1.

Resursele financiare, de capital si tehnologie externe contribuie la crearea de noi locuri de munca, perfectionarea calificarii fortei de munca si cresterea calitatii produselor si serviciilor in tarile primitoare de astfel de resurse. ANS: T 2. Globalizarea afecteaza in mod egal toate statele lumii: tarile mici si mijlocii depind tot mai mult de tarile mari, de piata externa, in timp ce tarile mari au o dependenta mai mica de alte state si de piata externa. ANS: F 3. Un efect pozitiv al globalizarii consta in migrarea capitalului productiv, a organizarii productiei in tarile mai slab dezvoltate si cu forta de munca calificata si slab platita. ANS: F 4. Tarile primitoare de investitii externe sunt dezavantajate in conditii de globalizare, iar in tarile de origine a capitalurilor se deschid fabrici, iar somajul scade. ANS: F 5. La Conferinta Monetara Internationala de la Bretton Woods, din 1944, obiectivul central a fost crearea unui system monetar international postbelic, de natura sa perfectioneze si sa completeze mecanismele monetare internationale cu elemente noi care, impreuna, sa formeze un sistem. ANS: T 6. Ponderea activelor in valoarea importurilor se calculeaza dupa formula: (L): La=A/IX100 ANS: T 7. Investitia reprezinta totalitatea cheltuielilor care se fac pentru crearea de bunuri si servicii. ANS: F 8. Creditul international reprezinta valoarea baneasca sau materiala pe care o persoana, numita debitor, o acorda temporar (fara contrapartida) altei persoane, numita creditor, contra unui cost numit dobanda. ANS: F 9. Echilibrul economic extern este o notiune, un proces, un fenomen care are mai multe dimensiuni. ANS: T 10. Reglementarile nationale privind platile internationale sunt adoptate de organele in drept: parlamente, guverne, ministerele comertului, banca centrala, camerele de comert si industrie, uniunile si asociatiile producatorilor, exportatorilor si importatorilor. ANS: T 11. Garantiile reale sunt modalitati tehnico-juridice prin care un anumit imobil sau mai multe bunuri mobile sunt afectate pentru a asigura pe debitorul obligatiei indeplinite ca creditorul isi va executa obligatia corelativa asumata. ANS: F 12. In prezent, aurul mai indeplineste functia de mijloc de plata international. ANS: F

13. Valutele efective sunt depozitate in conturi bancare si, pentru efectuarea platilor internationale, sunt transferate din contul unei banci in contul altei banci din strainatate prin tehnica viramentului bancar international. ANS: F 14. Reprezentantele bancilor straine (representative offices) constituie cea mai anevoioasa modalitate de stabilire in exterior a unei banci . ANS: F 15. Etalonul monetar se caracterizeaza prin definirea unitatii monetare nationale printr-o cantitate de metale semipretioase sau de eurovalute straine mai puternice. ANS: F 16. Dupa abandonarea convertibilitatii metalice a ramas doar convertibilitatea eurovalutara, adica preschimbarea unei valute contra altei valute, care, la randul ei, este convertibila in alta valuta. ANS: F 17. Spre deosebire de cecul nebarat, cecul barat presupune ca poate fi achitat atat intr-un cont bancar al beneficiarului, cat si in numerar. ANS: F 18. Cecul certificat are confirmarea din partea bancii (trasului) ca in contul tragatorului exista suficiente disponibilitati pentru a fi onorat. ANS: T 19. Principalele operatiuni care se pot realiza cu biletul la ordin sunt: acceptarea; avalizarea; girarea; scontarea; rescontarea; forfetarea; protestul de neacceptare; protestul de neplata. ANS: F 20. Derularea platilor prin ordin de plata negarantat este recomandata in situatia in care importatorul si exportatorul au deplina incredere unul in celalalt. ANS: T 21. Spre deosebire de cecul nebarat, cecul barat presupune ca poate fi achitat atat intr-un cont bancar al beneficiarului, cat si in numerar. ANS: F 22. Cecul certificat are confirmarea din partea bancii (trasului) ca in contul tragatorului exista suficiente disponibilitati pentru a fi onorat ANS: T 23. Principalele operatiuni care se pot realiza cu biletul la ordin sunt: acceptarea; avalizarea; girarea; scontarea; rescontarea; forfetarea; protestul de neacceptare; protestul de neplata. ANS: F 24. Eurovaluta este o moneda emisa de Uniunea Europeana. ANS: F

25. Eurovaluta este orice moneda emisa de un stat european. ANS: F 26. Eurovaluta este o moneda emisa de SUA. ANS: F 27. Eurovaluta este o valuta depozitata intr-o banca din afara tarii de emisiune a monedei respective. ANS: T 28. Dupa criteriul stabilitatii, cursurile valutare pot fi: - fixe; - stabile; - flotante. ANS: T 29. Dupa criteriul sensului tranzactiilor valutare, cursurile valutare pot fi: oficiale, interbancare, bursiere, ale caselor de schimb valutar si ale pietei negre. ANS: F 30. Dupa criteriul timpului de finalizare a tranzactiilor pe piata valutara, cursurile valutare pot fi: la vedere (spot) si la termen (forward). ANS: T 31. Principalele tipuri de investitii internationale sunt investitiile externe directe si investitiile de portofoliu. ANS: T 32. Dupa criteriul obiectului creditarii, creditele pot fi financiare sau comerciale. ANS: T 33. Eurocreditele sunt credite acordate in moneda unica euro. ANS: F 34. Principalele sectiuni ale balantei de plati externe sunt: contul curent, contul de capital si financiar si contul erori si omisiuni ANS: T 35. Clauzele de plata dintr-un contract comercial international pot fi: moneda de contract, pretul marfii, termenul de livrare, conditia de livrare, instrumentele de plata si credit, schema de plata, modalitati si garantii de plata ANS: T 36. Documentele esentiale care stau la baza platilor internationale sunt: factura comerciala internationala, documentul de transport si documentele financiare. ANS: F 37. Participantii la un incaso documentar sunt: ordonatorul, banca remitenta, banca colectoare, banca prezentatoare, trasul. ANS: T

38. Principala caracteristica a ordinului de plata este revocabilitatea, in sensul ca ordonatorul poate revoca sau modifica instructiunile de plata in orice moment pana la achitarea sumei de bani beneficiarului. ANS: T 39. Principalele tipuri de garantii sunt garantiile personale si garantiile reale. ANS: T 40. Conferinta financiara internationala de la Genova (1922) a recomandat utilizarea valutelor convertibile ca active de rezerva si mijloace de plata internationale. ANS: A 41. Principalele avantaje ale monedei unice euro sunt: eliminarea costurilor legate de schimburile valutare; eliminarea riscului de lichiditate; eliminarea riscului valutar; transparenta preturilor; cresterea instabilitatii preturilor; cresterea ratei dobanzii. ANS: F 42. Sistemul European al Bancilor Centrale este compus din Banca Centrala Europeana si bancile centrale din statele membre ale Uniunii Europene care au adoptat moneda unica euro. ANS:F 43. Introducerea monendei unice euro a avut loc in ianuarie 1999 exclusiv ca moneda scripturala, iar de la 1 ianuarie 2005 si ca moneda fiduciara (bancnote si moneda metalica). ANS: F 44. Mijloacele de plata internationale utilizate in etapa actuala sunt: aurul monetar, valutele convertibile, devizele. ANS: F 45. Convertibilitatea metalica este de mai multe categorii: convertibilitate de cont curent; convertibilitate valutara limitata; convertibilitate valutara deplina. ANS: F 46. Creditul international cunoaste doua mari forme: creditul comercial (traditional) si financiar. ANS: T 47. Din categoria documentelor comerciale fac parte: factura, certificatul de calitate, certificatul de origine, cambiile, biletele la ordin. ANS: F 48. Participantii la biletul la ordin sunt trasul, tragatorul si beneficiarul. ANS: F 49. Modalitatile de transmitere a cecului sunt: girarea, avalizarea, cesiunea de creanta ordinara, andosarea, remiterea simpla, acceptarea. ANS: F 50. Acreditivul reinnoibil permite beneficiarului acreditivului sa obtina plata in avans a unei sume din acreditivul documentar, restul sumei fiind achitat atunci cand acesta va prezenta documentele de livrare a marfii. ANS: F

51. Acreditivul back- to- back este acel acreditiv in care beneficiarul sau poate ceda o parte sau intreaga valoare a acreditivului deschis in favoarea sa unei alte persoane. ANS: F 52. In cazul cambiei nu mai este necesara operatiunea de acceptare, deoarece cambia este emisa de insusi debitorul. ANS: F 53. Principalele operatiuni care se pot efectua cu un bilet la ordin sunt: avalizarea, acceptarea, forfetarea, scontarea, rescontarea, girul. ANS: F 54. Ordinul de plata este un inscris prin care o persoana denumita tragator da ordin unei banci, denumita tras, de a plati din contul sau o suma de bani in favoarea beneficiarului. ANS: F 55. Din punct de vedere al domiciliului, acreditivele documentare pot fi: acreditive revocabile, acreditive irevocabile, acreditive irevocabile confirmate. ANS: F 56. Din punct de vedere al modului de stingere a obligatiei de plata, acreditivele documentare pot fi: acreditive cu plata la vedere, acreditive cu plata diferata, acreditive cu plata prin acceptare, acreditive cu plata prin negociere, acreditiv mixt. ANS: F 57. Participantii implicati in operatiunea pe baza de incaso sunt: ordonatorul (exportatorul); banca remitenta (banca din tara exportatorului); banca colectoare (banca insarcinata cu incasarea); banca prezentatoare; trasul (importatorul). ANS: T 58. Sistemul monetar international este format din urmatoarele elemente componente: relatiile valutar-financiare internationale; mecanismele valutar-financiare internationale; norme, reglementari si uzante valutar-financiare internationale, institutii bancar-financiare internationale. ANS: T 59. Actul de nastere al Uniunii Europene Monetare il reprezinta Tratatul de la Maastricht (1992). ANS: T 60. Functiile cambiei sunt: instrument de credit, instrument de plata, instrument de garantie a platii. ANS: T 61. Participantii la cec sunt: tragatorul (emitentul), trasul si beneficiarul ANS: T 62. Globalizarea sau mondializarea economica are un caracter multimodal: comercial, tehnologic, financiar, cultural, politic, lingvistic, institutional etc. ANS: F

63. Transferul transfrontalier al valutelor in cele mai diverse scopuri si modalitati formeaza continutul fundamental al finantelor internationale, ce se realizeaza prin miscarea in conturile bancare si prin tehnica viramentelor. ANS: T 64. Globalizarea sau mondializarea nu extinde la scara mondiala impartirea statelor si oamenilor in bogati si saraci. ANS: F 65. In timpul celui de-al doilea razboi mondial statele antifasciste au negociat organizarea postbelica a pacii, inclusive dereglementarea finantelor internationale. ANS: F 66. Resursele financiare, de capital si tehnologie externe contribuie la crearea de noi locuri de munca, perfectionarea calificarii fortei de munca si cresterea calitatii produselor si serviciilor in tarile primitoare de astfel de resurse ? ANS: T 67. Dupa cum reiese din definitie, cambia pune in legatura trei persoane: trasul emitentul cambiei, creditorul;tragatorul cel care urmeaza sa plateasca, debitorul si beneficiarul persoana care va incasa banii (sau la ordinul careia se vor incasa banii). ANS: F 68. Riscul reprezinta probabilitatea de obtinere a rezultatelor nefavorabile intr-o actiune viitoare exprimata in termini probabilistici. ANS: T 69. Scrisorile de garantie conditionata se subdivid in: scrisori conditionate care cer evidenta documentara; scrisori de garantie care nu cer evidenta documentara. ANS: T 70. Valutele de cont se prezinta sub forma fizica de bancnote sau monede divizionare. ANS: F 71. O banca nu poate sa deruleze activitati internationale stabilind in acelasi timp relatii de corespondent cu banci straine , dar efectuind si implantari de sedii bancare in strainatate. ANS: F 72. Etalonul paritatii puterii de cumparare a monedelor nationale (PPC) reprezinta o comparare a monedei nationale cu alte monede pe baza unui cos de marfuri identic, dar evaluat in preturile nationale ale fiecarui stat. ANS: T 73. Etalonul devize se manifesta astazi sub forma aranjamentelor monetare dintre FMI si un stat membru. ANS: T 74. Etalonul DST a fost introdus oficial in 1978 in noul Statut al FMI. ANS: T

75. Etalonul aur-devize a fost pentru prima data recomandat in 1992 de Conferinta Monetara Internationala care s-a tinut la Genova. ANS: F 76. Etalonul aur (etalon monometalist) a ramas mult timp singurul etalon al monedelor nationale. In aceste conditii, se stabilea prin legea de emisiunea monetara continutul in aur al monedelor nationale, deci monedele aveau ovaloare paritara in aur. ANS: T 77. Etalonul aur-argint (etalon bimetalist) a functionat pana in 1870; prin el, continutul banilor nationali era definit printr-o cantitate de aur sau de argint, raportul intre preturile celor doua metale fiind constant (evident, pretul aurului era superior pretului argintului). ANS: T 78. Masurarea gradului de lichiditate se poate realiza prin cotarea activelor de rezerva cu valoarea importurilor, a deficitului balantei de plati curente, serviciului datoriei externe sau cu angajamentele de plata la vedere si pe termen scurt ale bancii centrale. ANS: F 79. Dintre valutele convertibile, pe plan international cele mai des folosite sunt valutele cu convertibilitate interna,considerate, conform aprecierilor Fondului Monetar International, acele valute frecvent negociate pe pietele valutare si care detin o pondere importanta in tranzactiile internationale si in rezervele valutare ale bancilor. ANS: F 80. Prin eurovaluta se intelege valuta depozitata la o banca din afara teritoriului si jurisdictiei tarii care a emis valuta respectiva. ANS: T 81. Raportul cantitativ dintre valorile paritare ale doua monede se numeste raport de schimb monetar. ANS: F 82. Printre valutele cu convertibilitate interna, se bucura de o recunoastere generala, inclusiv de catre FMI, in mod deosebit: dolarul american, euro, lira sterlina, yenul japonez, francul elvetian si cateva alte valute. ANS: F 83. Cursul valutar de referinta nu reprezinta altceva decat media statistica ponderata zilnica, dar calculata postfactum, a miilor de cursuri variate in raport de ora si genul de operatie valutara si pe care o calculeaza si o publica zilnic un organism insarcinat permanent, prin rotatie, sa stabileasca acest curs statistic, numit curs de referinta. ANS: T 84. Cursul valutar la vedere (spot) este cursul negociat intre parteneri (la telefon, telex, fax), iar in termen de maximum 72 de ore (trei zile lucratoare), participantii la actul de cumparare si vanzare isi transmit reciproc, prin virament bancar, sumele in valuta tranzactionala la cursul negociat. ANS: F

85. Cursul valutar la termen (forward) este cursul negociat la o tranzactie de vanzare-cumparare de valuta a carei suma se transmite reciproc prin virament bancar la un termen in viitor convenit, de o luna, 2, 3, ... 12 luni. ANS: T 86. Cursul valutar efectiv este un curs al carui nivel se calculeaza nu in comparatie cu o singura moneda, ci doar cu un grup de monede ale tarilor care detin ponderea principala in schimburile economice externe. ANS: F 87. Cursul valutar efectiv real se calculeaza in raport cu mai multe monede (curs efectiv), dar se ia in considerare si rata inflatiei din aceleasi tari. ANS: T 88. Segmentul tertiar este acea structura a pietei de schimb valutar care genereaza cererea de moneda straina in scopul importului de marfuri si servicii, platii unor datorii externe, cum a fi rambursarea de credite, repatrierea de profituri sau dividende, acordarea de credite in valuta sub forma unui avans sau de participatiune la o actiune de cooperare economica internationala, efectuarea de investitii in strainatate, plata contributiei la organismele internationale, deplasari in strainatate, turism international. ANS: F 89. Segmentul secundar cel mai important participant al pietei valutare, se constituie din institutii bancare care au primit autorizatie de dealer pentru a face operatiuni de vanzare-cumparare de devize pe piata valutara nationala si internationala. ANS: F 90. Segmentul de supraveghere a operatiunilor valutare este reprezentat de banca centrala si autoritatile monetare ale fiecarui stat. ANS: T 91. Participantii la activitatile pietei de schimb valutar sunt in esenta agentii economici si persoanele generatoare, direct sau indirect, de cerere si oferta de valuta: institutiile, bancile si casele de schimb valutar, precum si banca centrala sau autoritatea monetara nationala. ANS: T 92. Cursul pietei libere este o medie statistica ponderata a cursurilor tranzactionate pentru fiecare moneda calculate post-factum prin rotatie, fie de o banca de serviciu pentru o anumita perioada, fie de banca centrala, pe baza raportarilor statistice zilnice ale bancilor dealer. ANS: F 93. Procedeul de arbitrajare indiferent de scopul urmarit printr-o operatiune valutara se bazeaza pe doua principia de baza: a) principiul a la hausse (in crestere) si b) principiul a la baisse (in scadere). ANS: T 94. Investitia straina (foreign investment) este un termen care desemneaza orice investitie efectuata de o companie particulara sau de o persoana in orice alta tara decat cea de origine, dar nu sub forma unui ajutor neguvernamental. ANS: F

95. Investitia straina directa (ISD) este acea investitie care implica o relatie economica pe termen lung, reflectand un interes de durata al unui investitor intr-o unitate economica situata in alta tara decat cea a investitorului. ANS: T 96. Investitiile straine de portofoliu (ISP) sunt acele investitii materializate, in principal, in dobandirea de hartii de valoare (obligatiuni, actiuni, certificate de depozit si alte titluri). ANS: T 97. Conform teoriei economice, statele exportatoare de capital, adica acelea care propulseaza investitorii, sunt in majoritatea lor statele in curs de dezvoltare . ANS: F 98. Piata internationala de capital este o componenta de baza a sistemului financiar si mondial institutii financiare, bancare, burse de valori etc. care au ca misiune atragerea de fonduri financiare si dirijarea lor spre obiective si beneficiari din diferite tari. ANS: T 99. Investitorul este persoana partener care are nevoie de fonduri si le cauta pe piata, el avand de ales intre majorarea capitalului propriu (emiterea de actiuni) si contractarea unui imprumut de pe piata financiara. ANS: F 100. Investitorul este posesorul de capital care doreste sa-l valorifice prin investire pentru a-i aduce un venit suplimentar. ANS: T 101. Intermediarii sunt acele institutii, societati comerciale sau persoane fizice calificate corespunzator pentru aceasta activitate care imbina necesitatea de fonduri a emitentului cu dorinta de plasare si valorificare a fondurilor investitorilor. ANS: T 102. Creditele financiare sau comerciale pot fi credite garantate sau credite negarantate. ANS: T 103. Creditele-cumparator sunt acordate de catre exportatori, importatorilor pe termen scurt, mediu si, uneori, pe termen lung. ANS: F 104. Creditul-furnizor constituie o forma de creditare prin care exportatorul este exonerat de neajunsurile cuprinse in creditul-furnizor. ANS: F 105. Avansul bancar consta in acordarea de catre o banca comerciala unui client al sau traditional si credibil a unei sume de bani pe termen scurt (pana la10 ani) fara a solicita, de obicei, un efect de garantie colaterala. ANS: F 106. Rescontarea de efecte reprezinta cumpararea unei cambii sau a unui bilet la ordin de catre banca inainte de scadenta. ANS: F

107. Avalul bancar este o modalitate prin care o banca faciliteaza clientului sau obtinerea unui credit de la alta banca, acceptand o cambie trasa asupra sa. ANS: F 108. Cesiunea de creante este o forma de credit pe termen scurt pe care o banca il acorda clientului ei exportator,primind in schimb drept garantie toate creantele pe care clientul le are asupra importatorului. ANS: T 109. Factoring-ul este un credit destinat prefinantarii exportatorului care a nu vandut marfurile pe credit si are nu creante de incasat. Prin metoda factoring-ului, societatea de factoring (denumit factor) preia de la exportator (denumit aderent) creantele pe care acesta le are asupra importatorului. ANS: F 110. Forfetarea (forfaiting) reprezinta o tehnica de refinantare a exportatorului prin care societatea de forfetare cumpara creantele generate de vanzarea marfurilor pe credit si, in plus, renunta la dreptul de recurs asupra precedentului detinator al creantei: exportatorul transforma astfel vanzarea pe credit intr-o vanzare cu plata imediata. ANS: T 111. Leasingul (credit-bail fr.) reprezinta o forma de inchiriere pe termen mediu si lung de echipamente. ANS: T 112. Cumpararea de echipament in leasing este mult mai ieftina fata de contractarea unui credit bancar, iar plata se poate face esalonat din veniturile obtinute de cumparator prin exploatarea echipamentului. ANS: F 113. Platile progresive constituie un mijloc de finantare a exportatorului de catre importator care se efectueaza prin plati in avans de livrare, esalonate (progresiv) pe parcursul procesului de fabricatie. ANS: T 114. Liniile de credit (stand-by) sunt conventii intre banci si clientii lor si se incheie de cate ori este nevoie in masura in care bancile au destula incredere in clienti. ANS: T MULTIPLE CHOICE 1. Finantele internationale contemporane se bazeaza pe existenta unui sistem monetar international format din urmatoarele componente de baza: 1) relatiile (fluxurile) financiare internationale; 2) piete financiare; 3) institutiile bancar-financiare internationale; 4) reglementari financiare internationale; 5) sistemul valutar-financiar international; 6) piete de capital;

7) mecanismele financiare. Variante: a. 2+5+6+7 b. 1+3+4+5 c. 1+3+4+7 d. 3+4+5+7 ANS: C 2. Procesul crescand de deschidere spre exterior a economiei statelor se realizeaza prin diverse canale, cum ar fi: 1.comertul exterior, 2.comertul de marfuri cu amanuntul si cu ridicata, 3.investitiile internationale, 4.creditele externe, 5.cooperarea economica internationala in productie si comert, 6. scaderea ratei inflatiei, 7. participarea statelor ca membre sau observatori, 8. liberalizarea schimburilor economice dintre state , 9. o ot mai libera circulatie transfrontaliera a marfurilor, persoanelor, capitalului , 10. multiplicarea organizatiilor economice, financiare, tehnologice internationale, 11.serviciile. Variante: a. 2+3+4+6+7+8+9+10+11 b. 1+3+4+5+7+8+9+10+11 c. 1+2+4+5+6+7+8+10+11 d. 2+3+4+5+6+8+9+10+11 e. 1+4+5+6+7+8+9+10+11 ANS: B 3. Participarea crescanda a statelor la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic mondial este o necesitate pentru fiecare tara, determinata de factori obiectivi cum ar fi: 1) necesitatile de productie si consum, pentru diverse produse si servicii, ale unei natiuni sau ale unui stat, cresc si se diversifica mult mai repede decat poate productia nationala sa le creeze sau sa le satisfaca la un nivel tehnologic si de eficienta economica optima; 2) cresterea mai rapida a comertului exterior si mondial in comparatie cu productia nationala si mondiala ; 3) observam ca piata mondiala are mai multe segmente monetar-financiare, cum ar fi: pietele monetare internationale, pietele valutare internationale, pietele creditului international, pietele internationale de capital, pietele investitiilor internationale,etc.; 4) masurile de liberalizare a schimburilor economice prin reducerea treptata pana la disparitie a taxelor vamale, abolirea graduala a obstacolelor netarifare, etc.; 5) adoptarea de reglementari comune de catre state: acorduri comerciale, tratate de liber schimb, conventii de evitare a dublei impuneri, regimul autohton aplicat la investitiile straine, crearea de uniuni monetare etc.; 6) crearea de institutii si organisme internationale comune de vocatie mondiala, regionala sau subregionala,

atat publice, cat si private; 7) adoptarea de catre state a unor masuri de integrare economica internationala; 8) un factor esential si un vehicul al globalizarii sunt societatile multinationale; 9)rezultatul obiectiv al exporturilor si importurilor de marfuri, servicii, credite, investitii etc. se reflecta in cresterea a ceea ce se numeste in mod curent coeficientul de dependenta a tarilor de piata mondiala; 10)relatiile (fluxurile) financiare internationale se deruleaza sau se desfasoara in cadrul anumitor piete financiare internationale in interiorul carora se intersecteaza cererea si oferta de bani din partea participantilor la schimburile economice internationale. Variante: a. 1+3+5+6+7+8+9+10 b. 3+4+5+6+7+8+9+10 c. 1+2+4+5+6+7+8+9 d. 2+4+5+6+7+8+9+10 ANS: C 4. Dintre factorii procesului de globalizare economica internationala, retinem pe cei mai importanti, sau relative recenti, si anume: 1) dependenta crescanda a progresului natiunilor de participarea la piata externa; 2)explozia relatiilor valutar-financiare internationale sub forma tranzactiilor valutare, financiare, investitiilor internationale, pietei de capital, creditului international in variate forme, platilor internationale, asigurarilor internationale etc.; 3) procesul de deschidere spre exterior a economiilor nationale; 4)trecerea majoritatii tarilor la convertibilitatea de cont curent si la convertibilitatea deplina a monedelor nationale ; 5)dependenta crescanda a progresului natiunilor de participarea la piata externa; 6)dezvoltarea pe plan national a serviciilor si internationalizarea serviciilor comerciale, financiare, turistice, transporturi, telecomunicatii, migratia fortei de munca etc. 7)aparitia si dezvoltarea pietei eurovalutelor si eurocreditelor ; 8) cresterea lichiditatii valutare internationale; 9) amplificarea masei financiar-valutare in circuitul monetar international; 10)transferul transfrontalier al valutelor in cele mai diverse scopuri si modalitati ; 11)accelerarea procesul de mondializare a pietelor financiare si de evitare a intermediarilor financiari in tranzactiile de cont curent si de capital; 12)amplificarea rolului si functiilor centrelor financiare off-shorre; 13) crearea de piete valutare si financiare proprii; 14)adancirea diviziunii internationale a muncii; 15)globalizarea financiara reprezinta o sursa importanta de completare si sporire a acumularii de capital in tarile primitoare de surse financiare externe 16)aparitia si dezvoltarea capitalurilor speculative si generarea crizelor financiare; 17)organizarea productiei, comercializarii si finantarii la scara globala, mondiala prin intermediul societatilor transnationale; Variante:

a. 3+4+5+7+8+9+10+11+12+13+14+15+16+17 b. 1+2+3+4+5+6+7+8+9+10+12+14+15+17 c. 1+3+5+6+7+8+9+10+11+12+13+14+15+16 d. 2+3+4+6+7+8+9+11+12+13+14+15+16+17 ANS: D 5. In prezent, sistemul monetar international este complet, fiind format din urmatoarele componente: 1) ansamblul de instrumente de telecomunicatii sigure, rapide si confidentiale; 2) mecanismele monetar-financiare internationale; 3) un mecanism al pietei mondiale si al principalelor ei segmente; 4) reglementarile valutar-financiare internationale; 5) relatiile valutar-financiare internationale; 6) institutiile bancare, financiare si de credit internationale; 7)fluxurile economice internationale. Variante: a. 2+4+5+6 b. 1+2+3+4 c. 1+3+5+7 d. 2+4+6+7 ANS: A 6. Principalele relatii sau fluxuri economice internationale din cadrul circuitului economic mondial sunt urmatoarele: 1) mecanismele monetar-financiare internationale; 2) comertul international cu servicii ; 3) relatiile valutar-financiare internationale; 4) conventiile, acordurile, uzantele si cutumele; 5) institutiile bancare, financiare si de credit internationale; 6) comertul international cu marfuri; 7) reglementarile valutar-financiare internationale; 8) cooperarea economica internationala. Variante: a. 1+2+3+7 b. 2+3+6+8 c. 2+5+7+8 d. 1+3+5+7 ANS: B 7. Relatiile valutar-financiare internationale constituie un complex de relatii privite ca fluxuri valutar-financiare internationale, astfel: 1)Relatii de comert international 2)Relatiile financiare internationale 3)Relatii de servicii internationale 4)Relatiile de plati si garantii internationale 5)Relatii bancare internationale 6)Relatiile de credit internationale 7)Relatiile monetare (valutare) internationale Variante: a. 1+3+5+6

b. 2+3+5+7 c. 1+5+6+7 d. 2+4+6+7 ANS: D 8. Segmentele pietei internationale au mecanisme si tehnici specifice de derulare, cum ar fi: 1) piata internationala a marfurilor ; 2) piata financiara internationala; 3) piata internationala a serviciilor 4) piata investitiilor internationale; 5) piata valutara monetara internationala; 6) piata internationala a capitalului. Variante: a. 1+3+5+6 b. 2+4+5+6 c. 1+2+4+6 d. 1+3+4+5 ANS: B 9. Functiile relatiilor valutar-financiare internationale sunt urmatoarele: 1) evaluare a marfurilor si serviciilor; 2) dobanda creste datorita unor factori variati ; 3) mijloc de plata internationala; 4) sursa de dezvoltare economica; 5) cererea la credite scade si se reduce masa creditului international ; 6) echilibrul balantelor de plati externe; 7) iesirea unei parti de moneda nationala convertibila din tara ; 8) emisiune si utilizare a monedelor internationale; 9) rambursare a datoriei externe si de plata a serviciului datoriei externe sau de incasare a creantelor externe; 10) active de rezerva; 11) valorificare a disponibilitatilor banesti. Variante: a. 1+3+4+6+8+9+10+11 b. 1+2+5+7+8+9+10+11 c. 4+5+6+7+8+9+10+11 d. 1+2+3+4+5+7+9+11 ANS: A 10. Tipurile principale de organisme care formeaza cadrul monetar-financiar international sunt urmatoarele: 1) Organismele bancar-financiare interguvernamentale mondiale; 2) Organizatiile nonprofit internationale; 3) Consortiile bancare internationale permanente sau temporare; 4) Bancile multinationale private; 5) Bancile consortiilor transnationale; 6)Societatile nationale sau multinationale de asigurare, reasigurare sau garantare a creditelor internationale; 7) Organismele bancar-financiare interguvernamentale regionale; 8) Bancile nationale private cu o pondere mare in tranzactiile valutar-financiare internationale;

9) Organismele monetare multinationale. Variante: a. 1+2+5+6+7+9 b. 3+4+5+7+8+9 c. 1+3+4+6+7+8 d. 2+4+6+7+8+9 ANS: C 11. Segmentele pietei internationale au mecanisme si tehnici specifice de derulare cum ar fi: 1) piata valutara monetara internationala; 2) piata financiara internationala; 3) piata internationala a capitalului; 4) piata investitiilor internationale ; 5) piata internationala a serviciilor ; 6) piata internationala de marfuri ; 7) piata internationala a valorilor imobiliare. Variante: a. 1+4+5+7 b. 1+3+4+5 c. 1+2+3+4 d. 4+5+6+7 ANS: C 12. In cadrul pietei de capital, in tranzactiile cu titluri financiare sunt implicate urmatoarele categorii de participanti, si anume: 1) garantii, 2)investitorii, 3)intermediarii, 4)emitentii, 5)girantii. Variante : a. 1+2+3 b. 1+3+5 c. 2+3+4 d. 1+4+5 ANS: C 13. Documentele de transport sunt variate, in raport cu modalitatea de transport, prevazuta, de regula, in contractul comercial incheiat intre parteneri: 1. Conosamentul ; 2. Scrisoarea de trasura aeriana ; 3. Vinculatia ; 4. Documentul de transport feroviar ; 5. Scrisoarea de trasura rutiera ; 6. Documentul de transport rapid al documentelor ; 7. Documentul de transport aerian ; 8. Documentul de transport multimodal. Variante : a. 1+2+3+4+5

b. 1+3+4+6+7 c. 1+4+5+7+8 d. 3+4+5+6+7 ANS: C 14. In cadrul garantiilor se disting urmatoarele parti implicate: 1. ordonatorul garantiei 2. girantul 3. beneficiarul garantiei 4. garantul 5. banca beneficiarului Variante: a. 1,2,3 b. 2,4,5 c. 1,3,5 d. 1,3,4 e. 3,4,5 ANS: D 15. Piata financiara internationala cuprinde urmatoarele segmente: 1.piata monetara internationala 2.piata internationala de capital 3.piata bancara internationala 4.piata creditului international Variante: a. 2+3 b. 1+2 c. 3+5 d. 2+4 e. 1+3 ANS: B 16. Piata monetara internationala este desemnata sub termenul de : a. piata financiara b. piata creditului c. piata valutara d. piata eurovalutara ANS: D 17. Motivele, politice sau economice, care au contribuit la aparitia si dezvoltarea pietei eurodolarilor sunt urmatoarele: 1.natura internationala 2.masurile administrative impuse de autoritatile din SUA la remunerarea dobanzilor la depozite sau pentru franarea iesirii de fonduri in dolari din tara 3.absenta reglementarilor 4.accentuarea razboiului rece 5.capacitatea bancilor care opereaza pe aceasta piata de a oferi dobanzi pasive (la depozitele atrase) mai mari si dobanzi active (la creditele acordate) mai mici decat bancile americane Variante: a. 1+3+5

b. 2+3+4 c. 2+3+5 d. 1+2+4 e. 2+4+5 ANS: E 18. Piata eurovalutara prezinta urmatoarele caracteristici generale: 1. natura internationala; 2. gradul accentuat de convertibilitate; 3. natura en-gros a operatiunilor; 4. operatiuni desfasurate cu o viteza foarte mare; 5.absenta reglementarilor; 6. gradul ridicat de concurenta. Variante: a. 2+4+5+6 b. 2+3+4+5 c. 1+3+4+5 d. 1+3+5+6 e. 1+2+3+6 ANS: D 19. Eficienta sporita a eurobancilor se explica prin factori, cum ar fi: 1.participantii pe piata sunt eterogeni, cuprinzand mai multe categorii 2.cel putin unul din participanti trebuie sa fie o banca 3.gradul inalt de sofisticare si reputatia clientelei implica reducerea costurilor de evaluare 4. volatilitatea ratei dobanzii este foarte mare 5. caracterul en-gros al activitatii contribuie la micsorarea costurilor operative 6.operarea cu marje de dobanda mai reduse decat bancile active pe plan intern, conducind la scaderea costului intermedierii 7. bancile comerciale reprezinta principalii actori ai pietei eurovalutare Variante: a. 3+4+5+6 b. 1+2+4+6 c. 3+5+6+7 d. 1+3+5+7 e. 2+4+6+7 ANS: A 20. Participantii pe piata eurovalutara sunt urmatorii: 1.organismele non-profit internationale 2. bancile de investitii 3. societatile de asigurare 4. fondurile de pensii 5. persoanele fizice 6. bancile centrale 7. guvernele si autoritatile locale 8. organizatiile internationale 9. firmele de dimensiuni mari 10.brokerii 11.organismele financiare internationale

12. bancile comerciale Variante: a. 2+3+4+6+7+9+10+11+12 b. 1+3+4+5+6+7+8+9+11 c. 1+2+3+5+6+7+8+9+10 d. 1+2+4+5+6+8+10+11+12 e. 1+3+4+5+6+8+9+10+11 ANS: A 21.Datorita gradului sporit de lichiditate, comparativ cu depozitele efectuate la aceleasi termene si valori, certificatele de depozit sunt bonificate, in general, cu o rata a dobanzii : a. superioara b. medie c. inferioara d. superficiala ANS: C 22. Aceste credite, desi sunt acordate pe termene mai lungi, au ca suport depozitele in eurovalute atrase de eurobanci pe termene scurte: a. eurocreditele rulante b. creditele over c. creditele roll d. eurocreditele rotative ANS: D 23. Derularea rapida si in bune conditii a schimburilor internationale presupune existenta unor instrumente monetare, universal recunoscute, care sa permita stingerea datoriilor, respectiv, incasarea creantelor internationale. Aceste instrumente sunt cunoscute sub denumirea generica de : a. eurovalute b. certificate de depozit c. mijloace de plata internationale d. instrumente de plata si credit ANS: C 24. In etapa actuala, instrumentele monetare care au rolul de mijloace de plata internationale pot fi grupate in urmatoarele categorii: 1.certificate de trezorerie 2.devize 3.european currency unit 4.valute 5.certificate de depozit 6.eurovalute 7.drepturi speciale de tragere Variante: a. 1+2+5 b. 1+3+5 c. 3+4+7 d. 2+4+7

ANS: D 25. Unul dintre cele mai importante criterii de clasificare a valutelor este posibilitatea de preschimbare pe o alta valuta. Conform acestui criteriu, se disting: 1.valute efective 2.valute convertibile 3.valute de cont 4.valute neconvertibile Variante: a. 1+3 b. 1+2+3+4 c. 2+4 d. 1+2+3 ANS: C 26. Valoarea unui DST se stabileste pe baza unui cos ponderat de 4 valute, dupa cum urmeaza: 1. dolarul american 2. francul elvetian 3. yenul japonez 4. DST 5. dolarul canadian 6. lira sterlina 7. euro Variante: a. 2+4+5+7 b. 1+3+6+7 c. 1+2+4+6 d. 3+5+6+7 ANS: B 27. In favoarea DST au fost invocate urmatoarele argumente: 1. circula intre autoritatile monetare si populatie prin depozite bancare 2. independenta fata de situatia economica si financiara a diferitelor tari 3. valoarea unui DST se stabileste pe baza ponderarii de valute 4. caracter gratuit al instrumentului 5. stabilitate relativa 6. dozarea constienta a alocarilor de DST in functie de nevoile efective de lichiditate ale economiei mondiale 7. greveaza balanta platilor, ca si in cazul celorlalte instrumente de rezerva Variante: a. 2+4+5+6 b. 1+3+6+7 c. 2+3+5+7 d. 1+4+5+7 ANS: A 28. Criticile formulate la adresa DST sunt urmatoarele: 1. DST nu se pot utiliza de catre persoanele fizice si juridice 2. DST nu circula decat intre autoritatile monetare 3. inflatia si deflatia de DST nu sunt excluse 4. DST nu exista ca si moneda efectiva si de cont

5. DST nu indeplinesc toate functiile monetare 6. criteriul dupa care se repartizeaza alocarile de DST intre tarile membre nu este unul tocmai corect stabilit in functie de nevoi 7. nu se pot efectua imprumuturi in DST de catre nedetinatorii ei de drept Variante: a. 1+3+4+7 b. 2+3+5+6 c. 2+4+5+7 d. 1+2+4+7 ANS: B 29. Acest concept presupune ca o banca dintr-o tara incheie o intelegere cu o banca din alta tara prin care se angajeaza reciproc sa-si ofere diferite servicii. Aceasta activitate constituie suportul traditional al derularii operatiunilor de plati si incasari cu strainatatea atat in nume propriu, cat si in numele clientilor. a. incheierea de tratate de colaborare b. sucursala a bancii mama c. relatia de corespondent bancar d. filiala a bancii emitente ANS: C 30.Implantarea de sedii in strainatate este determinata de mai multi factori, intre care cei mai importanti sunt: 1) insotirea clientilor din tara de origine care au efectuat investitii in strainatate 2) reducerea balantei contului curent 3) operarea pe europiete 4) dispersia riscului 5) alimentarea contului de profit si pierdere 6) realizarea de economii de scara 7) procesul de dereglementare, concretizat in deschiderea pietelor nationale catre bancile straine 8) diferentele dintre tari in materie de reglementare a activitatii bancare 9) reglarea balantei de plati externe Variante: a. 1+3+4+6+7+8 b. 2+4+5+7+8+9 c. 1+2+4+5+6+9 d. 2+3+4+6+7+9 ANS: A 31. Specificati carui tip de etalon ii apartine formula de calcul de mai jos: a. etalonului aur-devize b. etalonului DST c. etalonului aur moneda d. etalonului paritatii puterii de cumparare a monedelor nationale e. etalonului bimetalist ANS: D 32. In articolul VIII din Statutul FMI revizuit in 1978 se prevedeau ca obligatii ale statelor

membre urmatoarele: 1) sa nu introduca restrictii in efectuarea platilor si transferurilor pentru tranzactii internationale curente 2) sa nu introduca practici discriminatorii si taxe vamale pentru anumite categorii de bunuri si servicii 3) evitarea practicarii de cursuri valutare multiple 4) convertibilitatea soldurilor, in moneda proprie, detinute de un alt stat membru daca acesta din urma dovedeste ca respectivele solduri sunt recente si provin din tranzactii curente; 5) evitarea practicilor valutare discriminatorii 6) evitarea taxelor vamale netarifare pentru anumite categorii de marfuri Variante: a. 2+4+5+6 b. 1+2+3+5 c. 1+3+4+5 d. 3+4+5+6 ANS: C 33. Convertibilitatea valutara este de mai multe categorii: 1)convertibilitatea valutara limitata 2)convertibilitate monetara 3)convertibilitatea valutara deplina 4)convertibilitatea de cont curent 5)convertibilitatea metalica Variante: a. 2+4+5 b. 1+3+4 c. 2+3+5 d. 1+4+5 ANS: D 34. Girarea este operatiunea prin care: a. are loc circulatia cecului, indiferent daca acesta are sau nu inserata mentiunea la ordin; b. are loc transmiterea (circulatia) cecului prin cesiune; c. are loc circulatia cecului, cu precizarea ca acesta trebuie sa aiba mentiunea la ordin. ANS: A 35. Girul in alb presupune ca: a. pe verso-ul cecului apare numai semnatura girantului, fara sa fie indicat numele giratarului; b. tragatorul a emis cecul fara indicarea sumei de bani, beneficiarul urmand sa o completeze cand incaseaza cecul. c. pe verso-ul cecului apare numai semnatura giratarului. ANS: A 36. Printre mentiunile obligatorii ale biletului la ordin se numara: 1) denumirea de bilet la ordin; 2) promisiunea neconditionata de a plati o suma de bani; 3) denumirea trasului; 4) locul platii; 5) mentiunea la ordin; 6) scadenta.

Variante: a. 2+4+5+6 b. 1+2+4+6 c. 2+3+5+6 d. 1+4+5+6 ANS: B 37. Functiile biletului la ordin sunt: 1) instrument de plata; 2) instrument de control; 3) instrument de garantare; 4) instrument de credit; 5) instrument de supraveghere. Variante: a. 2+3+5 b. 1+2+5 c. 2+4+6 d. 1+3+4 ANS: D 38. Revocabilitatea ordinului de plata se refera la faptul ca: a. ordonatorul poate sa modifice sau sa anuleze ordinul de plata in orice moment, cu conditia ca beneficiarul sa fie informat si sa-si dea consimtamantul; b. ordonatorul poate sa modifice sau sa anuleze ordinul de plata in orice moment pana la efectuarea platii catre beneficiar; c. ordonatorul poate sa revoce ordinul de efectuare a platii la extern, cu conditia ca banca sa sa fie de acord. ANS: B 39. Girarea este operatiunea prin care: a. are loc circulatia cecului, indiferent daca acesta are sau nu inserata mentiunea la ordin; b. are loc transmiterea (circulatia) cecului prin cesiune; c. are loc circulatia cecului, cu precizarea ca acesta trebuie sa aiba mentiunea la ordin. ANS: A 40. Girul in alb presupune ca: a. pe verso-ul cecului apare numai semnatura girantului, fara sa fie indicat numele giratarului; b. tragatorul a emis cecul fara indicarea sumei de bani, beneficiarul urmand sa o completeze cand incaseaza cecul c. pe verso-ul cecului apare numai semnatura giratarului. ANS: A 41. Printre caile de utilizare a soldului activ al contului curent al balantei de plati externe se numara: a. obtinerea de credite externe; b. atragerea de investitii directe din strainatate c. efectuarea de investitii de portofoliu in strainatate; d. primirea de ajutoare sau credite nerambursabile ANS: C 42. Acreditivul documentar este emis de:

a. banca importatorului; b. banca vanzatorului; c. o banca neutra. ANS: A 43.Printre mentiunile obligatorii ale biletului la ordin se numara: 1. denumirea de bilet la ordin; 2. promisiunea neconditionata de a plati o suma de bani; 3. denumirea trasului; 4. locul platii; 5. mentiunea la ordin; 6. scadenta. Variante: a. 1+2+3+4 b. 2+4+5+6 c. 1+3+5+6 d. 1+2+4+6 e. toate ANS: D 44. Functiile biletului la ordin sunt: 1) instrument de plata; 2) instrument de control; 3) instrument de garantare; 4) instrument de credit; 5) instrument de supraveghere. Variante: a. 2+4+5 b. 1+3+4 c. 1+2+5 d. nici una e. toate ANS: B 45. Elementele componente ale sistemului monetar international sunt: 1) relatiile valutar-financiare internationale; 2) mecanismele valutar-financiare internationale; 3) guvernul international; 4) societatile transnationale; 5) norme si reglementari valutar-financiare internationale; 6) Uniunea Europeana; 7) institutiile bancar-financiare internationale. Variante: a. 1+3+5+6 b. 2+4+5+7 c. 1+2+3+6 d. 1+2+5+7 e. toate ANS: D 46. Relatiile valutar-financiare internationale cuprind:

1) relatiile monetare (valutare) internationale; 2) relatiile interguvernamentale; 3) relatiile financiare internationale; 4) relatiile de credit internationale; 5) relatiile privind capacitatea internationala de plata a partenerului contractual; 6) relatiile de plati si garantii internationale; 7) relatiile stabilite de Conferinta financiara internationala de la Genova (1922); 8) relatiile comerciale internationale. Variante: a. 1+3+4+6 b. 2+3+6+8 c. 1+3+5+7 d. 2+4+6+8 e. toate ANS: A 47. Functiile relatiilor valutar-financiare internationale sunt: 1) functia de evaluare a marfurilor si serviciilor; 2) functia de supraveghere a decontarilor internationale; 3) functia de mijloc de plata internationala; 4) functia de marketing a serviciilor financiar-bancare internationale; 5) functia de sursa de dezvoltare economica; 6) functia de valorificare a disponibilitatilor banesti; 7) functia de reglementare a contractelor comerciale internationale; 8) functia de echilibrare a balantei de plati externe; 9) functia de management al afacerilor internationale; 10) functia de organizare a activitatii internationale a bancilor; 11) functia de rambursare a datoriei externe; 12) functia de emisiune si utilizare a monedelor internationale (DST, euro). Variante: a. 1+3+5+6+7+8+9 b. 2+3+4+6+7+10+12 c. 1+3+5+6+8+11+12 d. nici una e. toate ANS: C 48. Principiile si mecanismele adoptate la Conferinta monetara de la Bretton Woods din 1944 sunt: 1) rolul si pretul aurului; 2) convertibilitatea valutara a monedelor; 3) cursurile de schimb flotante; 4) etalonul monetar aur-devize; 5) crearea ONU; 6) lichiditatea monetara internationala; 7) emisiunea de DST; 8) echilibrul valutar-financiar extern al statelor; 9) crearea FMI si Bancii Mondiale; 10) crearea OCDE. Variante: a. 1+3+4+6+7+8+9

b. 2+3+4+5+7+9+10 c. 1+3+4+6+7+8+10 d. 1+2+4+6+7+8+9 e. toate ANS: D 49. Factorii care au determinat aparitia si extinderea pietei eurovalutelor au fost: 1) razboiul rece; 2) razboiul din Irak; 3) criza petroliera; 4) activitatea societatilor transnationale; 5) destramarea blocului sovietic; 6) activitatea desfasurata de FMI; 7) trecerea la convertibilitatea monetara deplina a mai multor valute si afirmarea valutelor liber utilizabile; 8) aparitia monedei unice euro. Variante: a. 1+2+6+7 b. 1+3+4+7 c. 4+6+7+8 d. 2+4+6+7 e. toate ANS: B 50. Principalele etaloane monetare internationale care s-au succedat de-a lungul istoriei au fost: 1) etalonul bimetalist (aur-argint); 2) etalonul aur; 3) etalonul microprocesor; 4) etalonul platina; 5) etalonul aur-devize; 6) etalonul metric; 7) etalonul DST; 8) etalonul paritatii puterii de cumparare. Variante: a. 2+3+5+7+8 b. 1+2+5+7+8 c. 1+3+5+6+8 d. 2+3+4+6+7 e. toate ANS: B 51. Rezervele monetare ale bancilor centrale sunt formate din: 1) aur monetar; 2) minele nationale de extractie de aur; 3) valute convertibile; 4) fabricile producatoare de hartie specializate pentru tiparirea bancnotelor; 5) monede internationale (DST, euro); 6) valutele detinute de bancile comerciale; 7) pozitia creditoare la FMI. Variante: a. 2+3+6+7

b. 1+3+4+6 c. 1+3+5+7 d. nici una e. toate ANS: C 52. Principalele cai de sporire a activelor monetare de rezerva sunt: 1) aurul monetar cumparat de banca centrala din productia autohtona sau de pe pietele internationale; 2) depozitarea de catre bancile comerciale de valuta la banca centrala; 3) alocarea periodica de catre FMI a DST statelor membre; 4) alocarea periodica de catre Banca Reglementelor Internationale a DST statelor membre; 5) cumpararea de catre banca centrala de valute de pe piata valutara nationala; 6) contractarea de credite externe in valuta de pe piata internationala a creditului; 7) cumpararea de catre banca centrala a tezaurelor metalice antice descoperite pe santierele arheologice. Variante: a. 2+4+6+7 b. 1+3+4+6 c. 1+2+4+6 d. 1+3+5+6 e. toate ANS: D 53. Principalele functii ale rezervelor monetare ale bancii centrale sunt: 1) cresterea credibilitatii si solvabilitatii tarii pe plan extern; 2) plata importurilor curente de marfuri si servicii; 3) sursa de echilibrare a balantei de plati curente; 4) acordarea de credite externe; 5) plata datoriei externe; 6) rezervele valutare sunt o conditie de trecere la convertibilitate monetara; 7) functia de rezerva monetara strategica. Variante: a. 1+2+5+6+7 b. 1+2+4+5+7 c. 2+3+5+6+7 d. 1+2+3+4+6 e. 1+3+5+6+7 ANS: E 54. Evolutia cursului de schimb valutar este determinata de urmatorii factori monetar-financiari: 1) rata inflatiei; 2) evolutia productiei si productivitatii muncii; 3) zvonuri si alegeri electorale; 4) rata dobanzii; 5) bugetul; 6) soldul balantei platilor curente; 7) greve. Variante: a. 1+2+3+6 b. 2+3+4+7

c. 1+2+3+4 d. 1+4+5+6 e. toate ANS: C 55. Principalele cai prin care un investitor strain poate sa investeasca in strainatate sunt: 1) implantarea de sedii in strainatate (sucursale si filiale); 2) preluarea unei firme locale; 3) fuzionarea cu o firma straina; 4) cumpararea de titluri de valoare de pe piata externa; 5) utilizarea rezervei valutare a bancii centrale. Variante: a. 1+3+4+5 b. 2+3+4+5 c. 1+2+3+4 d. nici una e. toate ANS: C 56. Printre indicatorii datoriei externe se numara: 1) datoria externa totala raportata la incasarile din exportul de marfuri si servicii; 2) raportul dintre totalul datoriei externe si produsul national brut; 3) serviciul datoriei externe raportat la creantele externe. Variante: a. 1+3 b. 2+3 c. 1+2 d. nici una e. toate ANS: C 57. Balanta comerciala este formata din: 1) incasarile din exporturile de marfuri; 2) investitiile straine; 3) contractarea de credite externe; 4) platile pentru importurile de marfuri; 5) veniturile realizate de nerezidenti in strainatate. Variante: a. 1+2+4+5 b. 2+3+4+5 c. 1+4 d. nici una e. toate ANS: C 58. Derularea tranzactiilor internationale presupune existenta unor acte normative, reguli si uzante, intre care cele mai importante sunt: 1) acorduri si conventii interstatale; 2) reglementari elaborate de Camera de Comert Internationala de la Paris; 3) deciziile OCSE;

4) reglementari nationale privind platile internationale. Variante: a. 2+3+4 b. 1+2+4 c. 1+3+4 d. nici una e. toate ANS: B 59. Printre elementele esentiale (obligatorii) ale unei cambii se numara: 1) denumirea expresa de cambie; 2) ordinul neconditionat de a plati o suma de bani; 3) numele si prenumele trasului si a rudelor sale pana la gradul trei; 4) scadenta. Variante: a. 2+3+4 b. 1+3+4 c. 1+2+4 d. nici una e. toate ANS: C 60. Modalitatile de transmitere a cecului sunt: 1) girarea; 2) cesiunea; 3) acceptarea; 4) scontarea; 5) forfetarea. Variante: a. 2+3 b. 1+4 c. 3+5 d. 1+2 e. 4+5 ANS: D 61. Principalele tipuri de cecuri sunt: 1) cecul la purtator; 2) cecul barat; 3) cecul de tranzit; 4) cecul confirmat; 5) cecul traditional. Variante: a. 3+4+5 b. 1+2+5 c. 2+3+5 d. 1+2+4 e. nici una ANS: D 62. Principalele modalitati de plata utilizate in comertul international sunt:

1) acreditivul documentar; 2) incasoul documentar; 3) cecul; 4) ordinul de plata; 5) cambia. Variante: a. 2+3+5 b. 1+2+4 c. 1+2+5 d. 1+2+3 e. toate ANS: B 63. Intre tipurile de acreditive documentare se numara: 1) acreditive transferabile; 2) acreditive revocabile; 3) acreditive irevocabile; 4) acreditive irevocabile confirmate; 5) acreditive barate. Variante: a. 1+2+3+5 b. 1+2+3+4 c. 1+2+4+5 d. 2+3+4+5 e. toate ANS: B 64. Participantii in derularea unui ordin de plata sunt: 1) ordonatorul; 2) banca ordonatorului; 3) societatea de asigurari; 4) beneficiarul; 5) banca beneficiarului; 6) garantul. Variante: a. 1+2+4+5 b. 1+2+3+6 c. 2+3+4+5 d. 1+2+3+5 e. toate ANS: A 65. Principalele categorii de garantii personale sunt: 1) scrisoarea de garantie bancara; 2) ipoteca; 3) avalul; 4) garantia caselor de asigurare; 5) depozitul bancar; 6) garantia statului. Variante: a. 2+3+4+6

b. 1+3+4+6 c. 1+2+4+5 d. 1+3+4+5 e. toate ANS: B 66. Principalele tipuri de garantii reale sunt: 1) ipoteca; 2) acreditivul; 3) gajul; 4) vinculatia; 5) rezervarea dreptului de proprietate. Variante: a. 1+2+3+4 b. 1+3+4+5 c. 2+3+4+5 d. 1+3+4+5 e. nici una ANS: D 67. Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o ipoteca pentru a fi asiguratorie pentru beneficiar se numara: 1) ipoteca sa fie de gradul doi; 2) valoarea bunului ipotecat sa fie suficient de mare in comparatie cu creanta ipotecata; 3) valoarea in timp a bunului ipotecat sa fie certa. Variante: a. 2+3 b. 1+2 c. 1+2+3 d. nici una ANS: A COMPLETION 1. Trasatura caracteristica a procesului de _______ consta in aceea ca el se dezvolta ca o necesitate obiectiva din interiorul statelor, care nu mai pot progresa intr-o stare de izolare, autarhic. ANS: globalizare 2. In momentul de fata are loc procesul de deschidere a economiei statelor spre exterior ca o necesitate obiectiva a progresului propriu, proces valabil pentru toate statele, ceea ce conduce la fenomenul de interdependenta, globalizare, ______ . ANS: mondializare 3. Prin ______ _____ _______se intelege capacitatea unei banci centrale de a dispune de mijloacele de plata necesare stingerii unor datorii previzibile sau imprevizibile ale statului la scadenta. ANS: lichiditate monetara internationala 4. _______ _ _______ indiferent de scopul urmarit printr-o operatiune valutara se bazeaza pe doua principii de baza: a) principiul a la hausse (in crestere) si b) principiul a la baisse (in

scadere). ANS: procedeul de arbitrajare 5. _________ detine ponderea principala in costul creditului: 75%-95%. ANS: dobanda 6. Pentru obligatiile de credit exprimate in DST se aplica o altfel de rata a dobanzii, denumita ________, determinate ca o medie ponderata a dobanzilor practicate pe pietele nationale ale tarilor din care provin monedele din cos. ANS: specifica 7. ______ _ _____ _____ presupune ca beneficiarul poate incasa suma de bani respectiva fara nici o conditie. ANS: ordinul de plata simplu 8. La baza emiterii ________ __ _______ sta contractul de asigurare ca document incheiat intre societatea de asigurare si beneficiarul asigurarii. ANS: politei de asigurare 9. _________ este o modalitate de plata combinata folosita in relatiile internationale, respectiv, o modalitate de asigurare impotriva riscului de neplata la incaso si care presupune livrarea marfii de catre exportator pe adresa unei banci sau a unui depozit din strainatate, si nu direct pe adresa importatorului. ANS: vinculatia 10. Prin eurovaluta se intelege valuta depozitata la o banca din afara teritoriului si _______ tarii care a emis valuta respectiva. ANS: jurisdictiei 11. Bancile comerciale reprezinta principalii actori ai pietei eurovalutare, fiind cunoscute si sub denumirea de ______ ANS: eurobanci 12. Principalele componente ale pietei _________ sunt: piata interbancara, piata eurocertificatelor de depozit si piata euroefectelor comerciale. ANS: eurovalutare 13. Rata dobanzii ,offer, practicata pe piata eurovalutara este cunoscuta sub denumirea abreviata de _______ si reprezinta rata dobanzii de referinta la imprumuturile internationale in eurovalute. ANS: LIBOR 14. In functie de perioada de timp dupa care deponentul are acces la suma depusa fara a fi penalizat la dobanda, depozitele bancare au diferite grade de _______ . ANS: lichiditate 15. Principala caracteristica a certificatelor de depozit este ________________, adica faptul ca pot fi vandute si cumparate pe piata secundara inainte de scadenta. ANS: negociabilitatea 16. Pentru investitor, avantajul cumpararii certificatelor de depozit consta in imbinarea

___________ cu obtinerea de castiguri mai mari decat in cazul depozitelor la vedere. ANS: lichiditatii 17. Un gen de instrumente financiare specifice pietei eurovalutare sunt _______ ______ (eurocommercial papers), utilizate, in general, de firme mari, cu standing recunoscut, de institutii financiare sau state suverane, care doresc sa atraga resurse pe termen scurt. ANS: euroefectele comerciale 18. Dintre valutele convertibile, pe plan international cele mai des folosite sunt ____ ___ __, considerate, conform aprecierilor Fondului Monetar International, acele valute frecvent negociate pe pietele valutare si care detin o pondere importanta in tranzactiile internationale si in rezervele valutare ale bancilor. ANS: valutele liber utilizabile 19. In sens restrans, prin _______ se inteleg instrumentele de plata si credit cambia, biletul la ordin, cecul denominate in valute convertibile. ANS: devize 20. ________ sunt unitati monetare de cont, fara existenta materiala sau acoperire in metal pretios, care se aloca tarilor membre FMI gratuit, proportional cu cota subscrisa la Fond. ANS: DST 21. In principiu, activitatea bancara internationala imbraca doua mari forme: activitatea cu _______ traditionala, care cuprinde operatiunile efectuate in moneda nationala cu nerezidentii, si activitatea cu _______, avand drept contrapartida atat clienti rezidenti, cat si nerezidenti. ANS: strainatatea, eurovalute 22. ________ _______ reprezinta capacitatea recunoscuta pe plan international a unei monede de a fi preschimbata in etalonul ei (daca are) sau in alta moneda in raport de cerere si oferta. ANS: convertibilitatea monetara 23. Dupa abandonarea convertibilitatii metalice a ramas doar _______ ________, adica preschimbarea unei valute contra altei valute, care, la randul ei, este convertibila in alta valuta. ANS: convertibilitatea valutara 24. Avalizarea este operatiunea prin care o persoana denumita ______ garanteaza plata cecului pentru intreaga suma sau doar pentru o parte. Persoana in favoarea careia se acorda garantia se numeste________ . ANS: avalist, avalizat 25. Cecul ______ are precizat in mod expres numele beneficiarului si mentiunea ___ __ ___. ANS: nominativ,nu la ordin 26. Spre deosebire de cambie, care, in procesul emiterii, pune in legatura trei persoane (trasul, tragatorul si beneficiarul), biletul la ordin implica numai doua persoane: , respectiv.. ANS: emitentul, beneficiarul 27. Partile implicate in derularea unui ordin de plata sunt importatorul, denumit ______, banca importatorului, denumita banca ______, exportatorul, denumit _______ si banca exportatorului,

denumita banca _______ . ANS: ordonator,ordonatorului,beneficiar,beneficiarului 28. Ordinul de plata ______ inseamna ca beneficiarul pentru a incasa suma de bani cuvenita nu trebuie sa prezinte nici un document. ANS: simplu 29. Principalele categorii de convertibilitate valutara sunt: a) convertibilitate de cont curent; b) convertibilitate limitata; c) _______ _________ ANS: convertibilitate deplina 30. Obiectivele activitatii de gestionare a activelor de rezerva monetara internationala sunt ______ si _____. ANS: lichiditate,eficienta 31. Drepturile speciale de tragere reprezinta un cos format din patru valute: USD, euro, yenul japonez si _____. ANS: lira sterlina 32. Monedele pot fi cotate direct, indirect si _______ . ANS: incrucisat 33. Garantul se poate angaja fie pentru reparatie fizica, fie pentru reparatie______ . ANS: baneasca 34. Spre deosebire de cambie, care, in procesul emiterii, pune in legatura trei persoane (trasul, tragatorul si beneficiarul), biletul la ordin implica numai doua persoane: ______, respectiv______ . ANS: emitentul,beneficiarul 35. Prin Tratatul de la Maastricht s-a hotarat introducerea monedei ______ . ANS: euro 36. ______ _ _____ este un titlu de credit prin care o persoana denumita emitent se angajeaza sa efectueze la scadenta plata unei sume de bani in favoarea beneficiarului sau la ordinul acestuia. ANS: biletul de ordin 37. Principala caracteristica a ordinului de plata este ________, in sensul ca ordonatorul poate revoca sau modifica instructiunile de plata in orice moment pana la achitarea sumei de bani in favoarea beneficiarului. ANS: revocabilitatea 38. Principalii participanti la acreditivul documentar sunt: ordonatorul acreditivului (importatorul), ______ acreditivului (exportatorul), banca ________ (banca importatorului), banca corespondenta. ANS: beneficiarul,emitenta 39. Piata monetara internationala este spatiul in care operatiunile se deruleaza atat in moneda nationala a unuia din parteneri, cat si in ________ .

ANS: eurovalute 40. Principalele active monetare de rezerva sunt aurul monetar, _______ _______, monedele internationale (DST, euro), pozitia creditoare la FMI. ANS: valutele convertibile 41. Factorii care influenteaza nivelul si evolutia cursului valutar pot fi clasificati in urmatoarele grupe: factori ___, factori de natura monetar-financiara, factori de natura social-politica, factori de natura psihologica. ANS: economici 42. Participantii la activitatile pietei de schimb valutar sunt grupati, in principiu, in trei mari grupe: segmentul primar, segmentul principal sau interbancar, segmentul de _______ al operatiunilor valutare. ANS: supraveghere 43. Investitiile internationale sunt de doua tipuri: investitii straine directe si investitii de ______ . ANS: portofoliu 44. Mijloacele de plata internationale utilizate in etapa actuala sunt: valutele convertibile,______, monedele internationale. ANS: devize 45. ________ (abrevierea) este format din Banca Centrala Europeana si bancile centrale din statele membre ale Uniunii Europene care au adoptat moneda unica euro. ANS: SEBC 46. Functiile biletului la ordin sunt: functia de instrument de _______, functia de instrument de credit si functia de instrument de ______ . ANS: plata,garantare 47. In functie de modul in care se incaseaza suma de bani, ordinul de plata poate fi simplu si ______ . ANS: documentar 48. Alaturi de garantiile personale, in schimburile internationale sunt utilizate si o serie de garantii _____ . ANS: reale MATCHING Potriviti urmatoarele definitii cu conceptele corespunzatoare: a. este moneda nationala utilizata in relatiile de plati internationale sau detinuta de nerezidenti. b. este operatiunea legala pe care o efectueaza arbitrajisti ai bancilor in scopul exclusiv de obtinere a unui castig in valuta: fie anticiparea corecta a cursului de schimb la o valuta sau alta, fie o previziune bine calculata in materie de miscarea dobanzilor la depozitele valutare sau a cotatilor la titlurile de valoare de pe pietele bursiere si extrabursiere. c. reprezinta valuta depozitata la o banca din afara teritoriului si jurisdictiei tarii care a emis valuta respectiva d. este formata din totalitatea pietelor valutare nationale, privite nu ca o suma aritmetica, ci ca un

sistem eterogen de legaturi si schimburi ce angreneaza pietele nationale intr-o interdependenta reciproca, in timpi reali, intre tari aflate in fusuri orare apropiate, care se suprapun intr-o anumita perioada a zilei lucratoare. 1. Operatiunea valutara speculativa 2. Valuta 3. Piata valutara internationala 4. Eurovaluta ANS: 1b 2a 3d 4c Potriviti definitiile cu conceptele corespunzatoare: a. constituie forma cea mai complexa de investire in strainatate. b. o forma superioara de implicare bancara in strainatate care, desi efectueaza o gama larga de operatiuni, isi desfasoara activitatea pe baza capitalului detinut de banca-mama, neavand personalitate juridica. c. constituie cea mai simpla modalitate de stabilire in exterior a unei banci. 5. sucursalele bancilor straine 6. filialele bancare 7. reprezentantele bancilor straine ANS: 5b 6a 7c Potriviti urmatoarele definitii cu conceptele corespunzatoare: a. a functionat in Antichitate sau in diferite tranzactii din Evul Mediu cand comertul international detinea o pondere relativ redusa. b. a ramas mult timp singurul etalon al monedelor nationale; in aceste conditii, se stabilea prin legea de emisiunea monetara continutul in aur al monedelor nationale c. a fost pentru prima data recomandat in 1922 de Conferinta Monetara Internationala care s-a tinut la Genova si a devenit necesar intrucat aurul nu mai era in circulatie sub forma de monedeaur si putine state dispuneau de rezerve de aur si practicau convertibilitatea in aur d. a functionat pana in 1870; prin el, continutul banilor nationali era definit printr-o cantitate de aur sau de argint, raportul intre preturile celor doua metale fiind constant e. in aceste conditii, circulatia monetara se realiza sub forma de lingou aur cantitati de aur sub forma de bare metalice de diferite greutati. f. in aceste conditii monedele se bateau in aur, iar circulatia monetara se realize sub forma de circulatie a monedelor cu diferite greutati si diferite paritati aur. g. a fost introdus oficial in 1978 in noul Statut al FMI. Drepturile Speciale de Tragere (DST) sunt o unitate monetara de cont (de evidenta) care se distribuie gratuity statelor membre ale FMI proportional cu cota parte a statelor la Fondul Monetar International. h. se manifesta astazi sub forma aranjamentelor monetare dintre FMI si un stat membru. i. reprezinta o comparare a monedei nationale cu alte monede pe baza unui cos de marfuri identic, dar evaluat in preturile nationale ale fiecarui stat 8. etalonul bimetalist 9. etalonul marfa 10. etalonul monometalist

11. etalonul aur-lingou 12. etalonul aur-devize 13. etalonul aur-moneda 14. etalonul DST 15. etalonul devize 16. etalonul paritatii puterii de cumparare a monedelor nationale (PPC) ANS: 8d 9a 10 b 11 e 12 c 13 f 14 g 15 h 16 i Potriviti definitiile cu conceptele corespunzatoare: a. este singura convertibilitate care se practica in prezent si consta in capacitatea unei valute de a fi preschimbata contra altei valute b. este acea convertibilitate valutara prin care valutele se schimba pentru anumite operatii comerciale sau de capital c. prin care o moneda nationala se preschimba in aur sau argint conform continutului paritar legal al valutei d. este reglementata de articolul VIII din Statutul FMI. e. consta in eliminarea oricarei restrictii in utilizarea externa a unei monede nationale. 17. convertibilitatea valutara 18. convertibilitatea de cont curent 19. convertibilitatea metalica 20. convertibilitatea valutara deplina 21. convertibilitatea valutara limitata ANS: 17 a 18 d 19 c 20 e 21 b TRUE/FALSE 1. Garantiile reale sunt modalitati tehnico-juridice prin care un anumit imobil sau mai multe bunuri imobile sunt afectate pentru a asigura pe creditorul obligatiei indeplinite ca debitorul isi va executa obligatia corelativa asumata. ANS: T 2. Ipoteca este o garantie reala mobiliara care consta intr-un drept ireal, accesoriu al creditorului, constituit asupra bunurilor imobile apartinand debitorului, care are obligatia unei plati la scadenta. ANS: F 3. Garantarea platii prin ipoteca, in esenta, consta in aceea ca daca la scadenta debitorul

(cumparatorul, importatorul) nu achita contravaloarea marfurilor/creditelor primite, creditorul (exportatorul, vanzatorul) in favoarea caruia a fost construita ipoteca poate cere vanzarea bunului, iar din suma obtinuta sa-si acopere creanta. ANS: T 4. Obiect al ipotecii il poate constitui atat un bun mobil al debitorului, non proprietatea sa: imobil, cladire, fabrica, teren etc., cat si insusi bunul vandut asupra caruia nu se constituie ipoteca. ANS: F 5. Ipoteca, spre deosebire, de gaj il deposedeaza pe proprietar de bunul ipotecat. ANS: F 6. Principalul dezavantaj al ipotecii este dificultatea transformarii rapide a valorii imobiliare in bani. ANS: T 7. Gajul este o modalitate de garantare a indeplinirii obligatiilor contractuale, prin remiterea de catre debitor, creditorului sau, a unui bun mobil, corporal sau incorporal (aflat in circuitul civil), care serveste drept garantie. In cazul in care nu va fi onorat la scadenta, bunul gajat poate fi valorificat de catre creditor. ANS: T 8.Vinculatia se foloseste in cazul decontarilor prin incaso, care in acest caz poarta denumirea de incaso vinculat. ANS: T 9. Scrisoarea de garantie bancara se defineste prin inscrisul documentar emis de o banca prin care aceasta se angajeaza, conditionat sau neconditionat, sa plateasca o suma determinata de bani la cererea prezentata de beneficiar. ANS: T 10. Banca, prin garantia bancara, nu garanteaza fapte, ci preia o obligatie de plata, cu titlu reparatoriu, pentru neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a unui angajament asumat prin contract. ANS: T 11. Garantia bancara are la baza institutia cautiunii, ea nefacand parte din categoria garantiilor personale. ANS: F 12. In principiu, nu orice obligatie asumata prin contract poate constitui obiectul unei scrisori de garantie bancara. ANS: F 13. Din punctul de vedere al tehnicilor derularii lor, modalitatile de plata sunt de trei categorii: acreditivul sau creditul documentar, incasoul documentar si ordinul de plata. ANS: T

14. Acreditivul documentar nu ofera o garantie puternica nici vanzatorului, dar nici cumparatorului. ANS: F 15. Spre deosebire de incaso, acreditivul nu presupune asumarea de catre banci a unor obligatii menite sa asigure partilor exercitarea drepturilor care le revin dintr-un contract de vanzarecumparare. ANS: F 16. Din punct de vedere al naturii angajamentului, distingem doua tipuri de acreditive: acreditive revocabile si acreditive irevocabile. ANS: T 17. Din punct de vedere al sigurantei platii, exista urmatoarele doua tipuri de acreditive: acreditive confirmate si acreditive neconfirmate. ANS: T 18. Din punct de vedere al clauzelor si conditiilor de utilizare, distingem urmatoarele tipuri de acreditive: acreditive netransferabile si acreditive transferabile in favoarea unui alt beneficiar. ANS: T 19. Din punct de vedere al modului de stingere a obligatiei de plata, distingem urmatoarele tipuri de acreditive: AD cu plata la vedere si AD cu plata diferata (amanata). ANS: T 20. Din punct de vedere al utilizarii combinate, distingem urmatoarele tipuri de acreditive: AD subsidiar (back-toback) si AD cesionat . ANS: T 21. Documentul de asigurare imbraca doua forme: polita de asigurare si certificatul de asigurare in baza unui contract de asigurare incheiat intre o societate de asigurare si exportator (in conditia de livrare CIF) sau importator, sau agentul sau (in conditiile de livrare FOB). ANS: T