Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BARBILIAN)
Pregtirea
Talentul su matematic se manifest nc din timpul liceului, elevul Barbilian
public remarcabile contribuii n revista Gazeta matematic. In tot acest timp,
Barbilian i dezvolt i pasiunea pentru poezie. ntre anii 1914-1921 studiaz
matematica la Facultatea de tiine din Bucureti, studiile fiindu-i ntrerupte de
perioada n care i satisface serviciul militar n timpul Primului Rzboi Mondial.
Contribuii
n 1942 este numit profesor titular de algebr la Facultatea de tiine din
Bucureti. Public diferite articole n reviste matematice. De deosebit importan
sunt dou dintre contribuiile lui: o scurt lucrare de dou pagini aprut n Casopis
Matematiky a Fysiky (1934-1935), n care definete o procedur de metrizare care
va fi numit de Leonard M. Blumenthal spaii Barbilian, i dou lucrri n Jber.
Deutsch. Math. Verein., aprute n 1940 i respectiv n 1941, intitulate Zur
Axiomatik der Projectiven ebenen Ringgeometrien, i care au inspirat o direcie de
cercetare n geometria inelelor, direcie asociat azi n literatura de specialitate cu
numele su, al lui Hjelmslev i al lui Klingenberg.
Dup 1933, Barbilian s-a manifestat n domeniul matematicii n special ca
geometru, reprezentant al programului de la Erlangen al lui Felix Klein i astfel au
trecut la fondarea axiomatic a geometriei algebrice i a mecanicii clasice.
Dan Barbilian s-a mai ocupat i de teoriile algebrei moderne (1946 - 1951), de
teoria algebric a numerelor (1951 - 1957), de teoria determinismului i deine
prioritatea mondial n precizarea unei clase largi de funcii distan.
n 1938 devine membru al asociaiei Deutsche Mathematische
Vereinigung (Uniunea matematic german).
A fost membru titular al Academiei de tiine din Romnia ncepnd cu 20
decembrie 1936.
Scrieri tiinifice
Teoria spaiilor Barbilian a fost amplu dezvoltat n patru lucrri: