leg`turilor
de
comunica]ie
sigure
un
]`rm
[iFERRATA.
c~t
printre
regii
str`luci]i
ai
Go]ilor
[i,
pe
bun`
dreptate,
a aprovizionau
fost
a[ezat
la
atac,
dar
sunt
distruse
conductele
de
ap`
care
solda]i,
ca
s`
cucereasc`...
ce?...
oportul
]ar`
de
analfabe]i,
f`r`
limb`
[i
adversarii
l-au
construirea
Chrisostomus.
lui.
Acesta
din
din
lui
Domitian,
sufer`
[ic`tre
el,
pontifi
capabili
s`
interpreteze
[i
legile,
dar
[i
faptele
de
religie.
Pe
ei
majore
\mp`ratului
ale
realit`]ii
Traian,
\mbarcarea
italiene
ale
la
sec.
XVI)
Ancona
primei
\n
scene
drumul
a
Columnei
s`u
tine!
cuvinte
la
ap`,
n luiaceast`
perioad`,
\n vara
anuluilui
87 d.H.,
\mp`ratul
roman
Decebal.
recent
descoperit`
la
Balcic
(anticul
Dionysopolis)
citeaz`
numele
situa]ia
ora[ului,
a[ezat
l~ng`
Armata
o
R
num`ra,

U
sau
la
RUMON
vreme
de
(cuv~nt
r`zboi,
trac
mai
mult
de
200.000
de
costumele
tradi]ionale
[i
obiceiurile
ad~nc
\nr`d`cinate
\n
mai
pu]in
considerat
num`r
legendarul
Kogaion
undeva
pe
Dealul
Gr`di[tei
(1200m
altitudine)
\n
despre reconstruc]ia podului
de
c`tre
Apolodor,
aceasta
aMaria
\nsemnat
Nazionale
Romano,
inv.
capitala
Daciei.
este
sunt
reteza]i
to]i
st~lpii
cultur`?...
of`r`
]ar`
cuCetatea
pu]in`
popula]ie
le
place
ungurilor
s`
ca
[ide
Ovidiu,
pedeapsa
surghiunului.
Sulla
punea
m~na
putere.
*Museo
loc
cinste
\n
timpul
s`u,
\n
vremea
Regatului
Gotic,
pe vremea
c~nd
Deoarece
comentariile
De
Bello
ale
lui
Traian
sunt
\i consulta
ocol
cufiind
privire
laincendiat`,
treburile
statului.
lui
Traian:
Re[edin]a
luipe
Decebal
era Dacico
un
palat
magnific,
decorat
Dacia,
al`turi
de
elfoarte
sora
sa
[i(cum
so]ia
Plotina
(fapt
pu]in
Portret
al
Domitian
trimite,
sub
comanda
lui
Cornelius
Fuscus,
trupe
romane
s`
malefic.
Complexul
de
Fig.15.
Dup`
ori
etrusc
echivalent
pentru
r~u).
Romulus
nu
a
putut
fi
\ntemeietorul
ei,
alvatore
Aurigemma,
e
124482,
S
Acronion,
un
mesager
personal
trimis
de
Burebista
la
generalul
oameni,
f`c~ndu-l
de
temut.
\nlesnirea
jefuirii
]`rii
noastre,
a
subjug`rii
[i
sclaviei
poporului
dac,
a
de
dou`
secole
de
asuprire
roman`,
a[a
cum
unii
istorici
(sunt
ei
Aruncat
afar`
din
Imperiul
Roman,
el
r`t`ce[te
[i
prin
]`rile
de
la
spun`
sanctuarelor
de
noi)?
\n
O
incinta
]ar`
de
agricultori
sacr`,
se
f`r`
distruge
o
for]`
\ntreaga
armat`?
fortifica]ie.
Dac`
eram
Masivul Surianu (Surya
=
Zeul
Soare
la
vechii
vedici),
la
marelui
rege
era
80-70
\.d.H.,
Acornion,
prietenul
s`u,
\n
v~rst`
de
cca.
30
de
pierdute,
ast`zi
avem
la dispozi]ie
numai
Columna
lui un
Traian,
unde
Roma
sub
conducerea
lui
Sulla,
care
domnea
mai
cur~nd
violent
ocupe
Dacia
de
laportrete,
nordul
Dun`rii.
Acesta
pe
pod
vase
cu
columne
Monede
[i
descoperite
din
probabil
vremea
situat
lui,
pe
\nsanctuare
Transilvania,
]`rmul
ni-l
al
verosimil
deoarece
este
pu]in
probabil
ca
\mp`ratul
s`-[i
fi
de
lade
SarmiDiocleziano
eTraian
il nordic
Museo
S.
Bobancu
, se
terme
ditrece
ci
doar
fiu
al
ora[ului
de
pe
R

U
sau
RUMON,
fiul
Romei.
cotropirii
\n
propor]ie
de
14%
a
teritoriului
Daciei,
cum
\nc`
mai
spun
Dun`re,
prin
anul
87
d.H.,
fiind
martor
ocular
al
celor
mai
importante
Pompei
pentru
a-i
sugera
ipoteza
unei
alian]e
cu
ultimul.
Vor
mai
a[a
de
pu]ini
de
ce
\i
trebuiau
lui
Traian
150.000
de
solda]i?!...
dac,
de
Dac`
pe
R`zboiul,
\ns`,
continu`.
Prin
tr`darea
lui
Bacilis
(confident
al
La
cel
de
al
II-lea
Congres
Interna]ional
de
Dacologie
am
avut
oare
ai
no[tri?)
caut`
s`
ne
\nve]e?!
Cum
este
posibil
ca,
\n
timp
ce
Sarmisegetusa Regia (Gr`di[tea
afl~ndu-se
[i sora
unul
din
Dun`rea,
la
Tapae
(Por]ile
deromanii
Fier)
dar
este
atacat
de
daci,
prin
Romano,
Roma,
1963,
nr.
Seget-Usa
constituind
Nazionale
aniMuncelului)
este
trimis
\n
misiune
diplomatic`
la
Argedava,
la trecutul
tat`l
lui
C.
Samoil`,
E.de
Poenaru,
vede
clar
c`
\n
anul
101
d.H.,
treceau
Dun`rea
pe
un
pod
dec~t
moderat
(se
refer`
la
dictatorul
Lucius
Cornelius
Sulla,
138-78
Dun`rii,
pe
care
Traian
\l spune
va
ocupa
ulterior,
d~nd
\nf`]i[eaz`
reprezentat
pe
pe
acest
column`
rege
alfost
mama
regilor
cu
[i
dou`
capete,
dezbr`cate;
simboliz~nd
p`rerea
noastr`
ntreaga
legend`
cu Romulus,
pare
a\mp`ratul
fi
\mprumutat`,
Columna
unii
dintre
istoricii
no[tri,
\na[a
scop
civilizator!
Constantin
celr~ului
Mare,
evenimente,
preg`tirea
r`zboiului
daco-roman.
Se
pare
c`
a
trecut
[i
pe
la
eram
de
s`raci
de
ce
veneau
la
noi?!...
regelui
dac),
romanii
g`sesc
\n
albia
Sargesia,
tezaurul
lui
probabil
apogeul
[i
trece
cam
3-4
ani
p~n`
c~nd
Cezar,
dup`
ce-l
va
\nvinge
decisiv
pe
500.
pl`cerea
surprindere,
s`
o
[i...
ascult
\nvins.
pe
Legiunea
prof.
Gianina
roman`
Georgescu
a
V-a
Alaude
din
este
New
complet
York
1
tambur=1
an
doar
14%
din
teritoriul
dacic
fiind
cucerit
[i
ocupat
deculminant
nes`tulul
sanctuarele
patrulatere.
S`prezentul.
fie
oare
acesta
l`ca[ul
unde
preo]ii
lui
vase.
De
cese
oare,
m~ndrul
arhitect
Apolodor
din
Damasc,
c`ruia
i ale
sedacic
Burebista
(pe
atunci
\ncetatea
v~rst`
de
60-70
de
ani).
\.d.H.,
ordine
n.t.).
s`
Acela,
p`streze
n`scut
toat`
\n
mobila
Romei
regal`.
[i
educat
Momentul
dup`
obiceiurile
este
c`
cele
trei
figuri
reprezint`
pe
cei
trei
Lars,
zeit`]ile
dacice
lui
Traian.
[i
Unele
inscrip]ii
de
pe
monede
sunt
\n
limba
tracic`,
Titus
Livius,
mai
degrab`,
din
vechile
legende
ale
poporului
pelasgic
dac n`scut \n satul Ni[ de
la Sudul
Dun`rii,
va reconstrui
[i\nt~lnit
elFuscus,
acest
pod
centrul
Sarmisegetusa
[i r`zbuna
chiar
c`pelegiunile
l-afostul
pe
Decebal.
nsemn`rile
Decebal
(evaluat
de
Jerome
Carcopino
la
165.500
kg
de
aural [i
niar
101
romane
conduse
de
Traian
sacerdotic
n
felul
acesta
nimicit`
ei
Cornelius
ucis
\n direc]i
lupt`.
Dar
cine
a
Pompei
l~ng`
Pharsalla,
pentru
ageneralul
aliat
al
vorbindu-ne
deseanului
Dacii
din
Spania:
Noi
dacorom~nii,
descenden]i
imperiu
Roman,
adic`
de
trupe
de
mercenari
analfabe]i,
care
de-abia
*Decebal
[is`
Zamolxis,
Zeul
sub-p`m~ntean,
ofereau
credincio[ilor
acea
nemurire
atribuie
construc]ia
podului
[i
a
Columnei
lui
Traian,
a
uitat

7
iunie-9
august
48
\.d.H.,
Acornion
\l
va
\nt~lni
pe
Pompei.
(tracic),
din
care
[i
ei
se
tr`geau.
A[a
c`
ei,
dacii
[i
romanii,
vorbeau
este
\n
timpul
Tratatului
de
Pace
temporar
\ncheiat
\n
102
d.H.
misterelor
sacre.
Acest
cele
mai
barbare,
le-a
[i
exercitat
apoi
cu
cruzimea
care
\i
era
proprie.
casei).
latina
prisc`,
[i-l
numesc
pe
Burebista
SARMIS
VASIL,
Cel
Mai
laFig.28.
aproape
200
de
ani
dup`
retragerea
trupelor
romane
din
Dacia.
De
ce
lui
Orationes
vara
cuv~nt`ri,
par
\nsemn`ri
de
reporter.
sanctuarul
Din
p`cate
de
4x13
au
331.000
kg
de
argint;
vezi
Marcela
Nica,
Istoria
Rom~nilor,
Ziduri dacice, contemporane
debarcau
la Lederata
(Rama)dacice?...
[i se \ndreptau
sprelui,
Acidava
(V`r`di]a).
fost
conduc`torul
armatei
Numele
numele
dacului
Traian,
Ion
inamicului
s`u[iavadac`
trimite
numeroase
legiuni
cu
misiuni
de
pedepsire
ai
acestora
ne
mai
pu]in
cu
str`mo[ii
daci
consider~ndu-i
puteau
\nchega
dou`
vorbe
\n
latin`,
ace[tia
s`
ne
\nve]e
pe
noi
Fig.
19.
Fragment
de
roat`
de
piatr`
din]at`
n
interior
complet`,
at~t
sufletului,
c~t
[i
trupului,
unde
ucenicii
28
aceea[i
limb`
vrem
s`Mondan,
l`s`m
la
om~ndrim
parte
anii...
nu
este
ocrescut
ironie
aperealizare
imortalizeze
pe
Column`
op~n`
asemenea
mare
- Miclea,
un
pod
tambururi
este
27
Rege.
44
\.d.H.,
la
v~rsta
de
67
de
ani
[i
dup`
oopai]ul
domnie
de
38-40
de
num`r
apare
foarte
multe
\ntre
Traian
dacice
[i
sub
Decebal.
forma
De-a
CCC
lungul
ori
666
esplanadelor
de
de
la
sus
ale
Au
mai
multe
ipoteze
privind
semnifica]ia
scenelor
\lcuvacele
fi reconstruit
el
dac`
dup`
retragerea
romanilor
locurile
au
r`mas
alepe
cet`]ii
Troiei
Fig.
18.
[iinscrip]ii
care
Acela[i
dup`
disc
de
andezit
de
la
SARMI-SEGET-USA
Acest
Get
\ns`,
BOROISTA,
de[i
t`r~muri
aoo
ajuns
p~n`
la
noi
doar
c~teva
fragmente.
Chrisostomus
abarbare,
f`cut
\nving`tor,
al`s`
fost
consemnat
numai
de
Tacitus
(din
opera
c`ruia
se de
va
Mare
Alt
al
lui,
cu
\n]elesul
de
st`p~n
absolut
aloastea
tracilor
Ed.
Bucure[ti,
1994,
p.(recru]ii)
26)
.(vezi
Ultima
lupt`
cu
oastea
Decebal
\iaexistat
s`nume
p`trund`
\n
Banat,
concentr~ndu-[i
\n
unei
c`tre
grani]ele
regelui
geto-dacilor.
la
scurt
timp
\nainte
de
a Cum
22Oricum,
ni[te
barbari.

nsecolul
schimb
ne
m~ndrim
din
cetrebuie?
\nde
ce
mai
mult
cu
de
la
Sarmi-seget-usa
Dacica.
Drobeta,
placa
deNop]ii?
launii
Tomis,
ori
cea
de
la
Tetovo
(Macedonia).
apurt`torul
ajuns
666
s` lui
Fig.24.
Palatul
lui
Decebal.
istoriei
c` de
azi
ei,
Romanii,
se
numesc
italieni,
iar
tracii-pelasgi,
mii de
ani,
f`r`
s`Domnul
se
fisus]in
folosit
vreun
Radu
Florescu,
limb`
pe
ei
\n[i[i
nu
o
vorbeau
cum
Oricum,
se
c~ntau:
Sf~nt
emarmur`
piatr`
peste
Dun`re
care
era
chiar
opera
sa?!
pustii,
goale,
a[a
cum
istorici?
c`l`torie
lung`
pe
malul
Istrului
[i
\ncurg)
ara
ge]ilor
El
este
mirat
de
(\n
sanscrit`

Eu
m`
gr`besc
s`
inspira
Orasius
\n
V
d.H.
[i
Iordanus,
sec.
VI
d.H.)...
palatului
se
putea
vedea
onoi
presupus`
statuie
aun
\nsu[i
regelui
columnei
ani
[icare
Burebista
altele
va
muri,
vor
se
ap`rea
pare
asasinat.
\nCas`
viitor,
dar
singur
lucru
Fig.25.
Spre
Sar
mi-Seget-Usa
Fig.27.
dacic`
zona
regelui
de
dac
la
Tapae-Bucova,
are
loc
la
Porolissum
unde
Traian
(Moigrad).
ob]ine
o obiceiuri.
modest`
victorie.
Totu[i
demonstrat
c`multe
[i-a
\nsu[it
cele
mai
umane

nnumele
timp
ce
este
PAVEL-TER.
Fig.22.
Femeie
dac`
cu
copil.
perioade
de
timp
ob~r[ia
ED.
Meridiane
Se
pot
vedea
cei
trei
leri,
fe]e
tipice
dacice
[i
chiar
n
partea
stng`
sus,
dragonul,
capul
simbolizeze
num`rul
fiarei
n
Apocalipsa
Sfntului
Ioan
Teologul,
este
un
alt
mister!
beton,
nu
las`
ntre
pietrele
lor
s`
Rom~ni?
\ncepe
cucomportaregele
trac,
pe
15
martie
44
\.d.H.,
Cezar
a
i lupta
dac` decisiv`
\nrobirea,
\njosirea,
jefuirea
o
numesc
d~n[ii
proces
mentul deosebit de civilizat
al dacilor:
la construc]ia
c`reiacum de m` rabd`,
Sulla Bucurescu,
tipice
dacilor,
1980.
-VezideTeribilul
num`r
DaciaceSecreta,
ARHETIP
R.S., Bucure[ti 1997.
lup dacic.
n666,
dreapta
jos,deunras!
vas roman
se apropie
de ]`rm.
p`trund`
nici
o Adrian
lam`
nu s-a folosit nici un cui
perioada
de 52 de ani.

PODUL
DE LUI
PIATR` DE
RE[EDIN]A
DIURAPNEU
BUREBIST
PESTE
DECEBAL
S,
A
DUN`R
supranumit
[i ...Decebal

D
P
I

44
46
48
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
72
39
41
43
45
47
49
51
53
55
57
59
63
65
67
69
70