Aezare geografic i relieful

Bucuretiul se afl n sud-estul Romniei, ntre Ploieti la nord i Giurgiu la sud. Oraul se
afl n Cmpia Vlsiei, care face parte din Cmpia Romn. La est se afl Brganul, n
partea de vest Cmpia Gvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Cmpia Burnazului.
Cmpia Bucuretiului, subunitate a Cmpiei Vlsiei, se extinde n N-E i E pn la Valea
Pasrea, n S-E i S pn la Cmpul Clnului i Lunca Arge-Sabar, n S-V tot pn la
Lunca Arge-Sabar, iar n N-V pn la Cmpia Titu. S-a format prin retragerea treptat a
lacului cuaternar, ca urmare a micrii de nlare a Carpailor i Subcarpailor i a
intenselor aluvionri. n Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess i
depozite loessoide, iar la nceputul Holocenului depresiunea era complet exondat. n acest
timp rurile i prelungesc cursurile i i intensific eroziunea liniar n ptura groas de
loess, fragmentnd astfel cmpia.
Cmpia Bucuretiului are altitudini cuprinse ntre 100115 m, n partea nord-vestic, i 50
60 m, n cea sud-estic, n lunca Dmboviei. Oraul propriu-zis se desfoar ntre 58 m i
90 m altitudine. Peste 50% din suprafaa sa se ncadreaz n intervalul hipsometric de 80
100 m, iar pantele nu depesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuat n
jumtatea estic, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2.
Relieful cmpiei este constituit dintr-o succesiune de cmpuri (interfluvii) i vi (cu terase i
lunci) care se succed de la nord ctre sud:
Cmpul Bneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de
9095 m i densitatea fragmentrii mai mare n sectorul sudic, de 0,51 km/km2. La
contactul cu versantul Vii Colentina, pantele pot depi 5o.

 Valea Colentinei este asimetric (datorit versantului drept mai abrupt) i puternic
meandrat. La intrarea n Bucureti are limea de 0,5 km, iar la ieire, de 1,5 km. n
lungul ei apar dou terase joase (de 23 m i de 46 m) i martori desprini din
cmpuri sau din terase. Lunca este larg i bine dezvoltat pe ambele maluri, ns
din cauza lucrrilor de regularizare a fost acoperit de apele lacurilor de acumulare.
Se mai pstreaz doar cteva popine sub forma unor insule: Plumbuita, Ostrov,
Dobroeti i Pantelimon.
Cmpul Colentinei (sau Giuleti-Floreasca), cuprins ntre rul omonim i Dmbovia,
acoper circa 36% din teritoriul Municipiului, avnd o nclinare uoar pe direca NVSE (ntre 80 i 60 m altitudine). Densitatea fragmentrii are valori cuprinse ntre 0 i
1 km/km2.
Valea Dmboviei este spat n loess, avnd malul drept mai abrupt i nalt
(aproximativ 1015 m), iar cel stng mai cobort (ntre 45 m n amonte i 78 m n
aval). Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stng a rului i sunt n
numr de patru. Pn la amenajarea cursului, n lunc se gseau piscuri, popine,
renii, grinduri, ostroave i maluri abrupte. n prezent se mai pstreaz o serie de
piscuri (Uranus-Mihai Vod) i popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vod, Movila
Mare).
Cmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Vcreti) se desfoar ntre Valea
Dmboviei, la nord, i de rul Sabar, la sud. Scade n altitudine de la vest (90 m)
spre est (60 m), predominnd treptele hipsometrice de 7080 m i 8090 m, iar
densitatea fragmentrii ajunge pn la 0,51 km/km2

CAMPIA ROMANA se invecineaza la N cu Podisul Getic si Subcarpatii de curbura ,

la E cu Podisul Dobrogei, la V si S este marginita de fluviul Dunarea.

Resurse naturale
Resursele solului . Aceast ntins unitate de relief deine soluri foarte fertile (terenuri
agricole, pajisti) de tipul cernoziomuri. Pe baza acestora s-a practicat agricultura cultivndu-

se cereale (cea mai important regiune cerealier a Romniei este Cmpia Romn), in,
cnep, legume, floarea-soarelui etc.
Campia Romana este bogata in ape curgatoare si lacuri. Apele raurilor sunt folosite in
irigatii pentru terenurile agricole. In apropierea lacurilor sarate ( L.Amara, L.Sarat) s-au
construit baze de tratament care folosesc pentru terapiile diferitelor afectiuni , apa acestora.
Resursele subsolului.n subsolul Cmpiei Romne sunt rezerve de hidrocarburi ( petrol si
gaze asociate) exploatate la nord de Bucureti i n sectorul estic al Cmpiei Brila ( in
apropierea localitatilor Videle, Ianca, Jugureanu ).
Din albiile raurilor se extrag pietrisuri ,nisipuri si argile. Acestea sunt utilizate n industria
materialelor de construcii.
Cele mai vechi orase din Campia Romana dateaza din perioada daco-romana: DrobetaTurnu Severin (Dobeta), Turnu Magurele (Turris).
Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca Bucuresti, Targoviste, Ploiesti,
Craiova, Braila, Galati. In secolul al XIX-lea apar orase in zone agricole (Alexandria,
Calarasi, Oltenita, Corabia, Slobozia).
Orasele din Campia Romana se impart, dupa marime in urmatoarele categorii:
* Orasul Bucuresti (2,1 mil. loc.)
* orase cu o populatie cuprinsa intre 100.000 si 350.000 locuitori: Galati (326.000 loc.),
Craiova (303.000 loc.), Ploiesti (252.000 loc.), Braila (234.000 loc.), Pitesti (179.000 loc.),
Buzau (148.000 loc.) Focsani (101.000 loc.);
* orase cu o populatie de 50.000-100.000 locuitori: Targoviste (98.000), Slatina (85.000),
Calarasi (77.000), Giugiu (74.000), Alexandria (59.000), Slobozia (56.000);
* orase cu o populatie cuprinsa intre 20.000 si 50.000 locuitori: Tecuci (47.000), Caracal
(39.000), Ramnicu Sarat (41.000), Rosiorii de Vede (38.000), Turnu Magurele (37.000),
Ftesti (35.000), Oltenita (32.000), Bals (24.000), Bailesti (22.000), Corabia (22.000, Calafat
(20.000);

* Celelalte orase au o populatie mai redusa: acestea sunt: Buftea, Urziceni, Zimnicea, Mizil,
Gaiesti, Tandarei, Marasesti, Videle, Draganesti-Olt, Titu, Bolintin Vale, Costesti, Ianca,
Budesti, Segarcea, Topoloveni, Vinju Mare, Pogoanele,Insuratei, Mihailesti, Lehliu-Gara,
Piatra-Olt, Fundulea, Faurei.
Dupa pozitie, orasele pot fi clasificate in prase situate pe Dunare (de la Calafat la Galati) si
orase situate in interior.
Orasele mici si mijlocii (intre 100.000 si 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub
20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), au fiecare structuri
urbane si functii specifice.