Obiective turistice din Bucovina

Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe

harta Romniei. Nu intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi in
intreaga lume, a fost distinsa in anul 1975 cu premiul international Pomme
dOr de catre Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism,
iar multisecularele monumente de arhitectura cu fresce interioare si
exterioare din acest colt de tara au fost trecute de UNESCO in lista
monumentelor de arta universala.

Mnstirea Moldovia

Anul construciei: 1532

Construit de: Domnitorul Petru Rare
Locaia: Vatra Moldoviei, judeul Suceava
Sumar: Cea mai important caracteristic a Bisericii Buna Vestire este
exonartexul cu cele trei boli n faada vestic. Dintre toate bisericile
bucovinene, picturile exterioare de aici s-au pastrat cel mai bine.
Alexandru cel Bun a construit prima mnstire n Moldovia pe malurile rului
cu acelai nume, la nceputul secolului al XV-lea. Locul ales era departe de
sate, n mijlocul pdurii. A donat pmnturi i sclavi ttarilor, iar prima
comunitate din jur fusese creat. Prima atestare a mnstirii este din anul
1402, iar cele ulterioare sunt mrturii ale donaiilor fcute. Totui, nu exist
nici o atestare care s arate cnd sau cum a fost distrus mnstirea, dar
este posibil ca un cutremur s o fi nimicit la nceputul celui de-al XVI-lea
veac.
Doar ruine ale pietrelor de la baz rmn din prima biseric. Aceasta a fost
zidit din mari blocuri de piatr, urmnd un plan triconc, cu trei arcade. La
nceput, prezenta doar altarul, naosul i un ngust pronaos. Cnd
comunitatea monahal s-a mrit, un al doilea pronaos, mult mai mare, a fost
2

construit la captul vestic al edificiului. Ca i n cazul altor mnstiri

construite n timpul primului veac al existenei Moldovei, cum ar fi Probota i
Humor, Moldovia a fost fondat din nou de Petru Rare. Noua biseric a fost
ridicat n 1532, ntr-un alt loc, la cteva sute de metri mai sus de ru.
Cea mai importanta Cazare in Moldovita caracteristic a Bisericii Buna
Vestire este exonartexul cu cele trei boli n faada vestic. Dintre toate
bisericile bucovinene, picturile exterioare de aici s-au pastrat cel mai bine.
Aa cum o confirm i inscripia comemorativ aflat pe faada sudic a
bisericii, n partea stng a intrrii, Petru Rare este cel care a fondat
Biserica Buna Vestire. Biserica este construit pe un obinuit plan triconc
cu trei boli, plan folosit la toate construciile monahale. Planul este
dezvoltat longitudinal i prezint, n afara altarului, naosului i pronaosului,
camera mormintelor i un exonartex. Un graios turn octagonal cu patru
ferestre acoper naosul i o mic vistierie a fost construit deasupra
camerei mormintelor. Trstura distinctiv este exonartexul cu largi
deschideri, construit dup modelul Bisericii din Humor. Faadele mari sunt
netede, cu excepia unui ir de mici firide, care nconjoar ntreaga biseric.
Cele trei boli sunt decorate cu nie nalte, care aproape ajung pn la
streain. Cele patru ferestre mari din pronaos au fcut bolile gotice i
motivele decorative mai ascuite n partea superioar. Celelalte cinci
ferestre sunt mult mai mici, cu arcuri mai puin ascuite i un cadru ptrat cu
mire n cruce.
Biserica a fost pictat n 1537, att n interior, ct i n exterior. Diferenele
de stil semnificative ntre scene variate indic faptul c trebuie s fi muncit
mai muli pictori la Moldovia. n 1607 Episcopul de Rdui Efrem a decis
construirea solid a incintei cu trei turnuri. Cel de la intrare i cel din colul
sud-estic sunt ptrate, dar cel din colul nord-estic este rotund. O poart
arcuit conduce ctre turnul de la poart i mai apoi ctre aezmntul
monahal. Bolta porii este decorat cu rozete sculptate n piatr. n partea
nord-vestic a bisericii se afl o cldire de dou etaje, fosta clisiarni sau
vistierie. Actualmente cldirea este muzeul mnstirii. Colecia include
broderii, cri liturgice, descoperiri arheologice i scaunul lui Petru Rare.
Pictura exterioar a Bisericii Buna Vestire s-a pstrat cel mai bine, dintre
toate bisericile bucovinene. Mai ales n faadele sudic i estic exist
picturi care nu au fost terse de trecerea timpului i care sunt capabile s
arate ct de luminoase erau faadele decorate n timpul domniei lui Petru
Rare.

Chiar sub streini, sunt 105 nie, fiecare cu un nger pictat. Pe pilonul vestic,
n partea stng a intrrii i pe nalta deschiztur a faadei sudice, sunt trei
Sfini militari pe cai care stau n picioarele dinapoi i cu o sabie sau o suli
n mini. Cel mai sus se afl Sf. Gheorghe, apoi Sf. Dumitru i Sf. Mercurius.
Ca de obicei, pe faada sudic, se afl cntecul religios Acatistul. Cele 24 de
strofe ale imnului acoper patru catastifuri. Primele sunt cele 12 strofe
istorice care relateaz naterea lui Hristos: Buna Vestire, Zmislirea,
Fecioara Maria o cunoate pe Sfnta Elizabeta, ndoiala lui Iosif, Naterea lui
Iisus, Calea celor trei magi la Bethleem, Adorarea Magilor, ntoarcerea
Magilor, Fuga n Egipt i Aducerea lui Iisus la templu.
Pictura interioara nu se abate de la traditie, nsa Rastignirea (naos) e
socotita cea mai valoroasa realizare pe aceasta tema din bisericile
Bucovinei. n apsida altarului scena Cina cea de Taina l are pe Iisus n
centru. Bogatia elementelor figurative si decorative sunt impresionante la
Fecioara Oranta din bolta pronaosului, ca si la Maica Domnului nduratoare
din timpanul portalului. Culoarea specifica Manastirii Moldovita este
galbenul.
Muzeul manastirii pastreaza manuscrise din secolul al XV-lea n care se fac
referiri pretioase la modul de organizare a scolii manastiresti, la activitatea
culturala n general.
Cele mai valoroase manuscrise sunt cele din secolul al XV-lea adevarate
comori de cultura si arta feudala, astazi pastrate n biblioteca Manastirii
Dragomirna. Aici au fost caligrafiate, printre altele, Tetraevangheliarul (1613)
si o Psaltire (1614). Manastirea Moldovita este unul dintre putinele
monumente care mai detine ansambluri originale de mobilier sculptat. Jiltul
domnesc din vremea lui Petru Rares (secolul al XVI-lea) este cea mai
valoroasa opera de acest gen din Moldova, n buna vecinatate cu broderiile
daruite de Voievodul Stefan cel Mare (secolul al XV-lea).
Desi zilnic se perinda sute, chiar mii de oameni, maicile care vietuiesc n
manastire si fac simtita prezenta la modul cel mai discret cu putinta. Fie ca
lucreaza n gospodarie, la atelierele de pictura, la cele de broderie, cos la
frumoasele vesminte bisericesti ori si pun tot talentul n realizarea icoanelor
n miniatura din praf de portelan, totul se desfasoara n buna rnduiala. Au
comportamentul si chipul monahului de la munte, tacut, cu capul plecat a
smerenie si ochii ndreptati spre pamnt. Ridica privirile doar cnd si
mpreuneaza minile la rugaciune si fixeaza chipurile icoanelor, n murmur de
Aleluia.

Manastirea Moldovita este la 27 km la nord de Campulung Moldovenesc, unde

putei gsi cazare i informaii despre cltorie. Campulung Moldovenesc se
afl la 72 km de Suceava, pe E58. Se poate ajunge n Suceava pe drumurile
europene E85, E58, cu trenul Bucureti-Cernui-Liov sau cu avionul. Oraul
are un aeroport cu zboruri spre Bucureti i spre alte locuri din afara rii.

Manastirea Sucevia

Anul construciei: 1583

Construit de: Irimia, Simion i Gheorghe Movil
Locaia: Sucevia, judeul Suceava
Sumar: Aceast clasic biseric moldoveneasc, avnd cele 5 camere,
prezint prima noile tendine arhitecturale: firide mai mici i trei piedestaluri
pentru turn. Frescele sunt remarcabile, colorate i bine pstrate.
Biserica de la Manastirea Sucevita Cazare in Sucevita a fost inclusa in Lista
Patrimoniului UNESCO pe 1 august
2010 si este singura biserica care include o reprezentare a scarii Sfintului
Ioan Scararul.

Trei frai Movil au construit Biserica nvierea Domnului din Sucevia n

jurul anului 1583. Biserica este singurul lca de cult pictat, care nu a fost
fondat de ctre un prin conductor, dei familia Movil era urma a lui
Petru Rare din partea matern. Destul de curnd dup ce mnstirea a fost
construit, Irimia Movil a devenit conductorul Moldovei iar fratele lui,
Simion, a domnit ara Romneasc. Al treilea frate, Gheorghe, care era pe
atunci Episcop la Rdui a urcat n funcie pn a devenit Mitropolitul
Moldovei.
Biserica a fost pictat n jurul anului 1595, cu aproape jumtate de veac dup
bisericile surori. Este considerat ca fiind ultima nflorire a obiceiului
pictrii faadelor bisericii, tradiie care marcheaz domnia lui tefan cel
Mare i a lui Petru Rare. Pentru fraii Movil, a construi i a picta o biseric
ce se aseamn ndeaproape cu edificiile pe care strmoii le-au ntemeiat
cu decenii nainte era o form de a se declara parte a liniei conductoare
care pornea de la tefan cel Mare.
Cu toate acestea, n acelai timp, aezmntul monahal al Suceviei i
cldirile aferente anun inovaiile arhitecturale ale secolului urmtor.
Pereii masivi din jurul bisericii au fost construii dup 1595, n timpul
domniei lui Ieremia Movil. Fiecare perete are aproape 100 de metri lungime,
trei metri lime i mai multe de ase metri nlime, crend astfel atmosfera
unei fortarete medievale. Pereii sunt ntrii cu stlpi, diguri i turnuri
impozante.
Fiecare din cele cinci turnuri are cte un plan diferit. Turnul ptrat al porii
cu turnuleul octagonal ascuit este n mijlocul peretelui nordic. O poart de
intrare arcuit, cu stlpi grei pe fiecare parte, conduce ctre aezmntul
monahal. Deasupra bolii de la poarta de intrare se afl o ni n semicerc,
pictat cu nvierea i cu haina de rzboi a Moldovei gravat. Deasupra porii
de la intrare, se afl dou caturi cu camere.
La primul etaj, este o capel mic, n cinstea Bunei Vestiri. Turnul nordvestic este i cel care conine clopotul mnstirii. Este cel mai masiv dintre
toate, cu trei stlpi suprapui n exterior. Acetia au fost construii mai
trziu, ca i stlpii de la poarta de intrare. La parter, se afl un mic laborator
de refacere a icoanelor, unde lucreaz micue instruite. La etajul superior,
se afl clopotnia, cu patru mari arcuri. Cele dou clopote pe care le-a donat
Irimia Movil n 1605 sunt folosite zilnic. Celelalte trei turnuri sunt
octagonale, dar fiecare este diferit de celelalte: cel din nord-est are trei
caturi, cel sud-estic cinci i cel sud-vestic dou.

O galerie din lemn lcuit a fost construit n peretele nordic, n timpul

secolului al XIX-lea. Turnuleul subire din lemn are gravat anul 1867.
Cldirile monahale actuale se nvecineaz cu peretele estic. Partea din
centru este original, iar locuinele, n afar de celulele micuelor, sunt
reprezentate de un muzeu cu broderii, manuscrise, obiecte religioase i
icoane. Biserica nvierii, dei construit dup modelul clasicelor biserici
moldoveneti, arat prima noile tendine arhitecturale. Biserica are cinci
camere cum are orice mare biseric a unei mnstiri moldoveneti: altarul,
naosul, camera mormintelor, pronaosul i exonartexul. Pe abside se afl
firide nalte, dar acestea nu mai ajung aproape pn la streini, cum se
ntmpla nainte.
Pentru prima dat, turnul este plasat pe trei piedestaluri, practic urmat
dup civa ani la Dragomirna. Pe fiecare parte a exonartexului se afl dou
portaluri mici, cu influen munteneasc.
Portalurile au fost adugate la scurt vreme dup construirea bisericii, de
ctre Irimia Movil nsui. Pictura de dedicaie din naos nfieaz un mic
portal pe faada sudic a modelului bisericii inute de prin n mn. Cele
dou portaluri nu sunt identice. Cea sudic este susinut de doi piloni i doi
pilatri, ptrai. Intrarea este dinspre sud, iar pe cele trei pri sunt arcuri
deschise cu muluri. Intrarea prin portalul nordic se face dinspre est. Aici se
gsesc mpreun ase deschideri, dou n fiecare parte. n colurile
exterioare, se observ piloni rotunzi, rsucii. Stlpii dintre acetia sunt
hexagonali, decorai orizontal cu crmid roie. Frescele sunt remarcabile,
colorate i bine pstrate. Numrul scenelor i al personajelor este mai mare
dect n orice alt biseric moldoveneasc. Spre deosebire de majoritatea
cazurilor, numele pictorilor sunt cunoscute: fraii Ion i Sofronie, care au dus
la bun sfrit lucrrile din 1595 pn n 1596.
Sucevia este situat la 19 km sud-vest de Radauti, pe DN 17A, unde putei
gsi cazare i informaii despre cltorie. Oraul este situat la 37 de km, n
direcia nord-vest, de Suceava, unde se poate ajunge pe drumurile europene
E85, E58, cu trenul Bucureti-Cernui-Liov sau cu avionul. Oraul are un
aeroport cu zboruri spre Bucureti i spre alte locuri din afara ri.

Manastirea Putna

Anul construciei: 1466-1469

Construit de: tefan cel Mare
Locaia: Putna, judeul Suceava
Sumar:Actuala biseric a fost practic reconstruit ntre 1653 i 1662 de
ctre Vasile Lupu i urmaii si.
Impozanta mnstire Putna Cazare in Putna este situat la aproape 30 de km
nord-vest de Radauti, lng rul Putna. Mnstirea i satul cu acelai nume
sunt mprejmuite de dealuri mpdurite i de priveliti slbatice.
tefan cel Mare a construit mnstirea ca fiind locul su de nmormntare,
ntre anii 1466 i 1469, iar biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a
fost sfinit un an mai trziu.
Primul egumen a fost Arhimandritul Iosif de la Manastirea Neam, primul
centru monahal important din Moldova. Acesta a fost nsoit de ctre
caligrafi, care au fost primii dascli ai noii coli care a urmat exemplul celei
din Neam. A nceput ca coal de retoric, logic i gramatic pentru viitorii
cronicari sau personal cleric, dar curnd Putna a devenit unul din cele mai
importante centre culturale ale inutului.

Doar la trei ani dup ce mnstirea a fost terminat, un incendiu a distrus-o,

dar a fost imediat refcut. A fost distrus din nou, n 1653, de ctre armata
cazac a lui Timu Hmelnichi, ginerele lui Vasile Lupu. Actuala biseric a
fost practic refcut ntre anii 1653 i 1662 de ctre Vasile Lupu i
succesorii si. Planul bazei urmeaz planul edificiului original, cum s-a putut
dovedi cnd fundaia primei biserici a fost dezgropat, ntre 1968 i 1970.
tefan cel Mare a domnit o jumtate de veac, ntre 1457-1504. i-a ctigat
porecla de Mare pentru numeroasele sale victorii militare mpotriva turcilor
infideli. De asemenea, este faimos prin construirea i prin influenarea
construirii a numeroase biserici i mnstiri n toat Moldova. Se spune c a
zidit cte un edificiu religios dup fiecare victorie militar important. n
mnstirea Putna, se afl mormntul domnitorului tefan cel Mare, precum
i a altor membri ai familiei. Mormntul su a devenit loc de pelerinaj.
Ondulaia statuii i capacul mormntului sunt dovezi ale spiritului artitilor
moldoveni din vremea lui tefan cel Mare.

Biserica era neobinuit de mare pentru vremea sa, dar explicaia era c ea a
fost construit pentru a fi loc de nmormntate pentru domnitor, familia
acestuia i succesori. Pereii subiri sunt fcui din blocuri masive de piatr
i 12 stlpi sprijin pereii. n construcia original, acetia erau doar 6 i ali
6 au fost adugai n timpul secolelor al XVII-lea i al XVIII-lea.
Dei biserica actual urmeaz planul edificiului unei biserici moldoveneti
tipice din secolele al XV-lea i al XVI-lea, ea are multe particulariti
arhitecturale i decorative care sunt tipice bisericilor din secolul al XVII-lea.
Pereii exteriori nu mai au faadele netede din timpurile anterioare, ci dou
rnduri de arcade nelustruite nconjoar cldirea, cele mici deasupra
frnghiei ntoarse din piatr, iar cele nalte dedesubtul ei. Motivul acesta al
frnghiei rsucite a fost prima dat ntlnit la biserica Manastirii
Dragomirna, n 1609.
Ferestrele nalte ale exonartexului, trei pe faada vestic i cte una pe cea
nordic i cea sudic, urmeaz forma i mrimea arcadelor mate i nalte.
Prile lor superioare sunt decorate cu motive decorative complexe din piatr
gravat. Toate celelalte ferestre sunt mult mai mici, cu bolte ascuite i cu
chenare ptrate din piatr sculptat. De obicei, era cte o fereastr pe
fiecare absid, dar aici sunt cte trei ferestre pentru fiecare absid, o alt
influen trzie.

De asemenea, turla difer de cele tradiionale, ea avnd dou etaje. n partea

inferioar octagonal, se afl cte o ferestruic pe fiecare latur cu cte un
pilastru n stil baroc rsucit ntre ele. n partea superioar i mai ngust, se
afl cele patru ferestre obinuite. Intrarea prin biseric se face prin dou ui
laterale. Dou boli n cruce cuprind exonartexul, care este o camer
nepictat, plin de lumin datorit celor cinci mari ferestre. Este posibil ca
exonartexul s fi fost adugat n construcie ulterior, n secolul al XVII-lea.
Pe peretele estic, s-au descoperit urme ale picturilor murale, ns n zone
care nu mai sunt vizibile: sub actualul etaj i n pod, sub boli.
Putna se afl n valea rului Putna, la 22 km nord-vest de Radauti, pe drumul
DN 2H, unde putei gsi cazare i informaii despre cltorie. Oraul este
situat la 37 de km, n direcia nord-vest, de Suceava, urmnd drumul E85
pentru 22 km i apoi lund-o la stnga pe DN2 H pentru ali 15 km, pe cmpia
dintre Suceava i rul Sucevia. n oraul Suceava se poate ajunge pe
drumurile europene E85, E58, cu trenul Bucureti-Cernui-Liov sau cu
avionul. De asemenea, Suceava are un aeroport cu zboruri spre Bucureti i
spre alte locuri din afara ri.

10

Manastirea Vorone

Anul construciei: 1488

Construit de: Stefan cel Mare
Locaia: Voronet, Judetul Suceava
Sumar: Biserica Sfantul Gheorghe a Manastirii Voronet este probabil cea mai
cunoscuta biserica din Romania atat pentru frescele ei exterioare, cu o
luminozitate si culori foarte intense cat si pentru sutele de figuri bine
pastrate pe zugraveala de azur.
Manastirea se afla pe malul unui rau, la capatul unui sat mare cu acelasi
nume, aproape de orasul Gura Humorului. Varsta asezamantului monahal nu
este cunoscuta. Legenda ne povesteste ca Stefan cel Mare, in timpul unei
crize intr-un razboi cu turcii, a venit la Arhimandritul Daniel, la schitul sau in
Voronet si a cerut sfatul acestuia. Castigand batalia impotriva turcilor,
printul si-a pastrat promisiunea catre calugar si a construit o noua biserica
dedicata Sfantului Gheorghe, ocrotitorul victoriei in batalie.
Biserica Sfantul Gheorghe Cazare in Voronet a Manastirii Voronet este
probabil cea mai cunoscuta biserica din Romania.

11

.Aceasta este biserica actuala, construita pe asezamantul vechii biserici de

lemn, ale carei ramasite nu se stie de cand dateaza. Noul cercetator George
Bals a scris in 1920, ca biserica aceasta, la fel ca si cele construite in
secolul urmator, sunt Biserici bizantine construite cu maini gotice.
Strucutura si solutiile de interior in ce priveste spatiul au facut trimitere la
traditia Bizantina si a Slavilor de sud.
Exteriorul cu stalpii, usile si ramele ferestrelor au dus la curentul cu
influente gotice din vestul Europei. Curentul s-a raspandit din Transilvania si
Polonia cu artisti care au fost invitati special pentru a construi biserici.
Biserica Sfantului Gheorghe se deschide cu o inscriptie comemorativa
plasata chiar la intrarea in exonartex :Eu printul Stefan prin voia Domnului
conducator al Moldovei fiu al printului Bogdan, a inceput a construi aceasta
fundatie a Manastirii Voronet dedicata Sfantului si Adoratului si Marelui
Martir si Victorios Gheorghe, anul 6996 (1488, luna lui mai ziua 26, in lunea
de dupa Pogararea Sfintului Duh si terminata in acelasi an in luna lui
septembrie pe 14).
Textul arata ca biserica a fost construita in mai putin de patru luni. Acest
lucru ne da o idee despre nivelul profesional ridicat de constructie al acelui
timp, in mod deosebit luindu-se in considerara ca Manastirea Sfantului Ioan
din Suceava a fost construita exact in acelasi timp.
Manastirea Voronet, pe care Stefan cel Mare a contruit-o, include altarul,
naosul cu turnul lui si pronaosul, ceea ce indica ca planul a fost identic cu
cel al Bisericilor Patrauti, Sfantul Ioan si Miliui. In 1547, Metropolitul
Episcop de Moldova, Grigore Roca a adaugat exonartex in partea finala de
vest a bisericii. Usile de sud si nord ale exonartexului in 1547 aveau cadre
dreptunghiulare ceea ce indica o perioada de tranzitie de la Gotic la
Renastere. Dar, deasupra lor, pe fiecare perete este o fereastra inalta cu un
viu colorat arc Gotic.
Intreaga fatada vestica este fara deschideri ceea ce indica ca intentia
Mitropolitului Rosca a fost de la inceput de a o pastra pentru fresce.
Exonartexul, pe care l-am reamintit mai inainte, a fost adaugat de
Metropolitanul Grigore Rosca in 1547. Acest lucru a schimbat aspectul
micutei biserici, care pana atunci avea un stil aproape identic cu cel al
bisericii Patrauti si Sfantul Ioan din Suceava.
Exonartexul este un spatiu rectangular cu o bara transversala. Peretele din
vest nu are deschidere, dar pe amindoi peretii laterali exista o intrare si o
fereastra inalta in stil gotic. In jumatatea secolului ce a separat picturile din
exonartex de cele din naos, arta moldoveneasca a evoluat de la o structura
grava si riguroasa la una complexa decorativa si plina de viata. Decoratiile
florale umplu toate spatiile goale si impart scene si registre si elemente
12

arhitecturale accentuate ca nisele si arcurile. Vesmintele figurilor trec din

simplu in somptuos si albul este acum plin cu vegetatie.
Voronet este la patru kilometri de Gura Humorului unde puteti gasi cazare si
informatii de calatorie. Orasul se afla la 47 de km de mers cu trenul din
Suceava si 32 din Campulung Moldovenesc, in timp ce pe sosea distanta pe E
58 este 36 km atat de Suceva cat si de Campulung Moldovenesc.

Manastirea Probota

Anul constructiei : 1530

Construita de: Printul Petru Rare
Locatia: Probota, Judetul Suceava
Sumar: Picturile din exteriorul bisericii Sf. Nicolae palesc in comparatie cu
cele din interior care fac parte din cele mai deosebite de acest gen din
Moldova. Ramasite ale vechii manastiri au fost gasite in sapaturile
arheologice care au fost facute.
Manastirea a fost inclusaHoteluri in Probota in patrimoniul national din 1993.
Biserica si picturile exterioare si interioare ale ei cat si toate cladirile care
apartin manastirii au fost restaurate de catre UNESCO in colaborare cu
Guvernul Romaniei intre anii 1996 si 2000.
13

Inscriptiile comemorative de pe zidul manastirii ca si de pe poarta turnului

mentioneaza anul 1530. Se considera ca biserica a fost terminata in 1530 si
pictata in 1532. Recentele sapaturi arheologice in componentele manastirii
sugereaza ca celelate constructii au fost terminate cativa ani mai tirziu.
Celelalte cladiri ale manastirii au fost construite intre anii 1530 si 1550, iar
zidurile ce o inconjoara in 1550. Pe peretele din exterior al portii turnului
exista reminiscente a unei fresce cu opt figuri, cel mai probabil Petru Rares,
familia sa si cei doi arhangheli. In mijloc esteo nisa cu figura pictata a
Sfantului Nicolae, protectorul acestei biserici. Mai jos de sfant este o
superba gravura cu blazonul Moldovei cu inscriptia: Aceasta manastirea a
fost construita de Printul Petru in 7038 (1530) si a fost inconjurat de un zid,
dupa moartea lui, de printesa Elena si copilul ei Printul Ilias si Stefan si
Constantin, in 7058 (1530), pe 4 septembrie.
O bolta de forma unui butoi duce din poarta turnului in interiorul
asezamantului monahal. Pe peretele din vest al fatadei turnului exista o alta
nisa, mica de asta data, cu pictura Fecioarei si a Pruncului ei. Asezamantul
monahal masoara cam 90m x 90m. Biserica Sfantului Nicolae este aprope in
mijloc, cu ambele abside indreptate spre poarta turnului. Biserica este un
arhetip al stilului moldovenesc, cu forma sa lunguiata si alungita, 36.20 m
lungime si 9.5 metri latime, alaturi de cele trei apse. La sfarsitul partii din est
a bisericii, pe langa naos se gaseste minunatul turn in forma de lanterna ce
atinge inaltimea de 30 metri.
Biserica a fost partial restaurata si reparata de citeva ori in trecut, dar intre
1996 si 2001 UNESCO, Funadatia Japoneza de Credinta si Ministerul Roman
al Culturii au colaborat pentru a termina restaurarea acestei biserici si a
celor mai importante componentele din asezamantul monahal.
Scopul principal al acestui proiect a fost acela de a proteja si restaura
picturile de pe fatadele interioare si exterioare la frumusetea lor originala,
dar in concordanta cu aceastea, multe lucrari arhitecturale si arhelogice au
trebuit duse la bun sfirsit pt a termina acest proiect.
Sarea si umiditatea din pamant au fost principalele cauze care au distrus
aceste picturi. Pentru a preveni eventualele deteriorari din cauza sarii,
bancile de piatra care inconjoara biserica au fost demontate,vechiul ciment a
fost indepartat, si bancile au fost reasamblate fara a se folosi ciment.
Problema ridicarii de praf a fost rezolvata prin construirea unui sistem de
pavaj si a unui sistem de drenaj si canalizand apa de ploaie care cade din
acoperis in sistemul de drenaj.

14

Umiditatea si lichenii ce distrugeau stalpii ce sustineau peretii bisericii si

citeva blocuri de piatra au fost inlocuite. Ferestrele din piatra la fel ca si
deschiderile din usi au suferit din cauza vremii si piesele cele mai deteriorate
au trebuit inlocuite. Cele mai distruse rame din piatra au fost inlocuite dupa
departartea lichenilor. Cele mai multe ferestre sparte si ramele ferestrelor
ruginite aveau apa in interiorul lor ceea ce cauza constant deteriorarea
picturilor. Noile ferestre duble au fost montate cu rame din lemn pt a preveni
condensarea. Ramele de piatra dateaza de la restaurarea din 1930 si doar
cinci ferestre au piese originale gravate in partea de sus.
De o parte si de alta a unuia din pragurile de geam care au supravietuit se
afla pronaosul cu cele doua bolti gemene si ferestre largi. De asemeni, boltile
gemene au fost folosite inainte de Manastirea Probota la Manastirea
Neamtului (1497) si Sfantul Ioan Cel Nou (1512-1522) si dupa Probota la
Manastirea Episcopului de Roman (1542 ) si Manastirea Sucevita (1584). Doar
la Probota complicatul sistem de bolti a fost realizat pentru extinderea ei.
Mormintele gasite sunt marcate cu vergele de sticla plasate intre caramizi, si
pietrele de mormant sunt asezate dea lungul peretilor. Sub podea un nou
sistem de incalzire este inclus pentru a mentine o umiditate si o temperatura
constanta in interiorul bisericii. Usa de pe peretele din nord este noua, o
replica a celei precedente. Celelalte doua usi au fost curatate si reparate si
cateva blocuri de pietre de la ramele usilor si unele trepte au fost inlocuite.
Cele opt ferestre ale exonartexului si patru ale pronaosului au fost inlocuite
la sfarsitul secolului 18.
Intrarea principala a bisericii este prin usa de sud a exonartexului. Podeaua,
aici ca si in celelalte parti ale bisericii, este noua, pavata cu caramizi care
au fost facute dupa modelul podelei anterioare descoperite in sapaturile
arheologice. Opt ferestre gotice acopera trei dintre pereti de la un colt la
altul si ofera exonartexului lumina.
Pe pervazurile de piatra ale ferestrelor se afla 64 figuri ale Sfintilor Martiri si
a Fecioarei Maria. Deasupra lor, pe peretele de vest, in contrast cu o
decoratiune florala, se afla plasate circular medalioane cu Episcopii.
Lunetele de sus arata Profetii si Regii Vechiului Testament tinand in mana
papirusuri lungi de rugaciune. Toate celelalte suprafete ale exonartexului
sunt acoperite cu un nou motiv in picturile bisericesti din Moldova: Judecata
de Apoi. Aceasta tema acopera bolta, partea cea mai de sus din nord si sud a
peretilor si in intregime peretele de est.
Judecata de Apoi este compusa pe o axa verticala pe peretele din est.
Dumnezeu, in mijlocul boltii, este urmat de imagini cu Fiul si Duhul Sfant
formand Sfanta Treime prezenta la Judecata de Apoi. Fiul Judecator stand pe
15

tron, este in mijlocul peretelui de est in interiorul unui multicolorat patrat

care este situat intr-un cerc. In stanga este Fecioara Maria si in dreapta
Sfantul Ioan Baptistul in clasica compozitie a Deisei. Mai incolo este Isus pe
Tronul Hetoimasiei sau la a Doua Venire intr-o glorie multicolora.
Probota este situata la 27 km sud-est de Falticeni. In Falticeni poti gasi
informatii de cazare si calatorie. Falticeni este la 26 km de mers cu masina
de la Suceva pe drumurile Europene E85, E58, dar se poate ajunge si pe
calea ferata Bucuresti Chernivtsi Lvov sau cu avionul. Orasul are un
aeroport cu zboruri catre Bucuresti si chiar in afara tarii.

Manastirea Dragomirna

Anul construciei: 1609

Construit de: Episcopul metropolitan Anastasie Crimca
Locaia: Mitocu Dragomirnei, judeul Suceava
Sumar: Biserica Pogorrea Duhului Sfnt este unic n toat Romnia
pentru proporiile sale neobinuite. De departe este cea mai nalt i cea mai

16

strmt biseric ntemeiat vreodat. Pereii si nu sunt pictai, dar sunt

decorai cu gravuri din piatr.
n 1602, la iniiativa Episcopului mitropolitan Anastasie Crimca, o capel
mic a mnstirii a fost dedicat Sfntului Ioan Evanghelistul i Profeilor Ilie
i Enoch, construit nu departe de orasul Suceava. Dei de dimensiuni
reduse, capela a fost o noutate n planul i dimensiunea spaiului. Are un
altar n form rotund, un naos rectangular i, n loc de pronaos, un
exonartex din trei pri. Cele trei deschideri i cele dou intrri au doi stlpi
masivi pe ambele pri i muluri orientale arcuite. Captul vestic poligonal al
cldirii i are originile n mult mai vechea biseric din Balinesti i poate pe
undeva prin bisericile din lemn. Capela este construit din crmid i
blocuri n stare brut din piatr. O fie decorativ, creat din trei rnduri din
crmid emailat verde i turquoise, ncercuiete cldirea, dedesubtul
ferestrelor i al celorlalte deschideri.
n civa ani, capela a devenit prea mic, iar n 1609 Episcopul Crimca a
construit o nou biseric, cu ajutorul marelui cancelar Luca Stroici. Biserica,
dedicat Pogorrii Duhului Sfnt, este incomparabil mai nalt, unic nu
numai n Moldova, dar n toat Romnia i chiar n toat lumea ortodox.
Relaia dintre ntinderea, limea si nlimea bisericii este in mare parte
neobisnuita. Inaltime de mai mult de 40 de metri pn la turl o face sa para
foarte strmt. Biserica d impresia unei nave, vechiul simbol al Bisericii
Cretine. Faadele sunt construite din gresie galben, dur.
Stlpii i colurile sunt construite din piatr cioplit, formnd iruri verticale,
late i netede, mergnd pn la acoperi. La jumtatea faadelor, biserica
este nconjurat de un bru rsucit, de influen munteneasc. Cel mai
spectaculos element este turla bisericii. Este sculptat n ntregime cu
motive florale i geometrice de origine caucazian. De asemenea, este
aezat pe trei baze, una ptrat i dou stelate, acoperite cu decoraiuni. n
1627, prinul Miron Barnovschi, rud cu familia Movil, care a construit
manastirea Sucevia, a nceput s construiasc cea mai puternic fortrea
monahic din Moldova. Pn atunci, Dragomirna era vulnerabil, o rugciune
devenit realitate pentru tlhari i jefuitori.
O parte din noile cldiri monahale au fost transformate ntr-un muzeu, unde
sunt afiate obiecte preioase i manuscrise. O pasarel nconjoar zidurile
bisericii, iar privelitea de pe pasarela din dreptul peretelui estic
demonstreaz caracterul special al Dragomirnei. nlimea i elegana sunt
accentuate, iar ntreaga biseric pare s pluteasc n aer. n afara turnului
17

porii se afl blazonul moldovenesc, capul de bour, ncadrat de un exagerat

de ntins bru mpletit. Rozete gravate n piatr decoreaz bolta de la poart
pe ambele pri, iar n exterior, sub hainele de rzboi, se afl o pictur
mural, mare i modern, cu Maica Domnului cu Sfinii Arhangheli. n interior,
se afl dou picturi mai mici. Mai departe, se afl Mandilionul, chipul lui
Iisus, imprimat pe un obiect de vestimentaie. Scena aceasta e deseori
pictat pe ua naosului, pentru a reaminti oamenilor care pleac din biseric
cel mai important chip pe care trebuie s i-l aminteasc. Plasarea de aici, la
ieirea din mnstire, servete aceluiai scop. Dedesubt, sunt prezentate
imagini cu Ospitalitatea lui Abraham i trei ngeri simboliznd Sfnta
Trreime.

Bucovina Tradiii i Obiceiuri

Viaa n mediul rural este simpl i complex, n acelai timp. Oamenii nc

urmeaz reguli stricte ale comportamentului i pstreaz tradiiile vechi, dar
stilul actual de via produce valori contradictorii chiar i n cele mai
ndeprtate sate. Trm locuit n mod armonios de naionaliti variate,
Bucovina s-a opus celor mai radicale transformri n privina timpului i a
modei i a pstrat maniera de via de neuitat.
18

O curte rneasc ce este caracteristic Bucovinei include n general casa

principal, opus porii, buctria de var n dreapta, grajdul i fnarul n
stnga, un opron inferior ntre cas i hambar, o fntn i o cuc pentru
cine.
Cnd mai multe generaii locuiesc n interiorul aceleiai curi, prinii sau
bunicii se mut n buctria de var, care devine o a doua locuin, cu o
singur camer i un hol.
Un ran avea n medie cteva hectare de pmnt n marginea satului.
Terenul din jurul fermei era folosit pentru necesitile zilnice, n timp ce
produsele obinute pe pmntul mai ndeprtat erau vndute sau schimbate
cu altceva, astfel nct s se asigure traiul familiei de-a lungul anului.
Structura satului difer, spre exemplu, ntre un sat din Neam, unde casele
sunt aliniate de-a lungul drumului principal, cu o livad n spatele casei i
doar un strat de flori n fa. n Bucovina, fiecare cas are fntna proprie n
curte, n timp ce n Neam o fntn obinuit se gsete la marginea
drumului.
Costumul popular nc este purtat zilnic de ctre btrni, n timp ce tnra
generaie poart n mod regulat haine occidentale. Acetia din urm se
mbrac rareori n costume tradiionale n afar de ocaziile speciale.
Costumul brbatului este format din pantaloni albi (iari) lungi, pentru a fi
mpturii de mai multe ori, fiind o bun protecie mpotriva umiditii, o
cma alb care prezint n general o broderie geometric n negru sau
maro i o vest (bundi) cu pielea alb n afar i cu blana spre interior.
Acest din urm obiect de vestimentaie este decorat cu motive florale sau
geometrice i adaosuri din blan de jder. De asemenea, brbaii poart
curele, mpletite sau confecionate din piele. Uneori, centura din piele este
purtat deasupra celei mpletite. Limea curelei depinde de nlimea la
care se afl satul cu ct e mai nalt satul, cu ct centura e mai lat.
Viitoarea nevast tia, cosea i broda costumul celui care urma s i fie so,
n timpul logodnei de un an.
Femeile poart o vest asemntoare, dar decoraia este mai colorat.
Cmaa femeii este bogat mpodobit cu motive florale i geometrice. n
legtur cu acest fapt, s-a spus c mpodobirea n ntregime a cmilor
bucovinene evoc decoraia bisericilor descrise.
Femeile se mai mbrac i cu o fust dintr-o singur croial (catrine), care
se leag de jur mprejur, deasupra cmii lungi pn la genunchi, legat cu
o lat centur mpletit.
Exist anumite haine pentru anotimpurile reci, pentru toamn i iarn.
Sumanul, folosit toamna, este confecionat dintr-o hain din ln deas.

19

Cojocul este o hain lung pn la genunchi, cu blana ntoars n interior i

pielea n afar, decorat cu flori brodate.
Oamenii din Bucovina nu numai c ntmpin strinii, dar de asemenea le
ofer acestora un loc de dormit, nu pentru ctiguri financiare, ci pentru c
sunt ospitalieri, considernd c este o onoare s deschid ua casei lor.
Cnd vine vorba despre mncare, cele mai bune mncruri tradiionale sunt
servite mmlig cu brnz proaspt, smntn, ou, crnai de porc,
sarmale (frunze de vi de vie sau de varz umplute cu orez i carne), iaurt,
ciorb sau rcituri (carne n aspic).
Cea mai mare parte a mncrii este greoaie, iar digestia se face mai uor cu
un pahar de uic (coniac de prune). Aceasta e singura butur alcoolic
folosit de obicei i este adesea consumat din acelai pahar de ctre toi
mesenii.
Se mnnc zilnic supe variate i bor (sup acrit cu tre de gru,
fermentate n ap). nc se mai prepar o combinaie dens de boabe de
gru fierte, coliva, un fel de plcint servit pentru a comemora morii i
care se mnnc cu anumite ocazii.
Mncrurile coapte n cuptor sunt de obicei prjiturile i plcintele pe baz
de fin. La plcintele poale-n bru, brnza este mpachetat n aluat; n
vrzri, varza este folosit n locul umpluturii. Dintre tradiionalele bunti
de Pati, pasca e specific zonei rurale, iar cozonacul i are rdcinile n
mediul urban. Pasca este fcut dintr-o foaie din aluat dospit, acoperit cu un
amestec din brnz de vaci, smntn, ou i zahr, decorat cu o cruce
fcut din coc i coapt ntr-o tav rotund (ROUND TIN). Cozonacul este
fcut dintr-o foaie din acelai aluat, acoperit cu nuci, rulat i copt ntr-o tav
nalt.
Locuitorii Bucovinei sunt cunoscui cresctori de oi i vaci i produc un lapte
foarte bun, care concureaz n ntreaga regiune a Moldovei doar cu cei din
zona Neamului. Att Suceava, ct i Neam sunt zone deluroase, cu o
altitudine ntre 400 m 1000 m, cu pajiti frumoase i iarb bun. Anul
pastoral ncepe n aprilie i se termin n octombrie, timp n care oile stau la
stn, n afara satului i sunt pzite de un cioban. Proprietarii oilor primesc
laptele i brnza n mod periodic, fapt care depinde de cte oi dein acetia.
Ciobanii sunt pltii mai degrab n produse dect n bani.
Aceeai manier de troc a fost folosit i la mori, cnd se mcina grul, sau
la presele de vin, cnd se striveau strugurii. n zilele noastre, presele
moderne de vin pot fi gsite n aproape fiecare cas, dar morile sunt deinute
de mici firme, iar plata se face parial n fin, parial n bani.
20

Bucovina mai este cunoscut i pentru animalele i psrile domestice bine

crescute, precum i pentru produsele excelente cum ar fi cartofii, varza,
conopida i recolta de fructe, mai ales mere, pere, prune i ciree. Se cultiv
i cereale, dar recolta e destinat mai ales cererilor din gospodrie.
Dintotdeauna prelucrarea lemnului a fost una dintre principalele ocupaii din
Bucovina.
Viaa ranului romn a fost mereu structurat n jurul ciclului anual al
muncii agricultura, gospodrirea animalelor, vnatul, pescuitul i
apicultura. Existena acestuia s-a referit mereu la a face pmntul productiv,
nu cu scopul de a se mbogi, ci pur i simplu pentru a asigura un trai bun
familiei sale.
Ciclul anual este de asemenea urmat cnd vine vorba de tradiii i credine,
multe dintre ele povestite la o recolt bun sau pentru mpcarea spiritelor.
Credina n spiritele strmoilor este printre cele mai importante. Se spune
c aceste spirite se ntorc printre cei vii n timpul srbtorilor de iarn, de la
Crciun la Boboteaz. Nu vin cu gnduri rele i sunt rspltii prin respectul
care li se cuvine. Aceast credin se poate observa n principal la
tradiionala masc din acest timp al anului, avnd personajele principale
Btrnul i Btrna. Dac aceste spirite ntrzie ntoarcerea pe trmul lor,
apare riscul de deveni periculoi. Pentru a fi alungai, se pune usturoi la
ferestrele caselor. Aceeai masc ce ntruchipeaz tradiiile povestete
despre credinele n puterea supranatural a animalelor, cum ar fi ursul
(simboliznd protecia i puterea), capra, berbecul, struul, care sunt
reprezentai cu mti realiste.

21

22