Curs 7

14.11.2013

Structura fibrei musculare corespunde functiei de contractie plus

relaxare.Fibra musculara este formata din membrana sarcolema,
citoplasma/sarcoplasma,nuclei organite celulare comune dar si
structuri cotiplasmatice specifice: - Miofibrilele.
Lungimea unei fibre musculare, variaza de la cativa centrimetri la
cativa zeci de centrimetri, ex cel mai tipic fiind muschiul croitor,
care este cel mai lung muschi al corpului uman.
Grosimea fibrei, variaza intre 10 si 150 de microni.
Sarcolema adica membrana celulara are 20 pana 200 de
Angros(submultiplu al metrului,la puterea -9),pe fata interna a
membranei se gasesc nucleii care sunt alungiti paralel cu axul
lung al fibrei musculare.In sarcolema se gasesc doua structuri
specifice:
1) partea post-sinaptica a placii motorii respectiv organul de
legatura,intre terminatia nervoasa prin care vine comanda
impulsul motor, si fibra musculara organ efector.Placa
motorie care este unica, la fibrele albe, si multipla la fibrele
rosii.
2) sistemul tubular prin care sunt dirijate impulsurile nervoase
catre elementele contractile
Sarcoplasma contine citoplasma nediferentiata,dar contine si
miofibrile,organitele specifice contractiei.Cantitatea de
sarcoplasma variaza in functie de activitatea musculara.Muschii
oculari, respiratori, adica muschii cu activitate permanenta sunt
bogati in sarcoplasma,asa numiti muschi rosii.Muschii care se
contracta rapid si obosesc repede sunt saraci in sarcoplasma,sunt
asa numiti muschi albi.In sarcoplasma exista o serie de granule
formate de mitocondrii,grasimi, picaturi de lipoproteine.

Miofibrilele sunt singurele elemente contractile ale

muschiului,sunt dispuse in fascicole,sunt de ordinul sutelor de mii
si ocupa cca 2/3 din spatiul intracelular.Sunt orientate in lungul
celulii musculare paralele intre ele si sunt constituite dintr-o
succesiune de discuri sau benzi clare si intunecate.Miofibrina are
lungiea fibrei musculare, intinandu-se de la un capat la altul ale
acesteia si este formata prin asearea cap la cap a cateorva mii de
unitati contractile numite sarcomeri,ce se intind intre doua linii
numite liniile Z.Portiunea din miofibrila cuprinsa intre doua linii Z
se numeste sarcomer sau casuta krause si reprezinta unitatea
contractila propiu-zisa a fibrei musculare.
Linia Z care se numai numeste stria Amicii, se insera pe fata
externa a sarcomerei trecand la acelasi nivel prin toate
miofibrilele si legandu-le intre ele.
Miofibrilele sunt compuse din miofilamentele de miozina si
actina aranjate longitudinal.
Discurile clare sau discurile Izotrop, sunt formate din actina;
Discurile intunecate Anizotrop, sunt formate din miozina.
In discul A patrund si filamentele de actina, dar numai pana la
un anumit nivel numit zona H.Linia cea mai intunecata din
discurile A si anume linia M rezulta dina cumularea din aceluias
nivel a capetelor miofilamentelor de miozina.
Mitocondriile la nivel sacroplasmatic, se numesc sarcozoni,ei au
fost studiati in mod deosebit de Emil Palade,care este singurul
roman laureat cu premiul Nobel,care a descris aspectul si rolul
acestor sarcozoni.Sarcozonii se grupeaza in jurul nucleilor al placii
motorii si intre elementele contractile.Sarcozonii sunt purtatori a
echipamentului enzimatic celular.La acest nivel se metabolizeaza
sub stratul energetic pana la dioxid de carbon si apa si tot in
acest nivel este stocata energia in forma de ADP

Reticulul sarcoplasmatic este un sistem canalicular longitudinal,

numit sistemul tubular L care la nivelul jonctiunii dintre discul clar
si cel intunecat se termina cu o dilatatie cu aspect de cisterna
intre doua cisterne.Se formeaza un canalicul care leaga sistemul L
de sistemul tubular T din sarcolema.
Complexul dintre doua cisterne alaturate, si canaliculul T
formeaza triada descrisa de Palade.Fiecare sarcomen are cate
doua triade.
Proteinele musculare, se clasifica in patru mari categorii:
1) Proteine sarcoplasmatice
2) Proteine miofibriale
3) Proteinele categoriei subcelulare
4) Proteinele stronei care se gasesc in sarcomer, formeaza
mai ales linia Z.
Dintre aceste patru categorii, cele mai cunoscute si
reprezentate,care depasesc 50% din structura intregii fibre
musculare sunt proteinele miofibriale.Ele sunt:
- Miozina este dispusa in filamente groase in discurile
intunecate.Molecula de miozina este lunga de cca 1600 de
Angtromi, si groasa de cca 20 de A.Este formata din doua
fragmente:a) meromiozina usoara este orientata
longitudinal;b) meromiozina grea apare sub forma unor
punti transversale.Are activitate atepeazica(isi descompune
ATP-ul)si se poate combina cu actina, formand actomiozina,
sau actinomiozina.
- Actina formeaza diametrele discurilor clare, intre zona H si
linia Z pe care se insera.Actina se prezinta sub forma
globulara care prin polimelizare devine actina fibrilara si sub
aceasta forma interactioneaza cu miozina.Actina fibrilara
compusa din molecule sferice se autoinfasoara colicoidal.
- Tropomiozina face parte din componentele structurilor de
anzina, pe care o polimelizeaza.Se prezinta ca un filament

alungit, in jurul caruia se infasoara, spirala helicoidala de

actina.Tropomiozina,menntine starea de contractie a
muschiului
- Tropomina este dipusa in gramezi bimoculare, la fiecare
jumatate de spira a lantului de actina si favorizeaza
interactiunea actina-tropomiozina.
Structural si functional muschii au fost diferentiati in muschi fazici
si muschi tonici,in functie de preponderenta fibrelor faze sau albe,
sa a celor rosii in cazul aceluiasi muschi.
Muschii Fazici sunt muschi superficiali, sar mai multe articulatii,
au tendoane lungi,realizeaza contractii rapide,obosesc usor.Sunt
in majoritate formati din fibre fazice,albe,rapide cu urmatoarele
caracteristici:
-

sunt sarace in sarcoplasma si mioglobina

au miofibrine mai numeroase
au excitabilitate mai mare;
se contracta rapid, un timp de contractie mai mic de 35
milisecunde;
se scurteaza mai puternic;
sunt mai lungi decat cele tonice;
obosesc usor;
au un metabolism predominant anaerob;
activitate atepefazica mare;
retea capilara saraca;
sunt inervat de motoneuroni mari,cu axoni care conduc rapid
impulsul;

Ele reprezinta substratul contractiilor rapide, si al miscarilor

ample.
Muschii tonici sunt in general,muschi
proximali,antigravitationali.sar o singura articulatie,au tendoane
late,se contracta greu, obosesc greu.Sunt alcatuiti in majoritate
din fibre tonice cu urmatoarele caracteristice morfofunctionale:

sunt bogate in sarcomplasma si miofibrila;

au timp de contractie mai lent,peste 35 de milisecunde;
au nuclei mai putin;
au excitabilitate mai mica decat cele fazice;

Cu toate ca functioneaza continuu, obosesc foarte greu,pentru ca

au un metabolism predominant aerob,oxidant, cu degradare mare
de lipide,rezerve mici de glucogen,si activitate atepeazica
diminuata.Au o vascularizare bogata, sunt motorizate de neuroni
mici cu axoni care conduc impulsuri mai lent.Reprezinta substratul
principal la celor trei tipuri de tonus.Tonusul de repaos,tonusul
postural si tonusul de sustinere.Reprezinta in mod
specific,activitatea de tip izometric dar au si efect dinamic
producand lucru mecanic activ sau pasiv.
Vascularizatia muschiului scheletic este asigurata prin
numeroase vase sangvine,care se capilarizeaza formand o retea
bogata la nivelul fiecarei fibre musculare.Debitul circulator
muscular, este direct proportional cu fazele de activitate ale
muschiului.In timpul activitatii fizice,circulatia devine din ce in ce
mai bogata asigurand un raport crescut de substante energetice
necesare contractiei.
Componenta nervoasa a sistemului neuro-muscular
Inervatia muschiului scheletic tonusul,sensibilitatea si contractia
muschiului se realizeaza prin intermediul sistemului nervos,
intervatia muschiului este dubla, somatica si vegetativa iar
inervatia somatica este si ea dubla la randul ei senzitiva si
motorie.
Inervatia senzitiva somatica a muschiului
asigura ................................ de la nivelul muschilor si a organelor
anexe, tendoane,fascii, aponevroze, ligamente.Aceste excitatii
sunt conduse pe caile senzitive catre etajele superioare ale SNC,la

acest nivel informatia este procesata,si se emit impulsuri

descendente de catre organele efectorii(adica inapoi la muschi),
impulsuri care dirijjeaza si coordoneaza activitatea motorie.O
importanta deosebita in activitatea motorie o au propioreceptorii.Sunt receptori care se gasesc la nivelul muschilor,
tendoanelor si ligamentelor articulare.Informatiile culese de
acestia sunt integrate central, si se intorc sub forma de comenzi
care asigura coordonarea miscarilor,starea de contractie si de
relaxare a muschilor, si nivelul tonusului muscular.
Inervatia somatica motorie este asigurata, de axonii neuronilor
somato motori alfa,care se afla in coarnele anterioare ale
maduvei spinarii.Acesti axoni ajung la fibra musculara striata,
unde formeaza placa motorie.La nivelul coarnelor anterioare,
exista si neuronii somato-motori gama,care ajung la nivelul
fusurilor neuromusculare,controland tonusul muscular.
Inervatia vegetativa a muschilor este asigurata de sistemul
nervos vegetativ, simpatic si parasimpatic, care ajunge la nivelul
muschiului pe calea plexurilor perivasculare.Deci practic formeaza
nervii vaso-motori,care regleaza debitul circulator
muscular.SNVegetativ, controleaza debitul circulator muscular,
simpaticul producand vaso-constrictie, iar parasimpaticul vasodilatatie.Prin acest mecanism asigurandu-se cantitatea de sange
necesara muschiului in efort sau in repaos.In perioada de incalzire
care precede antrenamentul sau efortul fizic in cadrul unei
competitii, la nivelul muschilor se produce vaso0dilatatie, care
asigura un aport sporit de oxigen si substante nutritive, pentru
sustinerea efortului fizic.
Inervatia musculaturii striate este reprezentata in general de
fibre mielinizate, cu diamentru cuprins intre 2-20 de microni(adica
la puterea -6).Cca 40% din fibrele nervoase ale muschiului, sunt
fibre aferente, senzitive, cu diamentrul intre 9-20 de
microni,restul de 60% sunt fibre nervoase eferente motorii,din
care 1/3 sunt fibre gama cu diamentrul mai mic 2- 6 microni, iar

2/3 sunt fibre alfa cu diamentrul mai mare 8-14 microni.Atat

fibrele aferente cat si cele eferente, fac parte din structura
nervilor spinali sau rahidieni,care provin defapt de la nivelul
maduvei spinarii, sunt radacini de la nivelul maduvei spinarii.Deci
nervii rahidieni sunt nervi mici.Maduva spinarii este o structura
nervos centrala, care ocupa canalul vertebral de la nivelul
vertebrei cervicale 1,pana la nivelul vertebrei lombare 2, acolo
maduva se termina prin conul terminal.De la nivelul conului
terminal urmeaa filumi terminale, o structura subtire care
ancoreaza practic maduva la nivelul vertebrei a 2-a Coccigiene,
nervii lombar si sacrali, in traiectul lor spre gaurile de conjugare
prin care parasesc canalul vertebral, au o traiectie tot mai obilica,
verticala.Totalitatea nervilor lombari si sacrati, impreuna cu filum
terminale, formeaza o structura numita coada de cal.
Maduva spinarii este o structura, nervoasa de forma unui
cilindru, usor turtit antero-posterior, si prezinta doua
proeminente, una cervicala si una lombara, de unde iau nastere
nervii rahidieni care vor forma plexurile, brahial pentru membru
superior si plexul lombar pentru membrul inferior.
La suprafata maduvei se gasesc santuri, un sant anterior si unul
posterior median, si santuri laterale.Prin santurile laterale ies
radacinile, anterioara si posterioara a nervului spinal.Pe sectiune
transversala maduva spinarii, apare constituita central dintr-o
substanta cenusie care este concentrata sub forma literei H, sau
din anumit punct de vedere seamana cu un fluture, fiind
concentrata catre partea centrala a maduvei, iar in jur exista
substanta alba.Substanta cenusie este compusa in principiu din
nuclei, pe cand substanta alba din fibre.Subtanta cenusie care are
forma literei H, prezinta doua coarne anterioare, mai late mai
groase, si mai scurte si doua coarne posterioara mai subtiri si mai
lungi.Ele sunt unite,de o parte centrala oriontala, care se numeste
comisura cenusie, si care uneste practic cele patru coarne.In
centrul aceste comisuri se gaseste canalele Ependimar.La nivelul

regiunii toracice si lombare, intre coarnele anterioare si cele

posterioare, se afla si niste coarne laterale mai putin
pronuntate.Substanta alba, care inconjura substanta cenusie este
organizata de-a lungul maduvei in coloane sau cordoane.Astfel se
delimiteaza un cordon anterior, intre santul median anterior si si
santul lateral anterior,un cordon lateral intre cele doua santuri
laterale pe fiecare parte, si un cordon posterior,intre santul
median posterior si lantul lateral posterior.In conul anterior al
maduvei, exista neuroni motori, de la care se formeaza radacina
motorie a nervului spinal.
Neuronii motori sunt de mai multe feluri:
- motoneuronul alfa 1 fazic este o celula mare, cu axon
gros,cu conducere rapida, viteza intre 60-100 de
m/s.Terminatiile acestui axon, ajung la fascicolele musculare
fazice.
- motoneuronul alfa 2 tonic este o celula mai mica, axonul
este mai subtire, si conduce mai lent, terminatiile acestui
axon se distribuie fascicolelor musculare tonice.
- motoneuronul gama de la care pornescu fibre de la pulsul
neuromuscular, si pot fi gama dinamici si gama statici.Si pot
la nivelul zonei de trecere, intre colul anterior si zona
comisurii cenusii, se gasesc si neuroni intercalari,celule mici,
mult mai numerosi decat motoneuronii care fac legatura
intre neuroni de mai multe feluri.
Tot la acest nivel se gasesc si celule inhibitorii de tip
Renshaw.Sunt defapt neuroni specializati, care au rol de
inhibitie a neuronilor invecinati, mai ales al motoneuronului
alfa.Si tot catre zona comisurala se gasesc neuronii
condorali,care fac legatura intre etajele medulare in cadrul
cordoanelor medulare.
La nivelul motoneuronilor din coarnele anterioare, ajung fibrele
terminale,ale cailor descendente care pornesc de la ariile

motorii din cortex,diencefal,trunchiul cerebral, si cerebel.Deci

la nivelul motoneuronilor din coarnele anterioare, ajung
fascicolele piramidal,extrapiramidale si cele venoase, care
conduc impulsurile motorii,pornite de la ariile motorii nervos
centrale, care se proiecteaza pe acesti moto neuroni,de la care
pleaca defapt fibrele efectoare catre muschi.
Nervii spinali au doua radacini o radacina anterioara motorie,
si o radacina posterioara senzitiva.
Radacina motorie este formata din axonii motoneuronilor alfa
1 si 2, si reprezinta fibre eferente de doua categorii:fibre
mielinice groase, pentru motoneuronul alfa si mijlocii pt
motoneuronul gama, si fibre mielinice subtiri.
Radacina Posterioara cuprinde fibre aferente, este formata de
fibre mielnice si amielinice care aduc informatii, senzitive de
toate tipurile.Exista patru categorii de fibre senzitive aferente:
1) fibre mielenice groase tip I cu conducere rapida pt
sensibilitatea propioveptiva.
2) fibre mielinice mijlocii tip II cu conducere mai putin rapida,
pt sensibilitatea propioceptiva si tactila;
3) fibrel mielinice subtiri tip III cu conducere lenta pentru
sensibilitatea somatica dureroasa si termica;
4) fibre amielitice tip IV care transmit sensibilitatea dureroasa
viscerala.