Senzaia

== rezumat ==

De la excitabilitate la sensibilitate
- Studiul experimental al senzatiilor a constituit actul de nastere al psihologiei ca stiinta
autonoma.
- Popescu-Neveanu si Mihai Golu (1970) arata ca sensibilitatea nu este un fenomen in
sine, izolat si adaugat din afara la fenomenele si procesele naturale ci o functie, o
proprietate obiectiv determinata.
- Functia sensibilitatii este conditionata de necesitatile biologice impuse de procesul
adaptarii la mediu a facut ca evolutia acesteia sa se faca in conditiile interactiunii cu
mediul ambiant, in masura in care organizmul dezvolta capacitati de detectare,
inregistrare si analiza a stimulilor externi.
- Functia sensibilitatii a aparut si s-a dezvoltat pe fundalul excitabilitatii.
Excitabilitatea este proprietatea biologica generala ce asigura fiintelor vii posibilitatea
de
a receptiona influente externe si de a raspunde la ele selectiv printr-o starea de
modificare
interna.
- Particularitatea vietuitoarelor o constituie modul lor de viata mobil, deplasarea sporind
considerabil cantitatea de informatie cu care acestea intra in contact si care provoaca
dezvoltarea unor comportamente adaptative.
- Excitabilitatea => reactie primara simpla, innascuta, orientata preponderent spre aparare
fata de stimulii nocivi
- Sensibilitatea => reactie selectiva diferentiala si specializata ce se soldeaza cu
comportamente adaptative mai complexe
- Sensibilitatea avand ca baza genetica excitabilitatea permite dezvoltarea unor
comportamente adaptative complexe in raport cu noi stimuli din mediul inconjurator.
- Evolutiv-genetic functia sensibilitatii s-a dezvoltat la organe cu cu functii receptoare
diferentiale, si apoi prin construirea unor zone de proiectie specializate in analiza si
sinteza semnalelor. In timp datorita evolutiei au aparut diferentieri ale acestor organe si
odata cu acesta sa aiba loc aparitia organelor de simt specializat in detectarea si
integrarea informatiei oferite de anumiti stimuli intr-o imagine cod specializata.
Definirea si specificicul psihologi al senzatiilor
- Senzatia poate fi calificata ca prim nivel de prelucrare, interpretare si utilizare a
informatiei despre insusirile obiectelor si fenomenelor lumii externe si despre starile
mediului intern.
- Sensibilitatea defineste capacitatea omului de a recepta cu finete si a discrimina
particularitatiile stimulilor senzoriali.
Definitie: Senzatia este un proces psihic de receptare si prelucrare a stimulilor din
mediul extern sau intern cu ajutorul unor analizatori specializati in vederea prelucrarii
unei imagini senzoriale cu efect adaptativ
Particularitatile senzatiei din punct de vedere psihologic
Existenta unor stimuli in raport cu care exista analizatori specializati
Stimuli interni Stimuli externi
Pg. 2/6

oSpecifici (modali) cei in raport cu care s-au dezvoltat organe de simt

specializate. (optic, aucustic, chimic, termic, mecanic)
oNespecifici (universali) nu prezinta analizatori specializati (curentul
electric, socuri mecanice). Acestia raspund cu reactii proprii nespecifice.
Existenta analizatorului ca organ de simt structura analizatorului este:
Receptorul
Caile de transmisie
Zona de proiectie corticala
Procesarea primara senzatia se realizeaza numai in conditiile prezentei stimulului in
campul de actiune al receptorului
Un continut informational specific senzatia reflecta insusirile concret-intuitive
simple,
primare ale obiectelor si fenomenelor, sau starile din mediul intern
- Rezulta ca senzatia este primul nivel de procesare a informatiilor, care permite
elaborarea unei imagini subiective in plan cortical asupra stimulilor.
Zlate incearca o definirea senzatiei prin urmatoarele perspective:
- Definirea senzatiei prin opozitie cu excitatia
Excitatia determina o modificare reversibila sub influenta stimulului pe cand
senzatia implica transmiterea mesajului nervos, a excitatiei pana la centrii
corticali
Acesta definire scoate in evidenta atat distinctia dintre fiziologic si psihologic cat
si evidentierea continuitatii procesuale de la excitatie la senzatie
- Definirea senzatiei prin opozitie cu perceptia prin evidentierea superioritatii perceptiei
in raport cu senzatia
Senzatia se realizeaza ca prim contact al organismului cu stimulii senzoriali pe
cand perceptia este procesul prin care stimulii senzoriali sunt interpretati,
analizati si integrati cu alte informatii senzoriale.
- Definirea senzatiei prin intergrare psihofiziologica este evidentiata prin raportarea
acesteia la activitatea corticala evidentiindu-se paradigma indentitatii functionale dintre
senzatie si constiienta.
Calitatiile senzatiei
1. Intensitatea senzatiei
atribut de ordin cantitativ care exprima relatia dintre energia fizica si a stimulului
sau magnitudinea acestuia si energia sau forta senzatiei.
Intre intensitatea stimulului si a senzatiei exista un raport direct in limitele
impuse de legea pragurilor senzoriale sau a intensitatii
2. Durata senzatiei
Este un atribut de ordin temporal al imaginii senzoriale si exprima relatia dintre
durata stimularii si durata de manifestare a senzatiei
Stimulul nu este perceput de la bun inceput daca acesta porneste de la valori
subliminale.
Fiecare senzatie prezinta un anumit tip de latenta necesar declansarii sau incetarii
senzatiei, datorita proceselor chimice de la nivelul celulei nervoase. Latenta
declansatoare poarta numele de timp de reactie iar cea de la incetarea stimulului
postefect (remanenta) Fiecare tip de analizator are o latenta specifica.

3. Calitatea imaginii senzoriale

Este un atribut al continutul informational specific diferitelor modalitati
senzoriale.
Corespondente: stimuli optici senzatii vizuale, stimulti aucustici s. auditive.
4. Tonalitatea efectiva a imaginii senzoriale
Pg. 3/6

Exprima ecoul afectiv al senzatiei, o traiere simpla, primara, slab verbalizata si,
evident, slab constientizata.
Ordine descendenta a tonalitatii afective: senzatia de durere, senzatiile
vestibulare, organice, interne, senzatiile olfactive, gustative, auditive si vizuale.
Are in primul rand o valoare adaptativa pentru ca declanseaza mecanismele de
aparare ale organismului punandu-l in stare de alerta.
5. Valoarea cognitiva
exprima pozitia senzatiei pe o scala a importantei si semnificatiei pentru
cunoasterea senzoriala.
Se impun senzatiile vizuale, auditive, tactilo-kinestezice.
Legile sensibilitatii
1. Legea intensitatii sau a proagurilor absoulute Weber si Fechener elaboreaza
conceptul de prag.
Prag absolut minimal reprezinta valoarea minima a unui stimul necesara
pentru determinarea unei senzatii specifice
Prag absolut maxima reprezinta valoarea maximala a intesitatii unui stimul
necesara si sufiicenta pentru a determina inca o senzatie sufiicenta si dincolo de
care isi pierde specificitatae si devine o senzatie nespecifica de durere
Conceptul de prag => particularitatiile fizice ale intensitatii stimulului
Conceptul desensibilitate => particularitatiile analizatoului, respectiv
sensibilitatea acestuia
Registrul de sensibilitatii se regaseste intre cele doua praguri absolute
2. Legea pragurilor absolute
Intre valoarea pragului si nivelul sensibilitatii este un raport invers proportional.
Creste valoarea pragului -> scade nivelul sensibilitatii si invers
Legea pragului diferential asuma faptul ca pentru obtinerea cresterii senzatiei in
progresie aritmetica este necesara o crestere a intensitatii stimulului in progresie
geometrica
3. Legea contrastului
Stimularea cu intensitati diferite care actioneaza simultan sau succesiv asupra
aceluiasi analizator are ca efect modificarea sensibilitatii acestuia
Contractul simulan se manifeste prin accentuarea reciproca a claritatii
si pregnantei stimulilor prezentati in acelasi moment, fie prin accentarea
stimulului principal sub influenta stimulilor de fond
oDaca diferentele sunt prea mari se produce alternanta
oDaca diferentele sunt prea mici se produce ammestecul
Contrastul succesiv se manifesta prin modificarea sensibilitatii ca efect
al ordinii de prezentare a stimulilor
oSe constata cresterea sensibilitatii analizatorului daca acesta este

stimulat la scurt timp dupa actiunea mai indelungata a unui stimul

de aceeasi modalitate dar diferit ca intensitate.
Fiecare analizator are mecanisme de accentuare a contrastului.
4. Legea adaptarii demonstraza modificarea nivelului sensibilitatii analizatorului in
conditiile stimularii prelungite a acestuia
Stimularea prelungita a analizatorului cu stimuli de intensitate scazuta provoaca
o scadere a pragului si o crestere a nivelului sensibilitatii (adaptare ascendenta)
Pg. 4/6

Stimularea prelungita a analizatorului cu stimuli de intensitate crescuta provoaca

o crestere a pragurilor si corespunzator o scadere a nivelului sensibilitatii
(adaptativ descendent)
Viteza de adaptare difera de la un analizator la altul.
Adaptarea este un mecanism de optimizare a procesului receptiei senzoriale, de
stabilizare a sensibilitatii la un nivel functional care corespunde cel mai bine
caracteristicilor fizice si valorii de semnalizare a stimulilor specifici.
5. Legea stabilizarii si depresiei (interactiunii analizatorilor) in dinamica procesuala
analizatorii se influenteaza reciproc.
Interactiunea intramodala - se manifesta la nivelul unuia si aceluiasi analizator
atunci cand partiile componente ale unui analizator pereche se influenteaza
reciproc provocand cresterea sensibilitatii (sensibilizare) sau scaderea acesteia
(depresie)
Interactiunea intermodata se manifesta ca sensibilizare sau depresie ca efet al
stimularii altui analizator. Astfel stimularea unui analizator la un anumit nivel de
intensitate poate sa provoace cresterea sau scaderea nivelului sensibilitatii in
cadrul altui analizator
Sinestezia stimularea unui analizatorprovoaca efecte specifice unei stimulari
senzoriale la nivelul altui analizator fara ca acesta din urma sa fi fost stimulat.
Senzatii:
Vizuale
Particularitatile stimulilor vizuali
Spectrul undelor vizibile 397 si 723um
Luminozitatea este calitate unei surse de a emite lumina proprie
Iluminarea este calitatea suprafetelor care reflecta si difuzeaza lumina
unei surse straine.
Structura retinei
Aria periferica a retinei ora serata este continuata de o zona numita
macula lutea (pata galbena) care incepe de la prelungirea axului optic
spre partea temporara a ochiului.
Foveea centrala in prelungirea axului vizual si are receptorii vizuali
dispusi radial
Vederea fotopica si scotopica
Vederea fotopica (diurna) este specializata pentru intensitati luminoase
ridicate. Rceptori vizuali: conurile
Vederea scotopica (crepusculara) intervine in ca unor intensitati
luminoase scazute. Receptori vizuali: bastonasele

La trecerea vederii intre cele doua apare fenomenul Purkinje care

presupune pierderea culorii obiectelor, acestea devenind cenusii.
Vederea cromatica reprezinta capacitatea ochiului uman de a discrimina
calitatiile obiectelor in functie de noanta sau tonalitatea cromatica
Intensitatea radiatiei sau stralucirea provoaca modificarea noantelor
cromatice.
Tulburarile vederii cromatice sau cecitate cromatica
Persoanele afectate confunda rosu cu verde (sau alte culori ce aceeasi
intensitate sau saturatie ablastru, cenusiu)
In general sunt afectati barbatii 3-4%
Auditive
Particularitatile stimulilor auditivi
Pg. 5/6

Sepectru auditiv
reprezinta registrul disponibil omului, acesta fiind cuprins intre 20 si
20.000 Hz
unitatea de masura este Hertz-ul Hz (oscilatii/secunda)
Amplitudinea sau intensitatea unei sonore
reprezinta forta oscilatiei si este rezultanta distantei dintre varful unei
oscilatii si linia nula, de echilibru
unitatea de masura este decibelul dB si reprezinta a 10 parte dintr-un
bel unitatea este logaritmica acesta se masoara fata de un etalon de
unde rezulta ca o masuratoare nu reprezinta o intensitate absoluta
Forma si timbrul defineste aspectul general al curbelor undelor sonore
Adaptarea auditiva - Este considerata ca fiind medie
Gustative
Este unul din simturile de tip chimic
Limba detine 4 tipuri de papile: dulce, amar, acru si sarat
Factorii obiectivi care provesc insusirile nespecifice ale stimulilor si ambiantei
Temperatura
Cresterea temperaturii mediului ambiant conduce la scaderea
sensibilitatii pentru sarat, acru si amar.
Temperatura substantei
oDulce sensibilitatea creste odata cu temperatura. Pana la
37 grade, dincolo de acesta valoare , sensibilitatea scade
brusc si la 50 grade dispare
oSarat temperatura optima este 18 grade C
oAmar temperatura optima este 10 grade C
oLa 0 grade C sensibilitatea scade considerabil sau dispare
total
Lumina
Saderea la intuneric 20-24ore scade sensibilitatea gustativa
Lumina diurna cu cer senin creste usor sensibilitatea
Concentratia de oxigendin atmosfera odata ce scade provoaca o scadere a

sensibiltatii gustative
Culorile asociate conduc la cresterea sensibilitatii gustative
Factorii subiectivi, psihofiziologici
Dinamica trebuintelor de hrana - rol autoreglator => aparare si
supravietuire
Tonalitatea afectiva si experienta perceptiv-gustativa - anumti stimuli au
o incarcatura afectiva ceea ce provoaca o modificarea a dinamicii
sensibilitatii
Modificarile in compozitia sangelui ex: narcoticele provoaca cresterea
generala a sensibilitatii gustative
Diminuarea proportilor diferitelor substante in sensul scaderii pragului
senzorial ex: la hipoglicemie subiectii prefera zaharoza cu pana la 30%
mai concentrata in timp ce in mod normal li se pare extrem de dulce.
Invatarea, antrenamentul conduce la perfectionarea capacitatiilor:
scaderea pragurilor, discriminare si diferentiere gustativa
Maladii
Olfactive
Este unul din simturile de tip chimic pe langa gust
La oameni regiunea cu celulele olfactive are o suprafata de 5cm/p
Factorii care influenteaza dinamica sensibilitatii olfactive
Pg. 6/6

Dominanta cerebrala-nazala nara stanga are rol dominant la dreptaci si

invers
Diferentele de sex sensibilitatea la femei creste in timpul mestruatiei iar
in timplul sarcinii prezinta o hipersensibilitate
Relatia mama-copil bebelusii recunosc mirosul mamei
Specificitatea mirosului personal fiecare persoana are o amprenta
osmica proprie ce se modifica odata cu varsta si in cazul unor maladii
Varsta olfactivitatea incepe de la 6 ani, creste pana la 20 dupa care
incepe sa scada. Se conserva mai bine decat vazul
Flamazirea, blolile sistemului nervos, afectiunile respiratorii si nazale
scad sensibilitatea olfactiva
Tumorile celebrale, isteria pot genera halucinatii olfactive
Factorii fizici temperatura, iluminatul, saturatie. Tenperatura optima
pentru olfactie este de 35-38 grade C.

Normele morale femeile si barbatii percep diferit anumite mirosuri. In

functie de concentrarea unui miros acestia il pot gasi placut sau
respingatoar.
Cutanate
Fac parter din categoria exteroceptorilor; recepteaza stimului mecanici, electrici,
termici din mediul ambiant
Senzatiile cutanate se prezinta in trei submodalitati senzoriale
Senzatiile tactile se prezinta in trei forme: de atingere, de presiune si de
gadilare (prurit)
Senzatiile termice se diferentiaza in doua moduri: pentru cald si pentru

rece
Senzatiile algice cutanate (de durere) semnalizeaza o agresiune mecanica,
termica, chimica, electrica asupra tegumentului
Teoria specificitatii sustine ca durerea este o forma specifica de sensibilitate
independenta de celelalte modalitati senzoriale
Adaptarea senzatiilor alegice este foarte dificila si de durata. Noaptea, cand
solicitatarile externe sunt reduse, intensitatea durerii devine greu de suportat.
Rolul setului pregatitor avertizarea provoaca o crestere a a pragului
sensibilitatii algice, o sporire a tolerantei fata de stimulul nociv
Rolul experientei anterioare oamenii pot dezolta reactii fobice, de teama, frica.
Conditionarea social-culturala diferentele de varsta, sex, etnie, religie, cultura,
civilizatie, obiceiuri, traditii induc modificari semnificative in modul in care
oamenii se raporteaza la durere.
Proprioceptiv-kinestezice si de echilibru
Aparatul muscular are rolul de a controla un numar mare de contractii
musculare cu scopul de deplasare sau de metinerea unei pozitii fixe
Relatia dintre vad si kinestezie
Raportul viteza-precizie