Magneziul n dieta de zi cu zi

Nutriionitii susin c oligoelementele au un rol important n nutriie, deficitul acestora fiind

manifestat abia dup perioade foarte lungi de spoliere a rezervelor organismului.
"Intervenia este necesar n acel moment cnd nu se gsete o cauz clar pentru o stare clinic
reclamat de ctre pacient, fiind n primul rnd greu identificat un astfel de deficit, un diagnostic este sugerat
printr-un sindrom de fragilitate prezent, care poate conduce ctre o astfel de idee, n msura n care examenul
clinic i investigaiile biochimice uzuale sunt relativ normale", a declarat, pentru AGERPRES, eful
Departamentului de Diabet Nutriie al SUUMC "Carol Davila", dr. Ciprian Constantin.
Potrivit acestuia, magneziu este un astfel de oligoelement ce acioneaz ca factor de cretere, tonic
general, este regenerator, echilibrant psihic, antidepresiv i tranchilizant, esenial pentru celula vie, intervine
alturi de calciu i fosfor n controlul excitabilitii musculare, nlesnete metabolismul vitaminei C i al
calciului.
De asemenea, acesta mai are rolul de a fi unul dintre constituenii principali ai scheletului i dinilor,
este cofactor pentru mai mult de 300 de enzime.
Medicul a explicat c funcia major a magneziului este de a stabiliza enzime ( ATP-ul - adenozin
trifosfatul) n anumite reacii biochimice dependente enzimatic.
"Necesarul zilnic de magneziu este de aproximativ 300 mg zilnic (la adult), mai mare n timpul sarcinii
(400mg/zi). Corpul uman are n medie 25g de Mg. Alimente cu coninut mare n clorofil sunt bogate n
magneziu - salata, ceapa verde, urzici, dar i germenii de gru ( 400mg/100g) - bogai i n acid fitic ce
impiedic absorbia Mg - fasolea uscat (370mg/100mg), alunele (150mg/100mg), soia (310mg/100mg). Unul
dintre cele mai bogate alimente n magneziu este cacaua - aproximativ 420 mg/100g. Fructele au magneziu:
prunele - 40mg/100g, bananele - 35 mg/100g i unele legume: ptrunjelul - 26 mg, spanacul - 50 mg", a artat
dr. Ciprian Constantin.
Potrivit acestuia, deficitul de Magneziu se manifest prin crampe musculare, hiper-emotivitate i
senzaie de lips de aer.
"Poate aprea i un deficit de sintez al proteinelor necesare matricii organice. Simptomatologia
deficitului de Mg este nespecific i se poate manifesta i prin furnicturi (parestezii) i amoreli ale minilor
i picioarelor, fragilitate a unghiilor, diferite reacii alergice, carii dentare, insomnii rebele, etc", a afirmat eful
Departamentului de Diabet Nutriie al SUUMC "Carol Davila".
El a susinut c, potrivit unor studii ale cercettorilor americani, peste 30% dintre femeile a cror diet
a fost urmrit au un aport mai mic de Mg, deoarece alimentele bogate caloric au i un aport mare de Mg.
Refacerea unui astfel de deficit necesit o perioad mai mare, deoarece numrul alimentelor bogate n Mg este
relativ restrns, dac se face strict prin controlul dietei i prin reglarea acestui aport doar prin intervenie
medical nutriional.

"Concluzionnd, lipsa unui astfel de oligoelement este neclar exprimat n clinic - n cazul deficitului
minor - i rar cutat. Este confundat i cu lipsa Calciului. Ionograma uzual poate conine i Mg, dac
medicul curant este sensibilitat de simptomele frustre, de prezentarea clinic i eventual de o anchet
alimentar corect i, mai ales, de corecia iniial, fr rezultat, cu Calciu", a explicat medicul.
Fructele au astzi o valoare nutritiv de 100 de ori mai mic dect n 1950
Potrivit studiilor realizate de universitile canadiene, americane i britanice i publicate
ncepnd din anul 1997 i pn n prezent, s-a observat un declin al concentraiilor de nutrieni din
alimentele zilelor noastre.
Lucrrile, rezumate n studiul "Still No Free Lunch" de Brian Halweil, cercettor la Worldwatch
Institute, confirm dezvoltarea "caloriei vide": gras i dulce, dar inutil pentru sntate, se arat ntr-un
articol publicat online de ziarul Le Soir.
n timp ce n rile dezvoltate aportul de calorii crete, majoritatea alimentelor nemodificate pe care
le consumm - fructe, legume i cereale - devin nite cochilii goale pe plan nutriional. Chiar i n alimentele
considerate sntoase, vitaminele A i C, proteinele, fosforul, calciul, fierul i alte minerale sau
oligoelemente s-au redus cu 25, 50 sau 100 la sut. Pentru a gsi sau legume din anii ' 50, ar trebui s
mncm azi jumtate de lad.
Vitamina C: un mr de ieri = 100 de mere de azi. Pentru a gsi vitamina C din mrul de acum 50 de
ani ar trebui s mncm 100 de mere n zilele noastre. Un mr din soiul Croncels consumat de bunicii notri
coninea 400 de mg de vitamina C, indispensabil pentru ntreinerea pielii i a oaselor. Astzi
supermarketurile ne propun lzi de mere Golden standardizate care au fiecare un aport de doar 4 mg de
vitamin C. De o sut de ori mai puin.
Vitamina A: o portocal de ieri = 21 de portocale de azi. Preioas pentru vedere i pentru aprarea
imunitar, vitamina A este n cdere liber n 17 din 25 dintre fructele analizate de cercettorii canadieni.
Declinul este total pentru cartofii i ceapa care sunt azi total lipsite de vitamina A. Acum jumtate de secol o
portocal acoperea necesarul zilnic de nutrieni recomandat n privina vitaminei A. Azi trebuie s mncm
21 de portocale pentru aceeai cantitate de vitamina A. La fel cum o piersic din anii 50 este egal cu 26 de
piersici de azi.
Fier: carnea din zilele noastre conine de dou ori mai puin fier. Friptura din zilele noastre conine
mai puin micronutrieni dect acum 50 de ani, se arat n studiul cercettorului american David Thomas,
publicat n revista Nutrition & Health. La fel se ntmpl i cu cerealele i cu laptele, care i-a pierdut "acizii
grai eseniali".
Calciu: de patru ori mai puin prezent azi n broccoli. n timp ce ruda conopidei venit din sudul
Italiei coninea 12,9 mg de calciu pe gram n 1950 - indispensabil construciei osoase i coagulrii sngelui aceast legum nu mai coninea dect circa 4,4 mg n 2003, potrivit unui studiu al Universitii din Texas; de
patru ori mai puin. Ar trebui s punem de ase ori mai mult broccoli n mncare azi pentru a obine acelai
efect ca acum 50 de ani. Din 25 de legume studiate de echipa de cercettori canadieni, la 80% s-a constatat
un declin total la valorile de fier i calciu.
Factorii acestui declin sunt multipli. Solul mai srac, legume culese prea timpuriu, tratamente de
conservare mai frecvente, creteri forate, dopate cu ngrminte i o diminuare a diversificrii n funcie de
creterea lor rapid, sau de rezistena la parazii.
Agricultura bio ar putea fi soluia la aceast problem, noteaz Brian Halweil n acest studiu.
"Alimentele bio conin semnificativ mai mult vitamin C, fier, magneziu, fosfor i ali nutrieni. Totui dac
agricultorii bio dezvolt un sistem cu un randament comparabil exploatrilor convenionale, avantajele
nutriionale ale produselor se vor reduce", a avertizat el.

Acelai lucru se va ntmpla i dac produsele bio sunt culese nainte de a fi coapte. Singura strategie
pentru a avea ct mai muli nutrieni n farfuriile noastre este alegerea unor produse devenite mature n mod
natural, nu forat, i s pornim n cutarea soiurilor vechi i uitate. O adevrat epopee, conchide ziarul.
Acid folic, seleniu, iod i betacaroten - eseniale pentru buna dezvoltare a ftului
on 29 Aprilie 2009.

Problemele de nutriie i diferitele complicaii survenite n dezvoltarea ftului i la natere

au fost responsabile, la nivel mondial, ntre anii 1999 i 2000 de numeroase cazuri de mortalitate matern.
Embolismul, hemoragiile i pre-eclampsia sunt primele trei afeciuni care mpreun sunt responsabile de 53%
dintre decese. n Romnia, 25% dintre bebelui se nasc prematur, cu diferite malformaii sau deficiene de
dezvoltare. Conform studiilor de specialitate, o mare parte dintre afeciunile dobndite intrauterin au drept cauz
o nutriie defectuoas. Ieri, 28 aprilie, a avut loc o dezbatere pe teme legate de sntatea mamei i a bebeluului,
eveniment organizat de Romastru Trading care a oferit posibilitatea de a discuta cu personaliti din Romnia n
domeniul obstetricii i ginecologiei.
n Romnia riscul ca un copil s se nasc cu diferite probleme de dezvoltare, printre care rahitism fetal sau chiar
malformaii congenitale, este mult mai ridicat dect n majoritatea rilor din Europa. Pentru ca viitoarele mame
s se asigure c vor avea copii sntoi trebuie n primul rnd s aib o alimentaie echilibrat, pe care s o
completeze cu suplimente de vitamine prenatale. Este important ca toate femeile nsrcinate s neleag c
vitaminele prenatale nu trebuie s le lipseasc din dieta zilnic, deoarece organismul are nevoie de o suplimentare
cu pn la 50% ca necesar de vitamine i minerale n aceast perioad delicat, explic prof. dr. Radu
Vldreanu, profesor universitar la UMF Carol Davila Bucureti, ef al Clinicii de Obstetric i Ginecologie
Spital Elias.
O alimentaie echilibrat este vital pentru sntatea mamei i a ftului pe parcursul celor nou luni de sarcin,
precum i dup venirea pe lume a bebeluului. Din dieta zilnic a viitoarelor mame nu trebuie s lipseasc o serie
de compui minerali i oligoelemente: acidul folic, seleniul, iodul, betacarotenul (precursor al vitaminei A),
zincul, magneziul, potasiul, cuprul, fierul, calciul, vitaminele B, C, D i E.
Deficiena de acid folic, seleniu i betacaroten din timpul sarcinii este cauza a numeroase anomalii ale ftului.
Lipsa unei cantiti suficiente de acid folic poate duce la lezarea sistemului nervos al micuului. Cea mai
frecvent malformaie ce poate surveni n aceste cazuri este spina bifida. Un nou nscut ce prezint aceast
malformaie se nate avnd canalul vertebral incomplet nchis. Nervii expui pot fi lezai, determinnd grade
variate de paralizie, incontinen i cteodat, retard mintal.
Seleniul este la rndul su un oligoelement ce nu trebuie s lipseasc din alimentaia gravidei i care se regsete
ntr-un numr mic de alimente. Lipsa acestuia sporete riscul unui avort spontan precum i pre-eclampsia, stare
ce se manifest prin hipertensiune arterial, cretere n greutate, edeme, cefalee. De aceea este important ca
vitaminele prenatale s asigure necesarul zilnic de seleniu.
Conform studiilor de specialitate, excesul de vitamina A este toxic pentru ft i crete riscul apariiei defectelor
congenitale. Este de preferat ca vitaminele prenatale s aib n compoziie betacaroten, care, spre deosebire de
vitamina A, nu prezint efecte adverse.
Vitaminele prenatale sunt foarte importante n perioada de preconcepie, pe parcursul sarcinii i chiar i dup
natere. Ele au un rol major n meninerea sntii viitoarei mame i a ftului. Complexele de vitamine prenatale
3

sunt benefice pentru c asigur buna dezvoltare a bebeluului i ofer organismului matern toate mineralele i
oligoelementele de care are nevoie. Orice femeie nsrcinat trebuie s se asigure ca, pe lng o diet echilibrat
i bogat n vitamine, s includ n meniul zilnic i un supliment prenatal care s aib n compoziie o gam ct
mai variat de oligoelemente dozate n mod corespunztor, conform sfatului medicului, spune Prof. Dr.
Vldreanu.
Centrum Materna este un supliment prenatal ce conine toat paleta de minerale, vitamine i oligoelemente
necesare oricrei femei nsrcinate. Cu ajutorul domnului Prof. Dr. Radu Vldreanu vrem s ne implicm n
educaia viitoarelor mame, s le ajutm s contientizeze importana alimentaiei n evoluia unei sarcini, s le
artm ct este de simplu s le asigure copiilor lor cele mai bune premise. Femeile nsrcinate i cele care i
doresc s devin mame n viitor trebuie s tie c grija pentru sntatea micuilor ncepe nc din perioada
prenatal, a declarat Beatrice erban, National Sales Manager Romastru Trading.
10 alimente cu un continut ridicat de magneziu
Alimentele cu un continut ridicat de magneziu sunt o parte importanta a unei diete echilibrate.
Acest mineral esential este necesar pentru mentinerea functionalitatii musculare si nervoase a
organismului, intarirea sistemului imunitar, reglarea ritmului cardiac si consolidarea oaselor.
Intrucat este implicat in peste 300 de reactii biochimice, deficienta de magneziu conduce la
aparitiaspasmelor musculare, bolilor cardiovasculare, diabetului, hipertensiunii arteriale, tulburarilor
anxioase, migrenelor, osteoporozei si infarctului cerebral.
Suplimentati sursele alimentare de magneziu, pentru o sanatate de fier, metinuta pe termen lung.
Cuprins articol
1.
2.
3.

Generalitati
Rolul magneziului in organism
Cele mai bune surse alimentare de magneziu
Rolul magneziului in organism
Sus
Putine persoane constientizeaza rolul central pe care magneziul il joaca pentru sanatate. Acesta este
un element de baza pentru aproape toate functiile si tesuturile corporale, capacitatea de aparare a
organismului, sanatatea cardiaca si protectia impotriva debutului diverselor tipuri de cancer care
debuteaza pe fondul nivelului ridicat de inflamatii in corp.
Un studiu efectuat de Universitatea Harvard a descoperit ca aportul zilnic suficient de magneziu
reduce riscul de instalare a diabetului cu pana la 33%. Alte demersuri stiintifice atribuie acestui mineral
esential capacitatea de a preveni depresia si migrenele.
Magneziul este un cofactor in peste 300 de sisteme enzimatice care regleaza reactiile biochimice ale
organismului, precum sinteza proteinelor, controlul nivelului de glucoza in sange, reglarea presiunii
arteriale si a functiei musculare si nervoase.
Tot magneziul este esential pentru productia de energie, fosforilarea oxidativa si glicoliza. Acelasi
mineral joaca un rol in transportul ionilor de calciu si potasiu catre membranele celulare, proces
important pentru transmiterea impulsurilor nervoase, contractiile musculare si ritmul cardiac normal.
Corpul unui adult contine aproximativ 25 de grame de magneziu, dintre care 50% distribuite in oase
si restul in tesuturile moi. Doza zilnica de magneziu recomandata de Institutul de Medicina a Academiilor
Nationale din SUA, pentru barbati si femei, este:
- 0-6 luni 30 mg;
- 7-12 luni 75 mg;
4

- 1-3 ani 80 mg;

- 4-8 ani 130 mg;
- 9-13 ani 240 mg;
- 14-18 ani 410 mg pentru barbati si 360 mg pentru femei;
- 19-30 ani 400 mg pentru barbati si 310 mg pentru femei;
- 31-50 ani 420 mg pentru barbati si 320 mg pentru femei;
- peste 51 ani 420 mg pentru barbati si 320 mg pentru femei.
Cele mai bune surse alimentare de magneziu
Sus
Chiar daca aportul zilnic de magneziu poate fi completat si prin suplimente alimentare, medicii
nutritionisti recomanda preluarea acestui mineral din alimentele consumate in fiecare zi.
1. Legumele cu frunze verzi
Surse excelente de vitamine, minerale si fibre, legumele cu frunze verzi ocupa locul fruntas in lista
alimentelor bogate in magneziu. Consumati cat mai des spanac, varza Kale, varza verde etc. Doar 100 de
grame de spanac crud va furnizeaza pana la 79 mg de magneziu, ceea ce reprezinta circa 20% din doza
zilnica recomandata.
2. Nucile si semintele
Semintele de dovleac au un continut ridicat de magneziu o portie de 65 de grame va poate asigura
intreaga doza zilnica necesara a acestui mineral. Alte fructe oleaginoase din care puteti prelua magneziul
sunt
- migdalele;
- semintele de floarea-soarelui;
- nucile braziliene;
- nucile caju;
- nucile de pin;
- semintele de in;
- nucile pecan.
3. Pestele gras
Macroul, somonul, halibutul si tonul nu sunt doar surse excelente de vitamina D si acizi grasi
omega-3, ci si de minerale, in special de magneziu. Medicii nutritionisti recomanda ca pestele gras sa fie
inclus in dieta cel putin o data pe saptamana, datorilor proprietatilor sale nutritionale superioare.
4. Boabele de soia
Fibrele, vitaminele, mineralele si aminoacizii din boabele de soia recomanda acest aliment in orice
dieta sanatoasa, mai ales datorita continutului bogat in magneziu. Circa 65 de grame de boabe de soia
prajite contin aproape jumatate din necesarul zilnic al acestui mineral esential.
Alte legume bogate in magneziu, din aceeasi familie botanica, sunt fasolea, mazarea si lintea.
5. Fructele de avocado
Fructele de avocado se numara printre alimentele cu cea mai ridicata valoare nutritionala, in special
datorita grasimilor sanatoase pe care le contin in cantitati generoase. Aceleasi fructe exotice sunt bogate
in multivitamine si compusi chimici care protejeaza impotriva imbolnavirilor.
Daca adaugati o singura felie de avocado intr-un sendvis consumat la pranz, veti acoperi circa 15%
din doza zilnica recomandata de magneziu. Aproximativ 100 de grame de avocado furnizeaza 29 mg de
magneziu, iar un fruct intreg contine pana la 58 mg din acest mineral necesar organismului.
6. Bananele
Desi sunt cunoscute ca surse principale de potasiu, bananele au si alti nutrienti minerali importanti
in compozitie. O banana medie contine aproximativ 32 mg de magneziu, furnizand in acelasi timp fibre si
vitamina C.
Alte fructe care contin cantitati diverse de magneziu sunt afinele, capsunele, smochinele si
grapefruitul.
5

7. Ciocolata neagra
Unul dintre cele mai sanatoase deserturi, ciocolata neagra este si o sursa importanta de magneziu. O
portie (1-2 patratele) asigura 24% din doza zilnica recomandata de magneziu, alaturi de o cantitate mare
de antioxidanti cu rol in reducerea presiunii arteriale crescute, imbunatatirea circulatiei sanguine si
mentinerea starii bune de dispozitie. Circa 100 grame de ciocolata neagra furnizeaza pana la 327 mg de
magneziu, ceea ce reprezinta 80% din aportul necesar zilnic.
8. Lactatele degresate
O sursa excelenta de magneziu sunt si lactatele degresate, precum iaurtul. Magneziul din aceste
alimente este si un bun adjuvant in absorbtia optima calciului, continut in cantitati mari de lactate. O
portie de iaurt degresat (100 grame) asigura circa 19 mg de magneziu. Alte lactate recomandate ca sursa
bogata a acestui mineral sunt branza de capra, mozzarella etc.
9. Fructele uscate
Apreciate pentru continutul lor important de fibre, fructele uscate sunt totodata o gustare sanatoasa
si bogata in magneziu (contin 68 mg la fiecare 100 grame consumate).
10. Ierburile aromatice
Ierburile aromatice uscate, precum coriandrul, mararul, salvia sau busuiocul, completeaza si ele
aportul zilnic de magneziu (cu 70 mg pentru 10 grame consumate).

MAGNEZIUL ORGANIC - mineralul vieii

* Dac n clipa aceasta suntei vii i putei citi rndurile de fa, ntmplarea se datoreaz i
acestui mineral care face posibil desfurarea simultan a peste 300 de procese vitale n organism.
i tot el este cel care v echilibreaz sistemul nervos, v face mai rezisteni la stres, v menine
rezistena oaselor, v protejeaz de infarct, de diabet i de zeci de alte boli. S aflm mpreun cum
putem folosi pentru sntatea noastr acest element cu adevrat vital! *
Magneziul este un metal alcalin, identificat pentru prima oar n anul 1755, de ctre savantul englez
Joseph Black. Iniial, descoperirea sa a prut a fi strict de domeniul chimiei i al fizicii, prea puine
corelaii fcndu-se ntre acest metal oarecum ciudat, care ardea cu flacr intens i era mult mai uor
dect aluminiul, i lumea vie. Apoi, s-a descoperit c, de fapt, existena vieii pe Pmnt, aa cum o
cunoatem astzi, se datoreaz acestui mineral. Aceasta, pentru c magneziul este prezent n fiecare
frunz i n fiecare fir de iarb, fiind un component esenial al clorofilei din plante i fiind, ca atare,
indispensabil hrnirii acestora. De fapt, structura clorofilei din plante este aproape perfect identic cu cea
a hemoglobinei din sngele uman, singura diferen fiind aceea c hemoglobina conine un atom de fier,
n timp ce clorofila conine un atom de magneziu. Parte integrant a sngelui vegetal, magneziul are att
de multe alte funcii n organismul plantelor i al animalelor, nct nu ne-ar ajunge spaiul acestui articol
s le enumerm. Le vom cunoate n cele ce urmeaz pe cele mai importante, referitoare la corpul omenesc.
Rolul magneziului n corpul uman
Organismul nostru conine n medie 25 de grame din acest metal alcalin, distribuit astfel: jumtate din
aceast cantitate intr n componena oaselor, un sfert din aceast cantitate este parte integrant din
structura muchilor, restul magneziului mprindu-se ntre ficat, inim, rinichi i plasm. O cantitate aparent insignifiant de magneziu intr n snge, unde are un rol extrem de important, ajutnd la procesarea
zaharurilor, grsimilor i proteinelor pe care le consumm, intervenind n activitile enzimatice, n
excitabilitatea neuromuscular, n coagularea sngelui etc. n absena acestui mineral constitutiv,
organismul va intra efectiv n colaps, dup o perioad de timp. Dar nainte ns s se instaleze colapsul,
organismul are grij s ne atrag atenia c ne lipsete acest mineral. Totul este s nelegem limbajul
propriului nostru corp, care prezint nite simptome destul de precise, atunci cnd magneziul este
6

deficitar.
Deficitul de magneziu n organism
Aportul zilnic de magneziu necesar organismului este de 300-500 mg, pe care, n mod normal, ar trebui
s l asimilm din hrana noastr cea de toate zilele. Din pcate, alimentele zilelor noastre sunt foarte
rafinate, obinute printr-o agricultur chimizat i modificat genetic, aa nct, adesea, acest mineral
ajunge s ne lipseasc, iar simptomele nu ntrzie s apar. Primul care ne atrage atenia despre lipsa
magneziului este sistemul nervos - apar durerile de cap, meteosensibilitatea, senzaia de oboseal,
crampele musculare.
Atunci cnd suntem mai vulnerabili din punct de vedere emoional, lipsa magneziului se manifest
i prin anxietate, atacuri de panic, nervozitate i un comportament agitat. Dac deficitul de magneziu se
accentueaz, apar strile de grea i vom, insomnia, strile de agitaie psihic, urmate de oboseal foarte
puternic, iar alturi de atacurile de panic i de anxietate, pot aprea i simptome precum frica de spaii
deschise, frica de aglomeraie, de ntuneric etc. Lipsa magneziului din organism afecteaz i sistemul
nervos periferic, lucru manifestat prin amorirea minilor i picioarelor, adaptarea dificil la frig. Cel mai
periculos este deficitul de magneziu pentru cardiaci, la care btile inimii devin neregulate, capacitatea de
efort scade, tensiunea arterial devine oscilant, crescnd riscul de infarct miocardic i de accident
vascular. Adeseori, lipsa magneziului din organism, coroborat cu stresul i oboseala, poate duce i la
schimbri incredibile de comportament: persoanele care de obicei sunt relaxate, tonice i ncreztoare devin tensionate, instabile i pesimiste. De multe ori apar i modificri de comportament alimentar, cum ar
fi pofta de mncare nocturn sau pofta nebun de ciocolat. La femei, pot aprea schimbri ale ciclului
menstrual, care devine neregulat, cu crampe puternice i sngerri prelungite. La brbai este afectat, pe
termen lung, fertilitatea i secreia de testosteron.
Diferena dintre magneziul organic i alte forme de magneziu
Adugai la simptomele deficienelor mai sus descrise faptul c magneziul este deficitar la una din nou
persoane testate i vei nelege de ce exist o adevrat foame a oamenilor moderni pentru acest element
constitutiv. Aa c magneziul a fost transformat rapid n medicament, el fiind obinut att prin procese de
sintez, ct i prin extracie natural. Diferena ntre magneziul de sintez i cel organic este ns mare, n
primul rnd din punctul de vedere al eficienei terapeutice.
Magneziul de sintez este obinut ca produs secundar n procesele industriale de obinere a unor metale,
urmat de procesare chimic ulterioar pentru a-l face comestibil, fiind mai greu utilizat de organism i
neavnd dect o parte dintre efectele terapeutice ale magneziului natural.
Magneziul natural este extras de organism din alimentele proaspete, din apele minerale i din suplimente
obinute din apa mrii, unde este prezent n diferite forme i combinat cu alte substane nutritive, care i
dau efectele benefice asupra sistemului nervos, cardiac, digestiv etc. n terapie, s-a observat c magneziul
administrat din surse naturale este mult mai eficient, mai ales pe termen lung, dect magneziul luat din
pastilele de sintez. S cunoatem, n continuare, mai detaliat de unde putem obine magneziul necesar
sntii.
Surse de magneziu pentru organism
Cutarea unei surse satisfctoare din acest mineral n form organic este un demers ce preocup numeroase echipe de specialiti, dup ce studiile fcute pe zeci de mii de oameni au artat c lipsa de magneziu
este foarte rspndit. Principalele surse care au fost identificate sunt: alimentele obinute prin metode
ecologice, apa mineral bogat n magneziu, suplimentele cu magneziu organic.
Magneziul organic din alimente
Spuneam la nceputul acestui articol c magneziul este o component esenial a clorofilei. Ca atare, tot
ceea ce este verde, viu i... comestibil va fi i foarte bogat n magneziu. Campioanele coninutului de
magneziu sunt urzicile, spanacul, fasolea verde, broccoli i zarzavaturile (leutean, mrar, elin etc.).
7

Campioane la coninutul de magneziu: legumele verzi...

Apoi, cantiti nsemnate din acest mineral conin i nucile, arahidele, seminele de floarea soarelui
i de bostan, precum i coaja unor cereale (orz, ovz, gru), dar i grul sau soia germinat.
Conform prerii medicilor care au studiat metabolizarea acestui mineral, necesarul zilnic de magneziu nu
poate fi asimilat dintr-un singur fel de mncare. Mncnd o mare varietate de mncruri, incluznd cinci
feluri de fructe i legume zilnic i multe cereale, se poate asigura doza adecvat de magneziu. n schimb,
cantitatea de magneziu coninut n alimentele prelucrate este incredibil de mic. Fina alb de gru, de
exemplu, nu mai conine nici 10% din magneziul pe care bobul de gru ntreg l conine. Spanacul fiert
pierde peste 50% din coninutul su iniial din acest oligoelement.
Apele minerale cu magneziu
Apa este o surs destul de bun de magneziu, dar cantitatea n care gsim acest mineral difer n funcie
de tipul apei. De regul, apa potabil din marile orae, care este obinut din ape de suprafa filtrate i
tratate, este foarte srac n magneziu.
n munii Climani apa este foarte bogat n magneziu
n schimb, unele ape din comerul nostru, cum ar fi Vlcele, Borsec, Tunad, Biboreni, Vatra
Dornei (este vorba de apa mbuteliat sub marca Aqua Carpatica, extras din munii Climani), sunt
bogate n acest element, alctuind aa-numita grup a apelor magneziene. Consumul zilnic al acestor ape
aduce 15-25% din necesarul de magneziu al organismului.
Capsulele cu magneziu de sintez
Le gsim n farmacii, cu diverse denumiri i n diverse asocieri cu vitamine i cu alte minerale de sintez.
De regul, aceste capsule conin lactat sau aspartat de magneziu, care sunt substane cu toxicitate redus
n doze mici, dar ale cror efecte benefice asupra sntii sunt mult mai reduse fa de magneziul natural,
produs n laboratoarele plantelor verzi sau al mrilor i oceanelor. Mai mult, magneziul de sintez, nefiind
asociat cu bogia de nutrieni din organismele vii, are efecte de echilibrare nervoas, cardiac i metabolic mult mai reduse. Grav este c adesea se vinde un magneziu aa-zis natural i denumit astfel, dei n
realitate este vorba doar de nite sruri de sintez, asociate cu cteva vitamine (i ele de sintez), care n
nici un caz nu au efectele adevratului magneziu natural, organic, despre care vom vorbi n continuare.
Capsulele cu magneziu organic
Sunt preparate dintr-un magneziu natural, obinut din apa mrii, de unde se extrage prin filtrri succesive.
Ceea ce rezult este un adevrat cocktail ce conine diferite forme chimice ale acestui mineral (oxid,
clorur, sulfat, carbonat i hidroxid de magneziu), amestecate exact n proporiile lsate de Dumnezeu n
apa mrilor i a oceanelor. Pentru a deveni viu sau, cu alte cuvinte, organic, magneziul marin este
amestecat i cu un alt produs 100% natural remarcabil: drojdia de bere, a crei "armat" impresionant de
vitamine din complexul B fac magneziul asimilabil i i dau calitile terapeutice scontate.
De regul, o capsul conine 100 mg de magneziu, doza zilnic recomandat pentru un adult fiind de
aproximativ 300 mg pentru femei i 400 mg pentru brbai. Femeile nsrcinate sau care alpteaz vor lua
cte 400 mg de magneziu organic pe zi, copiii ntre 4-9 ani vor lua 100 mg, iar cei peste 9 ani vor lua 200
mg. n perioada pubertii, necesarul de magneziu crete, pentru a putea susine procesele de dezvoltare a
oaselor i musculaturii, ajungnd la aproximativ 400 mg. Sportivii de performan, persoanele care efectueaz munci grele, care transpir mult sau iau medicamente diuretice ori laxative vor lua cte 500 mg de
magneziu.
Tratamente interne cu magneziu organic
* Diabet - cte 100 mg de magneziu organic, administrat naintea micului dejun, a prnzului i a cinei,
previne i amelioreaz eficient diabetul. La persoanele la care boala deja s-a instalat, acest mineral
stimuleaz producia de insulin din pancreas, mrete sensibilitatea organismului la insulin i
8

stabilizeaz glicemia, prevenind apariia crizelor de hipo- sau hiperglicemie i ajutnd la reducerea dozei
de medicamente. De asemenea, magneziul organic previne apariia complicaiilor cardiovasculare ale
diabetului, cum ar fi arterita obliterant, nefropatia diabetic, retinopatia diabetic etc. Efectul suplimentelor cu magneziu organic sunt mult amplificate dac pacientul are i o diet cu multe alimente ce conin
acest mineral, adic bogat n verdeuri cum ar fi spanacul, salata verde, frunzele de ppdie, andivele,
elina i ptrunjelul verde, mrarul, leuteanul.
Nucile arahidele i seminele
* Tromboflebit, tromboze n general - ntr-un studiu fcut pe 42 de pacieni cu tromboz,
pacienilor le-a fost administrat un supliment de 400 mg de magneziu pe parcusul fiecrei zile, n paralel
cu medicaia clasic. Dup trei luni, s-a observat la grupul care a luat suplimentul cu magneziu o cretere
a eficienei medicamentelor antitrombotice, dei dozele nu au fost mrite fa de grupul martor i nu au
aprut nici modificri speciale n alimentaie. De asemenea, s-a remarcat la cei care consum mari
cantiti de magneziu organic o reducere semnificativ a recidivelor tromboflebitei.
* Meteosensibilitate, tulburri de somn, nervozitate - se in cure de 60-90 de zile, timp n care se iau cte
300-400 mg de magneziu organic. n paralel, se consum alimente bogate n vitamine din complexul B i
vitamina E, care poteneaz aciunea acestui element, cum ar fi uleiul presat la rece, de msline i de
floarea-soarelui, nucile, ctina, drojdia de bere, soia nemodificat genetic. Cu ajutorul acestui tratament,
se mbuntete gradat echilibrul psiho-emoional, pacientul devenind mai puin reactiv la unii factori
perturbatori, cum ar fi cmpurile de presiune joas, fenomenele meteo extreme, succesiunea
anotimpurilor etc. Persoanele care locuiesc n marile aglomeraii urbane vor deveni ntr-o anumit msur
imune la factori cum ar fi poluarea fonic, poluarea mediatic, iluminatul nocturn excesiv.
* Concentrare dificil - se administreaz magneziul organic n combinaie cu complexul vitaminic B din
drojdia de bere. Acest tandem este aproape infailibil n amplificarea capacitii de concentrare, permind
desfurarea unor activiti intelectuale cum ar fi nvarea, rezolvarea problemelor logice sau creaia, pe
o durat mai ndelungat, cu mai puin oboseal i cu un randament mult mai bun. Tratamentul s-a dovedit valabil i n cazul copiilor cu sindromul deficitului de atenie (ADHD), la fel ca i n cazul unei afeciuni mai grave, despre care vom vorbi n cele ce urmeaz.
* Adjuvant n autism - acelai tandem dintre magneziul organic i vitaminele din complexul B (n special
piridoxina - B6) s-a dovedit a fi un ajutor neateptat de bun n unele cazuri de copii cu autism. Cercettorii susin c efectul benefic al magneziului n aceast afeciune, altfel att de greu de tratat, se datoreaz
interveniei acestui mineral n metabolismul dopaminei, o substan pe care organismul o folosete pentru
transmiterea informaiei la nivelul creierului. Se in cure cu o durat de 6 luni, timp n care se
administreaz cte 1-2 capsule din acest mineral, combinat cu drojdie de bere.
* Sarcin - se administreaz magneziul organic, cte 400 mg pe zi, pe tot timpul sarcinii. Specialitii
recomand acest supliment natural att pentru dezvoltarea normal a foetusului, ct i pentru prevenirea
avortului spontan i a naterii premature, care sunt mult mai frecvente la femeile care au un deficit de
magneziu. n plus, administrarea acestui mineral constitutiv ajut la prevenirea unor boli ale mamei, cum
ar fi: hipertensiunea, osteoporoza, cariile dentare. De asemenea, administrarea magneziului crete rezistena la durere, fiind o bun pregtire pentru travaliu.
* Alptare - se ine acelai tratament prezentat mai sus, pentru mbuntirea calitii laptelui, dar i
pentru prevenirea demineralizrii organismului mamei.
* Infertilitate la brbai - magneziul este unul din cele mai importante elemente care se gsesc n compoziia spermei. n combinaie cu aminoacizii eseniali din drojdie, administrarea acestui element crete
att cantitatea ct i calitatea spermei secretate. Se in cure de 6 luni, timp n care se iau cte 4 capsule de
magneziu organic pe zi. n paralel, se poate administra i seleniul organic, un oligoelement care crete
concentraia de spermatozoizi din sperm i mbuntete motilitatea acestora.
* Osteoporoz - studiile clinice arat c mai multe cure cu magneziu organic, inute cte 4-6 luni fiecare,
ajut la stoparea pierderii de substan osoas, conducnd n unele cazuri chiar la mbuntirea densitii
osoase. Se ine un tratament n care se administreaz cte 400 mg de magneziu organic zilnic, n asociere
cu vitamine din complexul B, precum i cu alimente bogate n fibre vegetale, cum ar fi: varza crud,
rdcinoasele nepreparate termic, cerealele integrale, andivele, frunzele de ppdie, salata verde. Carnea
i preparatele din carne sunt interzise, la fel ca i zahrul, prjelile sau cafeaua.
* Tulburri de ciclu menstrual - n cazul ciclului abundent, cu crampe puternice, se iau cte 400-500 mg
de magneziu pe zi, pn la sfritul menstrei. Acest mineral administrat zilnic va reduce crampele i spas9

mele abdominale, va ajuta la o asimilare mai bun a fierului, astfel nct organismul s se refac mai
rapid dup hemoragia menstrual. De asemenea, magneziul va mbunti i starea psihic, ameliornd
strile de nelinite, irascibilitate, depresie etc.
Germenii de gru i soia / Foto Dreamstime (6)
* Cur de slbire - nu este foarte mult mbuntit ca eficien prin administrarea de magneziu
organic, dar n schimb o va face mai sntoas. Aceasta, deoarece magneziul previne tulburrile grave de
sntate care pot aprea mai ales n timpul regimurilor alimentare drastice sau al consumului prelungit de
laxative ori de diuretice. Astfel, trei-patru capsule din acest mineral, luate zilnic, stabilizeaz ritmul
cardiac i tensiunea arterial, previn constipaia i tulburrile digestive. De asemenea, magneziul asigur
i o anumit form de protecie psiho-emoional, prevenind apariia unor tulburri de tip anxios sau
depresiv, foarte frecvente n regimurile de nfometare.
* Crampe musculare - se ine o cur de o lun cu magneziu organic, din care se iau cte 400 mg pe zi.
Acesta ajut i la asimilarea mult mai bun a calciului, optimiznd astfel transmiterea impulsurilor
nervoase, avnd efect antispastic direct.
* Alcoolism - pentru a ajuta la eliberarea de aceast dependen i pentru a ameliora unele boli psihice i
somatice asociate, se recomand cura cu magneziu organic, din care se iau cte 400 mg zilnic. Pe timpul
tratamentului cu magneziu, este interzis consumul de alcool, n caz contrar ficatul deja slbit i cu
anumite modificri patologice al alcoolicului putnd fi afectat negativ de suplimentarea magneziului.
Precauii i contraindicaii
Supradozarea magneziului poate produce diaree, oboseal i iritabilitate. Administrarea suplimentelor de
magneziu la persoanele care consum zilnic alcool i care sufer deja de hepatit alcoolic poate avea
efecte nefaste asupra ficatului.
Magneziul organic i bolile cardiovasculare
Mai ales vara, cnd prin transpiraie organismul pierde foarte mult magneziu, cardiacii resimt cel mai
puternic lipsa acestui element. n absena magneziului, inima ncepe s bat tot mai neregulat, crescnd
riscul de infarct. De asemenea, n lipsa magneziului cresc valorile colesterolului i trigliceridelor, care vor
ncepe s formeze pe vasele de snge plci de aterom, ce vor accentua problemele cardiace. n schimb,
prin suplimentarea cantitii zilnice de magneziu, s-a observat la cardiaci o mbuntire a strii generale
de sntate. Dou studii fcute n Statele Unite au artat c i n cazul pacienilor care nu prezentau un
deficit de magneziu la analize suplimentarea cu 300-450 de miligrame a cantitii zilnice de magneziu
ingerat a condus la rrirea crizelor cardiace dureroase, a crescut capacitatea de efort i de adaptare a
inimii la variaiile de temperatur i de presiune.
Se recomand curele cu o durat de ase luni, timp n care se iau 3-4 capsule de magneziu organic zilnic,
pe stomacul gol, cu 30 de minute nainte de a mnca. Efectele sunt potenate i de o diet bogat n
potasiu, pe care l gsim n mere, pere, banane, cartofi sau salat verde.
Magneziul organic i tulburrile psihice
Mai multe studii realizate de cercettori din Statele Unite i Europa au artat c adesea, la persoanele care
au deficiene de magneziu, apar unele dezechilibre psiho-emoionale. Astfel, chiar i n cazul unei carene
moderate a acestui mineral, apar simptome severe, cum ar fi: instabilitatea psihic (trecerea rapid de la o
emoie la alta, de la o atitudine la alta), strile frecvente de nelinite sau de iritabilitate,
meteosensibilitatea. La persoanele mai vulnerabile, dac lipsa de magneziu este corelat i cu un stres
ceva mai puternic, apar stri de team fr un motiv aparent, se activeaz fobii, apar atacurile de panic,
insomniile. Studiile au artat c i n episoadele depresive severe sau n crizele de schizofrenie apare,
foarte frecvent, o caren de magneziu. La copiii care au o deficien de magneziu, dezvoltarea mental i
emoional este ntrziat, putnd aprea chiar retarduri foarte severe.
Interesant este c, prin administrarea sistematic a magneziului i prin refacerea deficitului din organism
al acestuia simptomele psihice se mbuntesc ntr-un timp destul de scurt, de ordinul zilelor sau al
sptmnilor. De aceea, n unele ri, administrarea de magneziu este chiar o procedur medical standard
10

pentru pacienii cu sindroame anxios-depresive, cu atacuri de panic sau chiar cu manifestri psihotice
(schizofrenie, paranoia). Cum acioneaz magneziul ntr-o palet att de larg de tulburri psihice?
Savanii nu au dect rspunsuri pariale, dar este demonstrat c prin nlturarea deficitului de magneziu se
mbuntete transmiterea impulsurilor nervoase, crete rezistena organismului la unele neurotoxine,
cum ar fi alcoolul, ndulcitorii sintetici sau drogurile. Mai mult, s-a demonstrat c suplimentele de
magneziu cresc chiar rezistena la stresul indus de mediu, de exemplu de zgomotele puternice, de cldura
sau de frigul excesiv.
SELENIUL ORGANIC antidotul cancerului
* Acest remediu natural are doua virtuti formidabile: este antitumoral si stimulent imunitar.
Doua proprietati care au facut din el subiectul unor experimente medicale de o amploare
exceptionala si al unor adevarate miracole terapeutice *
Cu mai bine de un deceniu in urma, in Statele Unite a avut loc un experiment cu adevarat tulburator in
care, pe un numar de 1300 de pacienti cu cancer, a fost verificat efectul terapeutic al seleniului organic.
Bolnavii cu varste de la 18 la 80 de ani au fost impartiti in doua grupe egale: jumatate dintre pacienti au
primit zilnic capsule cu seleniu natural, extras din drojdie de bere, iar cealalta jumatate au primit un
remediu fals (placebo), pentru a da obiectivitate experimentului. Rezultatul obtinut dupa cinci ani de
administrare a uluit lumea stiintifica si a dat un impuls extraordinar medicinii naturiste in tratarea
cancerului: in grupa care a luat seleniu organic au fost cu 63% mai putine cazuri de cancer de colon, cu
58% mai putine cazuri de cancer colorectal si cu 46% mai putine cazuri de cancer pulmonar, decat in
grupa celor care au luat capsulele cu remediul placebo. Mai mult, numarul pacientilor care au murit de
cancer a fost mai mic cu jumatate (!) in grupul consumatorilor de seleniu, fata de grupul martor, existand
o reducere cu 37% a tuturor tipurilor de cancer, nu numai a celor enumerate mai sus. Desi are rezultate
spectaculoase, studiul in cauza nu este nici pe departe singular. Multe cercetari epidemiologice, facute in
toata lumea pe zeci de mii de oameni, arata ca un nivel scazut de seleniu in organism este intotdeauna
asociat cu o crestere a ratei cancerului. Unii cercetatori afirma chiar ca pot prognoza posibilitatea aparitiei
cancerului doar prin masurarea nivelului de seleniu din organism si din tesuturi. Dar seleniul joaca si alte
roluri-cheie, de exemplu in cazul imunitatii, al fertilitatii la barbati, al activitatii glandei tiroide si in multe
alte procese fiziologice, pe care le vom detalia in acest articol. Deocamdata, sa aflam mai multe despre
aceasta substanta chimica.
Ce este seleniul
Este un element chimic descoperit de catre savantul suedez J.J. Berzelius, in anul 1817. Numele de botez
de seleniu vine din limba greaca veche, unde "selene" inseamna "luna". Iar seleniul, la fel ca si Luna, are
o afinitate deosebita pentru lumina solara: chimistul si fizicianul suedez a observat ca in prezenta luminii
solare conductivitatea electrica a seleniului pur creste de o mie de ori. Altfel, dincolo de aceasta
neobisnuita proprietate, seleniul este o substanta pe cat de greu de obtinut in stare pura, pe atat de
nespectaculoasa, fiind gri-cenusie, cu proprietati partial asemanatoare metalelor si fara nici o alta
caracteristica remarcabila. In organismul uman gasim cantitati infime de seleniu, de ordinul
microgramelor, adica a milioana parte dintr-un gram. Dar proverbul cu buturuga mica care rastoarna carul
mare se pare ca se verifica din plin in biologie si in medicina, asa cum vom vedea in continuare.
Rolul seleniului in corpul uman
Desi in cantitati mici, seleniul este prezent in toate tesuturile corpului, avand concentratia cea mai mare in
rinichi, ficat, splina si pancreas. Functia sa biologica celebra si, probabil, cea mai importanta, se refera la
rolul sau de mineral antioxidant. Seleniul este un component de baza al unor enzime care protejeaza
celulele de distrugerile produse de asa-numitii radicali liberi din organism, impiedicand astfel
imbatranirea accelerata si imbolnavirea. Mai mult, aceasta substanta ne protejeaza si impotriva actiunii
toxice a unor metale grele, cum sunt plumbul, mercurul si arseniul. Apoi, seleniul este esential in
organismul nostru pentru producerea anticorpilor, adica a acelor substante, adevarate arme chimice, pe
care sistemul imunitar le foloseste pentru a se apara de virusi, de bacterii, de ciuperci parazite etc.
11

Seleniul mai intervine in sinteza coenzimei Q10, in reglarea nivelului hormonilor masculini, in buna
functionare a prostatei la barbati.
Diferenta dintre seleniul organic si alte forme ale sale
Cereale integrale
Fiind un oligoelement atat de important, seleniul a fost transformat rapid in medicament, el fiind obtinut
atat prin procese de sinteza, cat si prin extractie naturala. Diferenta intre seleniul de sinteza si
cel organic este insa mare, in primul rand din punctul de vedere al eficientei terapeutice. Seleniul de
sinteza este obtinut ca produs secundar, in procesele industriale de obtinere a unor metale cum ar fi
plumbul sau staniul. In varianta sa de sinteza, este mai greu asimilat de organism si nu are decat o parte
dintre efectele antitumorale si stimulente imunitare ale variantei sale organice, deoarece nu este asociat cu
bogatia naturala de vitamine, oligoelemente si aminoacizi din organismele vii. Seleniul organic este
obtinut din drojdia de bere, fiind asociat in mod natural cu aminoacizi, cu vitamine din complexul B, cu
vitamina A si E, precum si cu multe alte oligoelemente (fier, magneziu, crom etc.). In studiile care au
demonstrat actiunea terapeutica a acestui oligoelement, au fost folosite numai extracte cu seleniu organic,
natural, care are efecte vindecatoare certe. De pilda, compusii cu seleniu obtinuti din extracte de drojdie
au indus apoptoza (moartea celulara programata) celulelor canceroase, atat pe culturi de celule, cat si pe
animale de laborator. De asemenea, seleniul organic este cel care a crescut cantitatea de anticorpi din
laptele matern (anticorpi care au rolul de a feri sugarul de boli), a activat anumite celule ale sistemului
imunitar, a determinat sinteza enzimelor cu rol antioxidant etc.
Deficitul de seleniu in organism
Intr-un studiu efectuat in Finlanda, a fost verificata, vreme de 11 ani, la 20.000 barbati, corelatia dintre
nivelul seleniului si sensibilitatea la cancerul la plamani. Cercetarile au evidentiat ca cei care aveau un
nivel seric al seleniului mai mic decat media participantilor la studiu au fost mult mai vulnerabili la
cancerul pulmonar. De asemenea, s-a observat ca susceptibilitatea la nenumarate alte forme de cancer este
mult mai mare la persoanele care au deficit de seleniu. S-a mai observat ca persoanele expuse profesional
la praf de carbune, la pulberi de metale grele sau la noxele din fumul de tigara au deficit de seleniu,
deoarece organismul consuma mai rapid acest oligoelement, esential pentru contracararea actiunii nocive
a substantelor toxice si a radicalilor liberi. Deficienta de seleniu produce si deficiente imunitare grave,
scade fertilitatea la barbati, produce tiroidite auto-imune. In cazurile extreme, lipsa acestui oligoelement
produce insuficienta cardiaca cronica si tulburari nervoase grave. Deficienta de seleniu mai contribuie la
aparitia: xerodermiei (uscarea pielii), a cataractei, a asteniei, afectand utilizarea vitaminei E de catre
organism, a gripei si a afectiunilor virale.
Modul de administrare a seleniului organic
Cautarea unei surse satisfacatoare din acest mineral in forma organica nu a fost deloc un proces
usor. Inca din anii 70, cercetatorii au incercat prin diverse analize sa determine continutul de seleniu din
alimente, demers al carui rezultat il redam in continuare.
Seleniul organic din alimente
Dintre alimentele uzuale, se pare ca sursa cea mai bogata de seleniu o formeaza algele marine, pe care le
gasim si la noi in supermarketuri, in forma uscata. Plante de apa, aceste alge au de regula o sursa
constanta de seleniu in chiar apele bogate in minerale ale oceanului. In schimb, continutul de seleniu din
plantele care cresc pe uscat si din carnea animalelor care se hranesc cu ele depinde de solurile din zona
respectiva, daca ele contin sau nu, in cantitati suficiente, acest oligoelement.
Alge

12

Asadar, cu conditia sa creasca pe soluri suficient de bogate in seleniu, ar exista suficiente alimente
care sa asigure cantitati considerabile din acest oligoelement. Dintre acestea, mentionam: cerealele
integrale (grau, orz, ovaz, secara), ciupercile, nucile (nuca braziliana contine cele mai mari cantitati de
seleniu), migdalele, alunele, usturoiul, ceapa, galbenusul de ou (de la gainile furajate cu cereale bogate in
seleniu). Toate aceste recomandari sunt valabile doar in masura in care solurile pe care cresc plantele sunt
bogate in acest oligoelement. Or, in cea mai mare parte a Romaniei, solurile sunt sarace in seleniu, ceea
ce ar putea explica si incidenta mare a bolii canceroase la noi.
Mai trebuie stiut ca prin procesele de rafinare a hranei (cum ar fi cele de obtinere a fainii albe, a uleiului
rafinat etc.) continutul de seleniu scade cu 63%, in medie. Gatitul reduce si el continutul de seleniu, mai
ales daca apa in care a fost fiarta hrana este aruncata. Ca atare, oamenii de stiinta au cautat solutii pentru
suplimentarea acestui oligoelement, apeland la chimie si la sinteze.
Capsulele cu seleniu de sinteza
Le gasim in farmacii, cu diverse denumiri si in diverse asocieri cu vitamine si cu alte minerale de
sinteza. De regula, aceste capsule contin doua substante: seleniu metionina si selenat de sodiu. Sunt
substante cu toxicitate redusa, in doze mici, dar a caror absorbtie este mult mai redusa (in jur de 30%)
fata de seleniul organic, produs in laboratoarele organismelor vii. Iar studii recente, efectuate pe om,
indica faptul ca asimilarea seleniului de sinteza scade si mai mult in conditii de stres, in aceste situatii
ajungandu-se, cu usurinta, la niveluri insuficiente de seleniu in organism. Mai mult, seleniul de sinteza,
nefiind asociat cu bogatia de nutrienti din organismele vii, are efecte anticancerigene si imunostimulente
mult mai reduse. Grav este ca pe multe piete se vinde un seleniu asa-zis organic, desi in realitate este
vorba doar de niste saruri de sinteza asociate cu cateva vitamine, care in nici un caz nu au efectele
adevaratului seleniuorganic, despre care vom vorbi in continuare.
Capsulele cu extract de seleniuorganic
Contin de regula 50-100 micrograme de seleniu, extras din drojdie de bere, prin procedee naturale. Acest
extract este mult mai eficient decat seleniul de sinteza, dar si decat drojdia de bere, care - de regula contine cantitati mult mai mici din acest oligoelement, fata de extractul standardizat. Capsulele cu acest
extract sunt si cele folosite in majoritatea studiilor, avand efectele pe care le mentionam in acest articol.
Cautati, asadar, seleniul organic, dar care are scris pe eticheta clar din ce este extras, in caz contrar fiind
vorba de o contrafacere. Din acest seleniuorganic, copiii peste 3 ani vor lua 100 micrograme (prescurtat:
mcg) pe zi, in timp ce adultii vor lua 200-300 mcg, iar femeile care alapteaza 400 mcg pe zi. Persoanele
care sufera de cancer, care fumeaza sau lucreaza in mediu toxic vor lua, de asemenea, 400 mcg pe zi. La
recomandarea medicului, doza maxima de seleniu organic poate ajunge si la 700 mcg, dar - cum spuneam
- numai sub supraveghere de specialitate. O cura dureaza 60-90 de zile, urmata de 15-30 de zile de pauza,
dupa care administrarea se poate relua.
Tratamente interne
Dincolo de actiunea sa preventiva in cancer, care nu mai are nevoie de nici un comentariu si de nici o
demonstratie suplimentara, seleniul organic are efecte benefice si in tratarea cancerului deja instalat. Mai
ales in anumite forme de cancer, pe care le vom enumera in continuare, acest supliment a demonstrat
reale calitati vindecatoare:
* Cancer hepatic - in studiile de medicina experimentala s-a putut demonstra faptul ca administrarea
seleniului organic inhiba dezvoltarea cancerului hepatic si chiar favorizeaza intrarea in remisie a
tumorilor maligne cu aceasta localizare. Se administreaza zilnic 400 de micrograme de seleniu extras din
drojdie de bere, in cure de 90 de zile, urmate de alte 21 de zile de pauza, dupa care administrarea se poate
relua.
* Cancer mamar si ovarian - in general, in cancerele cu aceasta localizare, inclusiv in cele cu determinare
hormonala, seleniul organic a demonstrat reale calitati vindecatoare. Se tin cure de 60-90 de zile, timp in
care se iau cate 400-700 micrograme de seleniuorganic. In paralel, se consuma alimente bogate in
vitamina A si E, care potenteaza actiunea acestui oligoelement, cum ar fi uleiul presat la rece de masline
13

si de floarea-soarelui, radacina proaspata de morcov (suc centrifugat), nucile, catina.

* Cancer la prostata - legatura dintre seleniu si aparitia cancerului de prostata este bine demonstrata de
mai multe studii si experimente. Mai mult, se cunoaste ca administrarea acestui mineral (minimum 400
mcg pe zi), impreuna cu vitamina E, incetineste sau chiar stopeaza evolutia acestei forme de cancer,
marind speranta de viata si prevenind metastazarea.
Ciuperci
* Cancer de colon si de rect - se tine un tratament mai complex, in care se administreaza, pe o perioada de
2 luni, cate 400-600 mcg de seleniu organic, in asociere cu vitamine din complexul B, precum si cu
alimente bogate in fibre vegetale, cum ar fi: varza cruda, radacinoasele nepreparate termic, cerealele
integrale, andivele, frunzele de papadie, salata verde. Carnea si preparatele din carne sunt interzise, la fel
ca si zaharul, prajelile sau cafeaua.
* Cancer la plamani - se aplica aceeasi schema de tratament, in care seleniul organic (400-700 mcg pe zi)
se administreaza impreuna cu vitamina A si cu vitamina E. Acesti trei nutrienti, administrati impreuna,
incetinesc evolutia bolii canceroase cu aceasta localizare si previn recidivele. In unele cazuri, s-a putut
observa chiar intrarea in remisie a tumorilor pulmonare, cu ajutorul acestei combinatii, eficienta contra
multor tipuri de tumori.
* Leucemie - se ia seleniu organic, cate 400 mcg pe zi, in cure de 90 de zile, urmate de alte 30 de zile de
pauza, dupa care administrarea se reia. In paralel, se urmeaza un regim alimentar cu alimente foarte
bogate in clorofila, cum ar fi algele verzi-albastre (chlorella, AFA), salata, spanacul, urzica, zarzavaturile,
papadia, anghinarea, usturoiul si ceapa verde, leurda, untisorul.
* Infertilitate la barbati - exista studii facute pe pacienti umani, in spitale, care arata ca
seleniul organic stimuleaza capacitatea de procreare in cazul barbatilor. Mai exact, acest oligoelement
creste concentratia de spermatozoizi din sperma si imbunatateste motilitatea acestora. "De vina" pentru
acest efect este si extractul din drojdie in sine, in care seleniul este completat de catre zinc si de unii
aminoacizi esentiali, foarte importanti in procesul de producere a spermei, continuti de catre drojdie.
* Insuficienta cardiaca, infarct - in tarile sau regiunile unde se inregistreaza cele mai ridicate rate de
mortalitate din lume datorata bolilor cardiace, s-a constatat si o concentratie scazuta de seleniu in sangele
locuitorilor. In schimb, prin administrarea seleniului, afectiunile cardiovasculare se amelioreaza simtitor,
crescand speranta de viata.
* Tiroidita autoimuna, hipertiroidie, noduli tiroidieni - seleniul este o componenta a enzimelor care
asigura echilibrul la nivelul glandei tiroide. Mai merita mentionat ca problemele legate de deficienta de
iod sunt mult amplificate de lipsa de seleniu si vitamina A. Nu in ultimul rand, s-a observat ca
suplimentarea cu seleniu este un instrument util, alaturi de tratamentul clasic, in hipertiroidii.
* Depresie si anxietate la varstnici - cercetatorii finlandezi au realizat un studiu pe pacienti varstnici
carora li s-au administrat doze mari (300-500 mcg pe zi) de seleniu si vitamina E, timp de un an. Dupa
doar 60 de zile, oamenii de stiinta au observat o imbunatatire semnificativa a starii emotionale si mentale
a pacientilor care anterior prezentau oboseala, depresie, anxietate.
* Artrita reumatoida - un studiu recent realizat de medicii din Japonia arata ca seleniul si vitamina E
amplifica efectele tratamentelor cu antiinflamatoare articulare asupra pacientilor cu artrita. Mai mult, un
studiu danez arata ca artrita si poliartrita reumatoida se instaleaza cu predilectie la persoanele care au un
nivel redus al seleniului in organism.
* Distrofia musculara - cercetari realizate in toate tarile peninsulei scandinave au aratat ca exista o
corelatie intre nivelul scazut de seleniu din sange si aparitia distrofiilor musculare. In schimb, pacientii
care sunt tratati cu suplimente de seleniu organic (400-500 mcg pe zi) au prezentat o ameliorare
considerabila, dupa un an, a acestei afectiuni.
* Hepatita la alcoolici - studii facute in Rusia au aratat ca un nivel ridicat de seleniu in organism reduce
considerabil ravagiile produse de alcool. Impreuna cu vitamina E, acest oligoelement protejeaza in mod
special ficatul de actiunea nociva a alcoolului ingerat. Din pacate, alcoolicii au adesea si un nivel scazut
de seleniu in organism, precum si de alte elemente antioxidante (zinc, vitamine din complexul B si
vitamina E, in special), de aceea ei sunt mult mai susceptibili la aparitia hepatitei. Se poate interveni insa
prin administrarea seleniului organic (400 mgc pe zi), extras din drojdia de bere, care este bogata si in
ceilalti antioxidanti amintiti.
14

* Hepatita virala B si C - un studiu al universitatii de medicina din Taiwan, facut pe mai mult de sapte mii
de persoane, a aratat ca un nivel ridicat al seleniului in organism incetineste evolutia hepatitei si reduce
rata cancerului hepatic, dar si a altor complicatii ale acestei boli. Se administreaza cate 300-400 mcg de
seleniu organic, zilnic, in cure de 90 de zile, urmate de alte 30-60 de zile de pauza.
* Adjuvant in intoxicatia cu mercur - seleniul organic protejeaza organismul impotriva unora dintre
efectele toxice ale mercurului, arsenicului si cuprului. Acest subiect este de maxim interes in cazul celor
care folosesc frecvent produse cosmetice si coloranti care contin mercur, al celor care consuma soiuri de
peste, cum ar fi tonul si pestele-sabie, care adesea sunt contaminate cu mercur. Cuprul apare in
organismul nostru prin conductele de apa, prin vasele de gatit si prin vopseluri, la fel ca si arsenicul.
* Adjuvant in radioterapie - suplimentarea cu seleniu reduce gravitatea efectelor secundare ale terapiei
prin iradiere, pentru cancerul din zona capului si gatului. Pacientii care au luat 300-400 mcg seleniu zilnic
au prezentat o salivatie mai redusa, o imbunatatire a respiratiei, o scadere a intensitatii senzatiei de voma,
de inapetenta, a durerilor de cap etc.
Seleniul organic si prevenirea cancerului
Inca din anul 1969, studiile medicale au aratat ca bolnavii de cancer au o concentratie scazuta de seleniu
in sange. Mai mult, pacientii bolnavi de cancer, cu niveluri ale seleniului din sange sub medie, au un
numar mai mare de tumori primare, prezinta un mai mare risc de recidiva dupa tratament, un numar mai
mare de metastaze (tumori care au migrat in parti indepartate ale corpului) si un interval de supravietuire
mai mic.
Ceapa si usturoi
In schimb, cercetatorii au constatat ca riscul de a face cancer este semnificativ mai redus pentru cei
ce traiesc si consuma alimente din regiuni ale caror soluri sunt bogate in seleniu, avand ca atare un
procent ridicat al seleniului in sange. Asadar, cancerul poate fi in mod cert prevenit (inclusiv ca recidiva)
si chiar tratat, prin administrarea seleniului. Problema este insa doza in care se administreaza acest
oligoelement. Aceasta, pentru ca dozele de seleniu administrate populatiilor studiate au fost de aproape
400-750 mcg pe zi, fara efecte secundare toxice, fata de doar 200 mcg, cat recomanda unele organizatii
internationale de sanatate. Or, multe din experimentele la care se limiteaza doza la 200 mcg de
seleniu organic pe zi arata ca aceasta cantitate este prea mica pentru a asigura efectul protector al acestui
mineral. In schimb, dozele mai mari de seleniu s-au dovedit capabile de protectie la cancer, atat in cazul
animalelor, cat si in cazul oamenilor. La doze mari, s-a demonstrat ca apare o protectie impotriva
tumorilor la ovare, col uterin, rectale, la vezica urinara, esofagiene, pancreatice, de piele, la ficat si la
prostata, ca si impotriva leucemiei.
Seleniul organic si imunitatea
Mai multe cercetari arata ca seleniul organic este printre cele mai eficiente suplimente nutritive pentru
stimularea imunitatii. Daca suntem foarte sensibili la raceli si gripe, daca avem infectii recidivante sau
suferim de o boala infectioasa cronica, este bine sa consumam 300-400 de micrograme de seleniu zilnic.
In asociere cu vitamina E, mai ales, pe care o gasim in catina, in uleiul virgin de masline sau in nuci,
seleniul organicactiveaza si stimuleaza productia de celule ale sistemului imunitar. Mai mult, stimuleaza
productia de anticorpi specifici, care ne ajuta sa luptam cu virozele si cu gripele. Atunci cand vremea se
raceste brusc, la venirea primaverii, precum si la toate schimbarile de anotimp, cand suntem foarte
susceptibili la raceli si infectii, este bine sa facem o cura de 30 de zile cu seleniu 100% natural, extras din
drojdie bere.
Precautii si contraindicatii
In doze de peste 2400 mcg pe zi, seleniul poate deveni toxic pentru oameni. Simptomele de intoxicatie
includ un miros ca de usturoi al respiratiei (fara ca leguma in cauza sa fi fost consumata), al urinei si al
transpiratiei, tulburari gastrointestinale, iar in cazurile extreme, caderea parului, leziuni nervoase grave.
Studiile facute pe persoanele intoxicate cu seleniu de sinteza (provenit de la ingrasamintele chimice cu
15

seleniu) sugereaza ca niveluri extrem de ridicate ale acestui element la femeile insarcinate pot cauza
defecte din nastere.
CALCIUL ORGANIC
Frumuseea unui zmbet, minunata form a corpului uman, btile inimii... - nimic din toate
acestea nu ar putea exista fr acest mineral. Dei doar 2% din trupul nostru este format din
calciu, el joac un rol esenial n viaa noastr, ajutnd nu doar la construcia corpului, ci i la
meninerea sa n via
Dei calciul, sub forma varului, este cunoscut i folosit de oameni de mai bine de nou milenii,
descoperirea sa ca element chimic este de dat destul de recent. n anul 1808, un chimist englez, sir
Humphry Davy, a reuit s-l izoleze pentru prima oar: un metal alcalin, de un cenuiu albicios, dar care,
expus la aer, se oxida imediat, devenind brun, iar atunci cnd ardea, scotea o frumoas flacr roie. n
lumea vie, calciul este cel mai prezent mineral, el fiind folosit de Natur la construcia a aproape orice, de
la cochiliile scoicilor, la minunatele csue spiralate ale melcilor, i de la frumoasele recife de corali, la
scheletul tuturor vertebratelor. De-a lungul evoluiei, Natura a gsit forme din ce n ce mai ingenioase de
modelare a acestui mineral, care este ns la fel de important i n forma sa invizibil, de susintor al
unor procese vitale.
Rolul calciului n corpul uman
Aproape 99% din calciul aflat n organismul uman este utilizat pentru construcia oaselor i a dinilor.
Natura a creat un uimitor "aliaj" din calciu, asociat cu siliciu, fosfor i magneziu organic, pentru a da
dinilor extraordinara strlucire i duritate, pentru a da oaselor rezisten i elasticitate. Apoi, calciul mai
este stocat n rinichi i n alte organe, o cantitate foarte mic circulnd liber n snge, unde are ns un
rol extrem de important. Calciul din snge este esenial pentru a echilibra secreia unor hormoni, pentru a
face inima s bat regulat, pentru transmisia comenzilor ctre muchi sau pentru coagularea sngelui.
Fr el, nu am putea respira, pancreasul nu ne-ar putea echilibra glicemia i nici sistemul nervos
tensiunea arterial. nc din primele ore de dup natere, aportul de calciu n mari cantiti este esenial
pentru meninerea vieii. Teoretic, alimentaia normal asigur zilnic cele 800 de miligrame de calciu
necesare pentru desfurarea normal a tuturor acestor procese n organism, dar n practic lucrurile stau
un pic diferit.
Deficitul de calciu n organism
Alimentaia zilelor noastre conine multe, extrem de multe produse care, pentru a fi metabolizate, epuizeaz efectiv resursele de calciu din snge, ntr-un timp foarte scurt. De pild, zahrul alb, amidonul din
fina alb, din orezul decorticat sau din cartofii prjii, toate acestea au nevoie, pentru a fi metabolizate,
de cantiti foarte mari de calciu. Apoi, excesul de acid fosforic i citric din buturile rcoritoare, mai ales
cele carbogazoase, le face i pe ele mari consumatoare de calciu. Adugai faptul c, n condiiile
suprasolicitrii i ale stresului psihic prelungit, asimilarea
Surse naturale de calciu: produsele lactate (Foto: Dreamstime - 4)
acestui mineral este mult mai slab i vei putea nelege de ce foarte multe persoane sufer de lips
de calciu, temporar sau cronicizat. Primele simptome ale acestei lipse sunt o stare de oboseal general,
asociat cu irascibilitate i dificultate n controlul emoiilor. n faza a doua, apare insomnia, scade
capacitatea de efort, fora muscular este diminuat i apar frecvent crceii (crampele musculare), iar
starea de oboseal se instaleaz mult mai repede. Atunci cnd se cronicizeaz, lipsa de calciu are efecte
mult mai grave: dantura se cariaz rapid i gingiile slbesc, oasele i pierd din densitate i devin mai
fragile, apare o predispoziie spre afeciuni renale, hipertensiune i boal coronarian, dar i spre anumite
forme de cancer. n faa unor probleme de o asemenea gravitate, au aprut i remediile. Iar cele mai la
ndemn s-au dovedit a fi tabletele cu sruri de calciu obinute prin sintez, prezentate n diverse culori
16

i forme, de la gustoasele pastile efervescente cu care toi copiii se delecteaz, la suplimentele cu formule
savante, ce conin zeci de vitamine i minerale obinute toate prin sintez. Studii recente au demonstat
ns c formulele sintetice nu pot ine locul dect parial "adevratului calciu", despre care vom vorbi n
continuare:
Diferena dintre CALCIUL organic i alte forme de calciu
Foarte multe plante i vieuitoare marine conin calciu n form organic, n care este asociat cu diverse
vitamine i minerale (mai ales magneziu i fosfor), n proporiile lsate de natur. Studiile tiinifice au
demonstrat c acest calciu organic este cel mai uor asimilat de ctre organism i, mai mult dect att, el
este i singurul care poate ameliora rapid bolile produse de deficitul su. De exemplu, n cazul
osteoporozei, afeciune caracterizat de demineralizarea i fragilizarea oaselor, calciul de sintez nu are
nici un efect. n schimb, cel organic, obinut din algele calcaroase, stopeaz procesele de demineralizare
i, mai mult dect att, produce chiar o echilibrare hormonal, foarte necesar pentru ameliorarea acestei
afeciuni. De asemenea, n cazul sugarilor, s-a observat superioritatea calciului organic din laptele de
mam, unde este asociat cu ali nutrieni necesari asimilaiei, fa de acelai mineral, de sintez, chiar
dac acest element sintetic este combinat n cele mai savante formule de lapte praf.
n acest articol, vom vedea o ntreag list de boli n care calciul organic i-a dovedit superioritatea fa
de cel de sintez. nainte, ns, s trecem n revist toate formele n care acest mineral se poate
administra.
Modul de administrare al calciului
Cutarea unei surse satisfctoare din acest mineral n form organic este un demers fcut de numeroase
echipe de specialiti, dup ce studiile fcute pe zeci de mii de oameni au artat c lipsa i mai ales
problemele de asimilare ale calciului sunt foarte des ntlnite. Principalele surse care au fost identificate
sunt: vegetalele ecologice, laptele i produsele din lapte, suplimentele cu calciu. S le cunoatem pe
fiecare n parte:
Calciul organic din lapte
De decenii, exist o adevrat controvers ntre nutriioniti referitoare la efectele calciului din
lapte, versus celui din vegetale, asupra sntii. Partizanii laptelui au ca argumente faptul c n doar 3-4
pahare de lapte se afl ntreaga cantitate de calciu necesar pentru o zi, dar i realitatea incontestabil c
organismul uman este genetic programat s-i extrag nc din pruncie acest mineral din lapte. Cei care
susin calciul extras din vegetale argumenteaz prin faptul c laptele pasteurizat, omogenizat i modificat
n fel i chip conine foarte puin calciu asimilabil. Apoi, cercetrile demonstreaz c femeile cu osteoporoz care consum lapte i lactate nu nregistreaz nici un fel de ameliorare, n timp ce o cur cu vegetale crude bogate n calciu duce la stoparea i chiar la ameliorarea acestei boli.
De fapt, laptele este o surs de calciu valabil, dar capacitatea de a extrage acest mineral este mult mai
bun la copii, scznd o dat cu vrsta. Pentru copii, cea mai bun surs de calciu este laptele de mam,
pe care l sug de la sn, iar apoi laptele de capr (cel mai bun) sau de vac, ct mai puin procesat. n
schimb, pentru aduli, sursele vegetale de calciu sunt indispensabile. Aceasta, cu att mai mult cu ct tot
mai multe persoane sunt intolerante la lactoz, au un regim preponderent vegetarian sau in posturi fr
lactate, pentru sntate sau n scopuri religioase.
Calciul organic din vegetale
Seminele neprjite
Cele mai bune surse de calciu din hrana noastr cea de toate zilele sunt: seminele neprjite, cum ar
fi cele de susan, arahidele, migdalele, fisticul, nucile, alunele, boabele de soia, apoi inflorescenele de
broccoli, frunzele de ppdie, boabele de fasole i fasolea verde. Cantiti importante din acest mineral
17

mai conin i frunzele de spanac i tulpinile de rabarbr, dar acesta este greu asimilabil i este asociat cu
foarte mult acid oxalic, prezentnd risc ridicat de formare a pietrelor la rinichi, la consumul n mari
cantiti.
Capsulele cu calciu de sintez
Le gsim n farmacii cu diverse denumiri i n diverse asocieri cu vitamine i cu alte minerale de sintez.
De regul, aceste capsule conin lactat, gluconat sau citromalat de calciu, nite sruri ale unor acizi
obinui prin sintez, care pot fi asimilate de organism n proporie de 20-30%. Aceste sruri au o anumit
eficien n tratarea deficienelor de calciu severe, precum i n medicina de urgen. ns, n curele pe
termen lung, eficiena calciului de sintez, orict de savant ar fi combinat cu alte minerale i vitamine
sintetice, este foarte limitat n tratamentul unor afeciuni cum ar fi tulburrile de cretere la copii,
osteoporoza, caria dentar, parodontoza, tulburrile de coagulare etc. Ca atare, cercettorii i-au orientat
atenia asupra unor surse naturale de calciu, cele mai multe dintre ele aflate n mri i oceane:
Capsulele cu calciu de coral
Coralii
Aa cum o arat i numele, calciul este extras din micile animale marine numite corali sau, mai
exact, din fosilele acestora, care sunt extrem de bogate n carbonat de calciu. Iar aceste fosile de corali,
care alctuiesc adevrai muni n diversele locuri ale planetei, sunt o surs extrem de ieftin de calciu.
Simpla mcinare i ncapsulare a acestor fosile de coral ar putea asigura necesarul de calciu pentru
populaia planetei vreme de milioane de ani. Din pcate, calciul obinut din fosilele de corali este la limita
dintre organic i anorganic, prin trecerea timpului foarte multe din substanele care asigurau asimilarea i
metabolismul corespunztor al acestui element degradndu-se. Mai mult, n diverse tipuri de corali au
fost descoperite metale cu efecte toxice, cum ar fi aluminiul (atac sistemul nervos i produce Alzheimer)
sau stroniul (produce afeciuni tumorale). Ca atare, s-a cutat o surs de calciu cu adevrat viu, lipsit de
toxicitate i foarte uor de asimilat, iar atenia s-a orientat asupra unui anumit tip de alge.
Capsulele cu calciu organic din alge calcaroase
Alge calcaroase
n mrile reci ale planetei exist nite plante ciudate, nite alge roii, care conin imense cantiti de
calciu, motiv pentru care au i fost numite "alge calcaroase". Numele lor tiinific este Lithothamnium
calcareum, fiind supranumite i "pietrele vii", deoarece conin att de mult calciu i magneziu, nct au
soliditatea unui mineral, dar n acelai timp au o culoare foarte vie (de la roz-deschis, la rou-grena) i
capt forme uimitoare, fiind i unul din principalii susintori ai vieii marine. Aceste alge calcaroase
sunt considerate, n momentul de fa, cea mai bun surs de calciu, deoarece ele asociaz acest mineral
cu magneziul i fosforul, adic exact cu elementele necesare pentru metabolizarea sa corect. Mai mult,
distribuia molecular a calciului favorizeaz absorbia sa corect de ctre organism. Nu n ultimul rnd,
extractul din aceste alge calcaroase, care conine aproximativ 30% calciu, influeneaz pozitiv digestia i
echilibrul hormonal, ajutnd la vindecarea afeciunilor produse de deficitul sau de perturbarea metabolismului acestui element. Calciulorganic din alge este condiionat sub forma capsulelor, care conin
de regul aproximativ 200 de miligrame din acest element. Zilnic, se administreaz 3-5 capsule, n cure
de minimum 30 de zile. Care sunt afeciunile care rspund la tratamentul cu calciu organic, vom afla n
continuare:
Calciul organic i dezvoltarea normal a copiilor
Pn la vrsta de un an aproape nimic nu poate suplini aportul de calciu al laptelui matern. De aceea
proaspetelor mmici le sunt recomandate capsulele cu calciu organic(cte 5-6 pe zi), dar i plantele care
stimuleaz lactaia, cum ar fi: seminele de schinduf (Trigonella foenum-graecum), seminele de anason
18

(Pimpinella anisum), rdcina de nalb (Malva sp.), seminele de mrar (Anethum graveolens).
ntre vrsta de 1 i 3 ani, pentru aportul de calciu organic, este recomandat laptele de capr sau vac, dar
i cteva alimente vegetale bogate n acest mineral, cum ar fi nucile, seminele de susan, alunele de
pdure, arahidele sau fisticul. Pentru copiii cu intoleran la lactoz, doar cu acordul medicului pediatru,
se pot folosi i capsulele cu calciu organic obinut din alge. Peste vrsta de 3 ani, capsulele cu extract de
alge calcaroase pot fi administrate practic fr restricii, cte 4 pe zi, asociate cu o alimentaie
diversificat, cu o expunere suficient la soare (pentru sinteza vitaminei D) i cu un regim cu puine
zaharuri concentrate sau ndulcitori artificiali. De altfel, obinuirea copiilor cu o diet cu ct mai puine
bomboane, ciocolat, dulciuri preambalate i produse de cofetrie este esenial pentru un metabolism
corect al calciului, care se afl n legtur nu doar cu dezvoltarea lor fizic, ci i cu maturizarea
intelectual i psihic i chiar cu att de preiosul echilibru emoional.
Calciul organic i boala canceroas
Studii de dat recent arat c un aport mrit de calciu organic (minimum 800 mg pe zi), administrat
vreme de ani sau zeci de ani, reduce cu pn la 50% riscul apariiei sau al recidivelor bolii canceroase.
Pn acum, cercetrile au demonstrat aciunea benefic a acestui mineral natural n trei forme de cancer,
pe care le vom detalia n continuare:
Cancerul de colon - la acest nivel, aciunea antitumoral a acestui mineral organic este cea mai
evident. Studii fcute pe mii de oameni arat c o diet cu mult calciu reduce foarte mult probabilitatea
apariiei tumorilor intestinale i chiar ncetinete evoluia cancerului deja existent.
Cancerul la sn - femeile cu vrsta peste 21 de ani care consum constant calciu i magneziu organic se bucur de o anumit imunitate la formele de cancer de sn hormonodependente.
Cancerul gastric - prevenirea i combaterea sa nu ine doar de administrarea calciului organic, ci i
de pstrarea unei aa-numite diete alcaline, cu multe zarzavaturi i legume crude bogate n clorofil. Aceti doi factori terapeutic conjugai previn apariia mutaiilor maligne la nivelul epiteliului gastric i
instalarea cancerului.
Calciul organic i osteoporoza
Este o afeciune n care - se tie - suplimentele cu calciu de sintez sau din coral nu au practic nici un
efect pozitiv. n schimb, calciul organic, obinut din algele calcaroase, are o aciune benefic demonstrat. Se in cure cu o durat de 90 de zile, timp n care se iau cte patru capsule de calciu organic zilnic,
pe stomacul gol. Dup o cur, se face o pauz de 2-4 sptmni, dup care administrarea se reia. Pentru a
avea succes, tratamentul trebuie inut minimum 9 luni, iar administrarea calciului organic va fi obligatoriu
nsoit de un regim vegetarian cu foarte legume i zarzavaturi proaspete, negtite la foc, consumate ca
atare sau sub form de salat. Formula "calciu organic + regim vegetarian cu cruditi" este imbatabil n
lupta cu osteoporoza, fiind deopotriv blnd cu organismul i foarte eficient.
Tratamente interne
Obezitate - n viziunea tot mai multor nutriioniti, antidotul pentru pofta de mncare scpat de sub
control, dar i pentru tulburrile produse pancreasului de dieta extrem de bogat n zaharuri a zilelor
noastre, este dieta alcalin, dublat de administrarea calciului organic, din surse naturale. Mult mai
eficient dect regimurile de nfometare, o diet n proporie de 90% vegetarian, cu multe verdeuri
proaspete, dublat de administrarea capsulelor cu calciu organic, cte 800 mg pe zi, ajut la inerea sub
control a greutii. Este o metod de tratament sigur, care nu promite scderi n greutate peste noapte,
dar cu rezultate n timp, deoarece ajut la inerea sub control a apetitului i la schimbarea obiceiurilor
alimentare greite cu unele corecte, sntoase.
Caria dentar, problemele gingivale cronice - pentru persoanele care se confrunt cu carierea
accelerat a dinilor, cu perfidele infecii din interiorul gingiei sau de la rdcina dinilor, administrarea
19

calciului organic este necesar, dar nu suficient. Dentina, stratul alb-strlucitor i dur care protejeaz
dintele este un amestec de calciu, magneziu i fosfor, totul fiind cuprins ntr-o veritabil urzeal din
siliciu. Toate aceste minerale, n forma lor organic, trebuie s fie prezente n dieta zilnic. Capsulele cu
calciu organic, din care se iau 4-6 pe zi, conin cantiti considerabile de magneziu i fosfor, iar
siliciulorganic trebuie administrat separat, sub forma capsulelor cu extract de coada-calului (tot cte 4-6
pe zi). n plus, se va renuna complet la toate rcoritoarele obinute industrial, mai ales cele carbogazoase.
De asemenea, se recomand o diet din care se vor exclude complet zahrul i produsele care l conin,
dar i ceilali ndulcitori artificiali.
Boala coronarian - cte 600-800 mg de calciu organic administrate zilnic protejeaz inima i
vasele de snge care o alimenteaz, de mbolnviri. Aportul de calciu natural ajut la metabolizarea
corect a grsimilor, prevenind depunerea plcilor de aterom pe vasele de snge. De asemenea, acest
mineral mpreun cu magneziul ajut inima s bat regulat i s reziste la supra-efort, prevenind
afeciunile care se pot instala la acest nivel. Nu n ultimul rnd, calciul organic contribuie la stabilizarea
strilor emoionale i la o mai bun gestionare a stresului, n condiiile n care tulburrile emoionale sunt
printre primele cauze ale apariiei i agravrii bolii coronariene.
Refacerea dup fracturi - se ine o cur de 60 de zile, timp n care se administreaz cte ase capsule
de calciu organic pe zi. Pe timpul curei, este obligatoriu s expunem faa i braele la soare, vreme de
mcar un sfert de or, o dat la trei zile. Expunerea pielii direct la soare ajut la sinteza din belug a
vitaminei D, care ajut la fixarea calciului i la formarea calusului, adic a acelui esut bogat n calciu
care sudeaz la loc oasele rupte sau fisurate.
Litiaz renal (pietre la rinichi) - se tie despre calciu c intr n compoziia nisipului i a pietrelor
formate la rinichi. De aceea, mult vreme s-a crezut c un aport mare de calciu conduce la apariia mai
rapid a calculilor. Ei bine, studiile fcute n ultimul deceniu au artat c, din contr, aportul suplimentar
de calciu organic mbuntete metabolismul acestui mineral, mpiedicnd precipitarea n rinichi i
formarea pietrelor. n schimb, trebuie evitat excesul de alimente care conin urai (carnea i produsele din
carne, petele) sau excesul de alimente care conin oxalai (ciocolata, produsele cu cacao, n general,
spanacul, rabarbrul).
Concentrare dificil, irascibilitate, oboseal cronic - de foarte multe ori aceste simptome se datoresc unui insuficient consum de calciu organic i se amelioreaz rapid atunci cnd consumm acest mineral. Se recomand curele de o lun, timp n care se administreaz n fiecare zi cte patru capsule cu calciu
organic, extras din alge calcaroase. Suplimentar, ne vom expune pielea la lumina solar ct mai des, dar
fr a exagera.
Sindrom premenstrual - cte 800 mg de calciu, administrate ntr-o cur de scurt durat, care va
ncepe din ziua 14 dup ncetarea menstruaiei i va continua pn la declanarea unui nou ciclu
menstrual, este de un mare ajutor. Un aport sporit de calciuorganic reduce simptomele cum ar fi: greaa,
crampele abdominale, strile de nervozitate, labilitatea emoional. Aportul sporit de calciu natural reduce
i intensitatea hemoragiei menstruale i i va scurta durata.
Sarcin - administrarea a 1000 mg pe zi de calciu organic este indispensabil pentru femeile
nsrcinate, mai ales n ultimele dou trimestre, cnd foetusul consum cantiti imense de calciu, pentru
a-i forma sistemul osos. De asemenea, n aceast perioad este recomandat i consumul de
magneziu organic (cte 400 mg pe zi), necesar, pe de o parte, pentru asimilarea calciului, i pe de alt
parte pentru a nu aprea probleme n pstrarea sarcinii.
Precauii i contraindicaii
Consumul excesiv de calciu (de 5-6 ori peste doza zilnic, de 800 mg, recomandat) produce
tulburri la nivel renal. Practic, rinichii sunt obligai s elimine tot mai mult surplus din acest
mineral i, la un moment dat, pot intra n colaps, aprnd insuficiena renal, cu consecine deosebit
de grave, care pot merge pn la deces.

20