Aprobate prin ordinul nr.

_________
din ___________________20___
tampila unitii

INSTRUCIUNI GENERALE
PRINCIPIILE DE BAZ IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
ASIGURAREA LOCULUI ACCIDENTULUI
Personalul de prim ajutor trebuie, n primul rnd, s asigure securitatea persoanei
accidentate, a celor din jur, ct i a lui nsui. De fapt, aceasta nseamn scoaterea
persoanei accidentate din zona n care a avut loc accidentul, dac exist pericol de
incendiu, explozie etc.
STABILIREA
CONTACTULUI
CU
PERSOANA
BOLNAV
SAU
ACCIDENTAT
Cel ce acord primul ajutor nu trebuie s se lase constrns de spectatorii prezeni
n a acorda asisten inutil sau exagerat. Totodat, nici nu trebuie s evite acordarea
ajutorului de team c face ceva greit. Prima examinare trebuie s evidenieze
posibilele traumatisme fizice ale victimei. Adeseori, aceste lucru este dificil, datorit
strii psihice a accidentatului. Gndurile i sunt haotice i se concentreaz cu greu asupra
celor spuse de personalul de prim ajutor. Purtai-v calm, hotrt i cu ncredere. n
situaii concrete, este recomandabil s acionai n urmtorul mod:
n timpul examinrii, inei n mn dumneavoastr mn accidentatului, pentru a
stabili un contact fizic. Aezai mna cealalt pe pieptul sau pe abdomenul
acestuia, cand l ntrebai dac are dureri n zona respectiv. Aceasta i d
posibilitatea s urmreasc mai uor examinarea efectuat de personalul de prim
ajutor sau s dea rspunsuri clare;
personalul de prim ajutor trebuie s dovedeasc o atitudine optimist i, n primul
rnd, s-i exprime ncrederea c deine controlul asupra situaiei, iar persoana n
dificultate va beneficia n curnd de ajutor;
din consideraie fa de celelalte persoane afectate i pentru a apra accidentatul
de ncordare excesiv, n anumite situaii, este de dorit ca acesta s fie protejat
fa de mediul nconjurtor. n aceast situaie, cei mai muli accidentai au
nevoie de un contact apropiat, de cineva care s-i in de mn, s-i asculte.
INTERVENIA N CAZUL N CARE O PERSOAN ESTE LIPSIT DE
CUNOTIN
n aceast situaie, viteza cu care se acioneaz este de cea mai mare importan.
Examinarea i tratamentul trebuie s fie efectuate rapid. Pentru ca ajutorul acordat s fie
eficient, n primul rnd trebuie efectuat o evaluare a semnelor, a indiciilor clare care
demonstreaz lipsa de cunotin.
n caz de inconstien, persoana nu reacioneaza la atingere sau la
adresare. Este
important sa retinem ca exista multe cauze de pierdere a cunotintei, de
exemplu lezarea
craniului, otravire, consum excesiv de alcool, etc.
Leinul este considerat ca o pierdere a cunotinei pentru scurt timp. O
persoan

leinata se trezete de obicei rapid dac este ntins cu capul n

acelai plan ca i corpul.
Cnd gsii o persoan care pare lipsit de via este important s
cercetai ce s-a
ntmplat, pentru a putea acorda ajutor n modul cel mai eficient. Un
prim pas important
nainte de a acorda ajutor este s v asigurai c nu v supunei pe
dumneavoastr unui
pericol vital. Priviti n jur i controlai dac locul este sigur!
NU V RISCAI NICIODAT PROPRIA VIA! PROTEJAI-V!
Dac este posibil, lsai persoana n poziia n care o gsii.
Scuturai-o uor de umeri i ntrebati: Cum te simi?, Ce s-a
ntmplat?. Dac victima nu rspunde sau nu reacioneaz, este un
semn de inconstien.
Dac victima reacioneaz la atingere sau adresare, nu i-a pierdut
cunotina. Rmneti cu
el/ea. Starea se poate nruti.
- Aezai persoana n poziia "lateral stabil".
- ndepartai-i ochelarii, dac are.
- Descheiai hainele prea strmte i avei grij ca nici un obiect s nu-i
provoace
vtmri prin apsare.
- Chemai ambulana!
Poziia lateral stabil
Pasul 1: Asezati-va n genunchi lateral de
victima si asigurati-va ca ambele picioare sunt drepte.
Pasul 2: Asezati-i bratul de lnga
dumneavoastra, ndoit n unghi drept fata de corp,
cu palma n sus si cu cotul ndoit.
Asezati celalalt brat al victimei n unghi drept
peste piept, cu mna pe obrazul victimei.
Pasul 3: Apucati cu o mna de umarul
de partea opusa a victimei, iar cu cealalta mna de
genunchiul opus.
Pasul 4: Rulati victima pe o parte, catre dumneavoastra. ndoiti-i
genunchiul de
deasupra n unghi aproape drept. Asezati-i mna de deasupra sub obraz.
Pasul 5: Daca este posibil, ramneti lnga persoana fara cunostinta.
Rugati pe
altcineva sa cheme ambulanta. ncercati sa mpiedicati pierderea
caldurii corpului, de
exemplu, prin nvelirea corpului cu o patura sau cu o haina.
DATI ALARMA! CHEMATI AMBULANTA! NU ABANDONATI VICTIMA!
STAREA SE POATE NRAUTATI!
DACA PERSOANA FARA CUNOSTINTA ESTE NTINSA PE BURTA:
Atunci cnd o persoana fara cunostinta este ntinsa pe burta, riscul de
sufocare este
mic. Cu mici ajustari, prin a-i trage capul pe spate, puteti sa-i eliberati
caile respiratorii.

AMELIORAREA DURERII
Durerile pot fi ameliorate prin aplicarea de bandaje, prin imobilizare i printr-o
transportare corespunztoare.
PRIORITI
In cazul in care exist mai multe persoane accidentate, este important s stabilim
prioritile, astfel incat primul ajutor s se acorde cu prioritate persoanei celei mai grav
accidentate. Poate fi dificil de stabilit o linie corect de prioriti, deoarece, cateodat,
cei care prezint cele mai evidente traumatisme nu sunt neaprat i cel mai grav
accidentai. De asemenea, nici cei care atrag cel mai tare atenia prin ipete sau plansete
nu sunt intotdeauna cel mai grav afectai.
PENTRU A EVALUA GRADUL DE AFECTARE
1. Vorbii cu accidentatul!
Care este starea de contien pacientul este contient, coerent, confuz, obosit,
incontient? Are accidentatul dureri? Unde? Ii poate mica accidentatul mainile i
picioarele?
2. Observai accidentatul!
Exist semne de leziuni externe?
Semnele externe dau vreun indiciu asupra gradului i tipului traumatismului?
Accidentatul respir? Cum este respiraia? Normal? Greoaie (cu bolboroseli i
gemete)?
Care este culoarea feei?
3. Atingei accidentatul!
Palpai pulsul la incheietura mainii sau la gat. Este accelerat?
Cum este pielea? Rece? Lipicioas i umed?
Examinai corpul accidentatului i verificai dac sunt semne de fracturi.
4. Evaluai!
Sunt ameninate funciile majore ale vieii
starea de contien, respiraia, circulaia sangelui?
5. Stabilii prioritile!
- Cine necesit tratament pentru salvarea vieii?
- Cine mai poate atepta?
MSURI DE AUTOPROTECIE
Cei care acord primul ajutor vin in contact direct cu persoane rnite, intoxicate sau care
pot suferi de o boal transmisibil. Ca atare, sunt necesare msuri de autoprotecie
pentru cel care intervine. De aceea:
- La persoanele otrvite cu substane toxice pulverizate: se va spla bine cu ap curat
faa acestora, inainte de a executa manevrele de respiraie artificial.

- La persoanele intoxicate cu gaze intr-o incpere inchis: inainte de a se acorda primul

ajutor, vom chema personalul de specialitate, pentru a scoate victimele din mediul toxic.
Prevenirea contaminri cu boli transmisibile prin sange (ex. hepatita B i SIDA):
- La manevra de respiraie artificial: teoretic, singurul risc poate s il constituie sangele
din gura victimei. Se aplic un material filtrant pe faa accidentatului.
- La oprirea hemoragiei: teoretic, singurul risc este numai dac cel care acord primul
ajutor are rni.
In acest caz:
- ii va pansa rnile;
- dac accidentatul sangereaz i este incontinet, se va apsa pe zona hemoragic,
utilizand un strat gros de estur sau se va face compresie cu mana acoperit de un
material impermeabil, pentru a se evita contactul cu sangele victimei;
- dup ingrijirea unui accidentat, splai-v cu grij mainile cu ap i spun!
RESUSCITAREA CARDIO-PULMONAR
Resuscitarea trebuie s fie efectuat numai pe indivizii care sunt in stare de incontien,
nu respir i prezint o posibil intrerupere a circulaiei sangelui (nu au puls). O
persoan in aceast situaie se afl in stare de com. Scopul resuscitrii este de a scoate
pacientul din aceast situaie i de a preveni decesul.
ACIONAI RAPID
Este extrem de important pentru creier s aib un flux continuu de oxigen. Celulele
creierului pot tolera numai o scurt intrerupere a fluxului de oxigen, de obicei intre 3-5
minute.
EXAMINAREA I TRATAMENTUL
Scuturai umrul accidentatului i strigai: Suntei treaz?.
Dac nu exist nici o reacie:
- strigai dup ajutor; deschidei cile de acces ale aerului, vedei dac pacientul respir
(pentru aceasta, folosii numai 5 secunde!).
Dac pacientul nu respir:
- palpai-i pulsul (pentru aceasta, folosii doar 5 secunde).
Dac nu respir, dar are puls:
- incepei respiraia artificial.
Dac nu respir i nu are puls:
- incepei manevrele de resuscitare cardio-pulmonar. Pulsul este examinat la gat, prin
palparea cu degetul arttor i cel mijlociu pe partea lateral a Mrului lui Adam, in
scobitura dintre trahee i muchiul gatului (artera carotid).
DESCHIDEREA CILOR DE ACCES AL AERULUI
Cand persoana care acord primul ajutor asigur deschiderea cilor de acces al aerului,
unei persoane in stare de incontien, in primul rind trebuie s inlture toi corpii strini
vizibili, care obtureaz gura i gatul. Apoi, inclin spre spate capul accidentatului:
aeaz o man pe frunte i cu dou degete de la cealalt man ridic mandibula, fr a
inchide gura accidentatului.
RESPIRAIA ARTIFICIAL (metoda gur la gur)
Dup ce ai deschis cile de acces al aerului, verificai dac pacientul respir.
Verificai dac pacientul are puls.
Blocai nrile pacientului intre dou degete; insuflai aer i verificai dac se ridic
cutia toracic. Folosii dou secunde pentru fiecare insuflare.
Lsai aerul s ias afar i verificai dac se decompreseaz toracele. Meninei capul
accidentatului in aceeai poziie.

RESUSCITAREA CARDIAC
Gsii locul de apsare corespunztor.
Localizai sternul.
Punctul de apsare va fi situat deasupra limitei inferioare a sternului, la o distan de 2
degete.
Aezai palma mainii peste punctul de presare i cealalt palm peste prima. Ridicai
degetele de pe cavitatea toracic.
Apsai drept in jos, de 80-100 ori/min.
Apsai de sus in jos cca. 4-5 cm la o persoan adul. Dac pacientul nu respir i nu
are puls, executai 15 compresiuni externe ale pieptului la dou insuflaii (resuscitarea
cardio-respiratorie).
PLGI I BANDAJE
Pielea este un organ cu funcii importante pentru via. Dar factorii externi ii pot cauza
leziuni care necesit acordarea primului ajutor.
Dup profunzime, se disting:
- tieturi simple, cu afectarea exclusiv a pielii;
- tieturi complexe, cand vtmarea cuprinde, dup caz, oase, vase de sange, nervi,
tendoane, muchi sau organe interne.
DIFERITE TIPURI DE PLGI
Sfaierea, frecarea produc plgi superficiale. Dac nu se infecteaz, ele se vindec fr
a lsa cicatrice.
Inciziile adanci, provocate de tiuri ascuite, pot sangera din abunden. Tietura este
de obicei curat. Sangerarea are un efect de curare i, astfel, pericolul infectrii este
mic, dac obiectul care a produs rana nu a fost murdar sau ruginit.
Penetrri prin strpungere (cu un cui, cuit, geam) cu o deschiztur mic de intrare i
un canal ingust de-a lungul tieturii. Atingerea organelor interne este frecvent i,
adeseori, impuritile ptrund adanc in esuturi, mrind riscul infectrii. Toate plgile
provocate prin injunghiere (ale pieptului sau abdomenului) trebuie tratate de medic,
fiind pericol de perforare. Tot mediul trebuie s examineze i secionarea incheieturilor,
pentru a se evita infeciile.
Plgile provocate prin impucare pot avea aspecte diferite, in funcie de calibrul armei
i de viteza glonului. Cand este lovit de un glon, osul se sfarm. Orificiul de intrare al
glonului poate fi mic i adanc, iar cel de ieire poate fi larg i zdrenuit, esuturile fiind
rupte i insangerate. Schijele provoac o combinaie de rni zdrobite i rni adanci,
similare celor provocate prin impucare.
COMPLICAII ALE PLGILOR
Sangerarea: va inceta de la sine in cazul tieturilor minore. Cand pierderile de sange
sunt mari, exist pericolul intreruperii circulaiei.
Infecia: pielea este un inveli protector impotriva impuritilor care pot ptrunde in
corp. Cand pielea este rupt i intervenise infecia, plaga se inflameaz, temperatura
crete, esutul se umfl i, dup un timp, se formeaz o plag purulent.
Vtmrile interne: datorit pericolului perforaiei, ca in cazul rnilor de cuit in piept
i abdomen sau infectrii articulare in cazul tieturilor in articulaii, toate aceste plgi
trebuie tratate de medic.
Tetanos: plgile infectate, cum sunt cele zdrobite sau tiate, pot conduce la tetanos,
complicaie ce poate fi observat abia dup cateva zile de la infectare.
PRIMUL AJUTOR IN CAZUL PLGILOR PRIN TIERE
Acoperii rana i oprii sangerarea;

- inei ridicat, pe cat posibil, zona afectat a corpului;

- Prevenii intreruperea circulaiei;
- Transportai rnitul la medic sau spital.
ACOPERII RANA I OPRII SANGERAREA
Tieturile mici, deschise, pot fi tratate cu ap curat, cu ap i spun. Marginile deschise
ale tieturii trebuie s fie puse cap la cap, inainte de acoperirea plgii cu un bandaj sau
comprese. Dac tietura este mare i trebuie s fie tratat de medic, persoana care
acord primul ajutor trebuie s curee rana i apoi s aplice un bandaj curat. De obicei,
se acoper cu o compres. Este important ca nimeni s nu ating interiorul compresei cu
degetele. Sangele, impuritile, fragmentele de corpi strini nu se indeprteaz, deoarece
aceasta poate provoca o sangerare i mai mare, crescand pericolul infectrii.
Ca bandaj, folosii faa, care se prinde in trei puncte. Bandajele trebuie s fie aplicate
solid i sigur, dar nu prea stans, ca s pun in pericol circulaia sangelui. Punei bandajul
compresiv sau de susinere peste tietur, in funcie de tipul rnii.
Prevenirea intreruperii circulaiei. In cazul tieturilor mari i al pierderilor masive de
sange, exist pericolul unei intreruperi a circulaiei (vezi prevenirea la cap.
Fracturi).
In ceea ce privete transportul persoanei accidentate vezi cap. Transportul unui
accidentat.
BANDAJAREA
Inainte de a aplica un bandaj, trebuie s tii care este funcia lui. Multe persoane aplic
bandajul numai pentru a acoperi aspectul neplcut al unei plgi. Un bandaj are
urmtoarele funcii:
- protejarea impotriva infeciilor: bandajul pe ran;
- oprirea hemoragiei: bandaje compresive;
- protejarea tieturilor: bandaje de susinere.
BANDAJUL PENTRU RNI/TIETURI
Este format din 2 pri: o parte interioar i una exterioar. Bandajul interior trebuie s
fie curat i s acopere toat suprafaa tieturii, pentru a o proteja de impuriti.
Compresele sterile sunt bune, in special ca bandaje interioare. In cazuri de urgen, se
poate folosi o batist curat. O compres simpl, fixat cu o rol de tifon, este bandajul
folosit in mod obinuit. Un bandaj exterior funcioneaz ca un suport pentru bandajele
interioare. La fel de bine se poate folosi o band elastic sau un bandaj elastic.
BANDAJUL COMPRESIV
Se folosete pentru o tietur adanc ce produce o hemoragie serioas. Acoperii
tietura cu bandaje curate. Aezai un obiect care s exercite presiune (piatr, o bucat
de lemn) pe bandajul de deasupra rnii. Asigurai bandajul printr-o acoperire circular.
Aezai rnitul intr-o poziie ridicat. Apsai bandajul. In cazul unei hemoragii, un
bandaj exterior este aezat ca un bandaj compresiv (aa cum este descris la cap.
Hemoragii Tratamentul in cazul hemoragiei externe). Acest bandaj exterior nu este
neaprat necesar s fie steril.
BANDAJUL DE SUSINERE
O ran a mainii se bandajeaz aplicand o compres pe man i o rol in palm. Mana
este susinut prin aezarea antebraului intr-o earf. Braul trebuie s fie ridicat in
poziia diagonal. Acest bandaj trebuie s protejeze zona afectat de traume externe.
Astfel, se vor reduce durerea i complicaiile. O band elastic este foarte funcional ca
bandaj de susinere.
INFORMAII GENERALE DESPRE BANDAJE

 Bandajele se folosesc fie ca s acopere rnile i s opreasc hemoragia, fie pentru

susinere.
Un bandaj se aplic cu mult siguran, dar nu aa strans incat s afecteze circulaia.
Evitai folosirea nururilor pentru fixarea bandajelor.
Printr-o bandajare corect se va evita frecarea rnii de pielea sntoas. O astfel de
frecare se poate produce, mai ales, la bandajarea picioarelor sau a mainilor.
Nodul bandajului nu trebuie aezat niciodat pe ran. Cand bandajul se aplic peste o
articulaie, el trebuie s aib o poziie inclinat. Aceast poziie este cea mai
confortabil pentru rnit, permiandu-i o mobilitate mai mare a articulaiei.
FRACTURILE
Scheletul uman este compus din aproximativ 220 de oase, legate intre ele prin articulaii
i muchi. O fractur sau ruptur poate fi cauzat de suprasolicitare, violen extern sau
presiune.
TIPURI DE FRACTURI.
Persoana care acord primul ajutor trebuie s fie capabil s deosebeasc o fractur
inchis de una deschis. La fractura inchis, pielea nu este strpuns, in timp ce la cea
deschis apare plaga. Rana poate fi cauzat de o for extern sau de fragmentele osoase
ce foreaz ieirea prin piele. Deosebim deci: fracturi inchise fr rni deschise in
zona osului rupt i fracturi deschise cu rni deschise peste fractur.
SEMNE
Poziie nefireasc
Micare nenatural
Bra sau picior scurtat.
COMPLICAII.
Sangerarea. O fractur deschis poate provoca sangerarea pielii, a muchilor sau
ruperea vaselor mari de sange. i fractura inchis poate provoca o sangerare, chiar
major, dar se evideniaz numai cand apare umflarea zonei vtmate.
Infecia. In cazul oricrei fracturi deschise, exist riscul infectrii. De aceea, cel ce
acord primul ajutor trebuie s acioneze corect i rapid.
Afectarea nervilor. Fragmente ascuite de os pot vtma nervii adiaceni, ceea ce are ca
efect paralizia sau pierderea sensibilitii. Persoana care acord primul ajutor trebuie s
se gandeasc la aceasta in timpul tratamentului sau al transportului.
PRIMUL AJUTOR
Oprii sangerarea i acoperii rana.
Imobilizai, pe cat posibil, partea vtmat.
Prevenii intreruperea circulaiei.
Transportai cu atenie accidentatul la spital.
IMOBILIZAREA CU ATELE
In cazul fracturilor oaselor lungi, ca cele ale gambei, coapsei, braului i antebraului,
pentru a se menine cat mai fixe, sunt necesare atelele.
Criteriile de care trebuie s inei cont:
- Atelele trebuie s fie suficient de lungi ca s imobilizeze articulaiile superioar i
inferioar focarului de fractur. De exemplu, pentru fractura de antebra, atelele trebuie
s cuprind atat articulaia cotului, cat i pe cea a manii.
Pentru a evita stransoarea i frecarea, cptuii atelele;
- Evitai intreruperea circulaiei;
- Atela trebuie s fie rigid, dar nu prea grea. Ca materiale, putei folosi: cartonul,
metalul, plasticul, ziare, pturi (infurate).

IMOBILIZAREA FR ATELE.
Pentru aceasta, se vor folosi materiale textile: earfe, triunghiuri de panz etc. La o
astfel de imobilizare, pentru fracturile membrului superior se va folosi ca atel
trunchiul, iar pentru fracturile membrului inferior se va folosi ca atel membrul inferior
sntos.
PREVENIREA INTRERUPERII CIRCULAIEI.
In cazul apariiei unei hemoragii, este important s se previn intreruperea circulaiei.
Dac persoana care acord primul ajutor este sigur de acest pericol, atunci:
- oprete hemoragia;
- aeaz persoana accidentat pe spate, cu picioarele ridicate i sprijinite, astfel incat o
cantitate suplimentar de sange s se scurg dinspre picioare spre organele vitale ale
corpului;
- ine accidentatul acoperit, dar nu excesiv; calmeaz durerile;
- nu-i da lichide;
- chemand ajutor, transport rapid accidentatul la spital.
FRACTURI ALE MEMBRULUI SUPERIOR
Pentru fracturile antebraului i ale incheieturii manii, este necesar o simpl earf.
Folosii dou earfe in cazul fracturilor antebraului, braului i claviculei. In caz de
urgen, se poate folosi ca earf de prindere, o cma sau o bluz.
FRACTURI ALE MEMBRULUI INFERIOR
Pentru fracturile de old, sunt necesare, pentru imobilizare, dou atele; una extern, de
la subsuoar pan sub articulaia gleznei i una intern sau interioar, de la rdcina
membrului fracturat i pan sub articulaia gleznei.
In cazul imobilizrii fr atele, se vor folosi materiale improvizate earfe, baticuri,
buci de panz cu ajutorul crora membrul inferior fracturat va fi fixat de membrul
inferior fr fractur. Se vor folosi pentru aceasta cca.5 buci de panz, cu care se va
asigura fixarea in puncte diferite, incepand de la coaps i pan la articulaia gleznei.
FRACTURILE COSTALE.
Aceste fracturi, atat cele deschise, cat i cele inchise, pot provoca leziuni ale cutiei
toracice, plmanilor i ale vaselor de sange. Dei s-ar putea ca fracturile s nu fie
vizibile, accidentatul poate ins scuipa sange i spum de sange, uor rozat.
Aezai un bandaj in jurul cutiei toracice, pentru mai mult stabilitate i pentru alinarea
durerii.
Fractura catorva coaste este serioas i poate avea drept urmare oprirea respiraiei.
FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE.
Aceste fracturi pot provoca leziuni ale mduvei spinrii, care au drept consecin
paralizii.
Este foarte important ca salvatorul s examineze pe cat posibil accidentatul la locul
unde s-a produs accidentul.
Posibilitatea unei fracturi de coloan se evideniaz prin urmtoarele semne: contractur
muscular in zona fracturat, asociat sau nu cu deplasri evidente ale vertebrelor. Ele
pot fi insoite de urmtoarele simptome: amoreli sau lipsa de control (paralizie) a unei
zone a corpului, durere ca o fichiuire de bici la nivelul gatului.
Lipsa de control sau amoreli ale corpului de la gat in jos evideniaz o fractur a
coloanei cervicale.
Lipsa de control sau amoreli ale corpului de la mijloc in jos evideniaz o fractur a
coloanei lombare. In situaia in care exist suspiciuni de fractur a coloanei vertebrale,

deplasarea accidentatului se va face numai dac este absolut necesar i numai pstrand
rectitudinea coloanei vertebrale.
PRIMUL AJUTOR IN ENTORSA GLEZNEI.
Cea mai frecvent entors este cea a gleznei.
Urmtoarele recomandri sunt aplicabile pentru toate entorsele:
- Ridicai piciorul afectat;
- Aplicai un bandaj elastic strans;
- Scdei temperatura zonei afectate, prin aplicarea pachetelor cu ghea pe bandaj.
Dup acordarea primului ajutor, este necesar un examen medical.
HEMORAGII
Hemoragiile pot fi: externe i interne. Hemoragia intern nu este vizibil. O persoan
poate avea hemoragie intern din cauza ruperii vaselor de sange sau a organelor interne.
HEMORAGIA EXTERN
Hemoragia masiv din arter: sangele se scurge in exterior in pulsaii, in ritmul
pulsului accidentatului. Hemoragia venelor: un flux continuu de sange.
Hemoragia capilar: o mic scurgere de sange care, de regul, se oprete singur. O
rapid pierdere a sangelui este mai periculoas decat o hemoragie lent i continu. In
hemoragia arterial, sangele se scurge in afar, in pulsaii; pune viaa in pericol i
trebuie s fie oprit imediat. De asemenea, i hemoragia din venele mari poate fi
periculoas.
PRIMUL AJUTOR
Exercitai presiune asupra punctului hemoragic.
Folosii o compres sau, in cazuri urgente, orice materiale textile curate disponibile.
Ridicai zona hemoragic i, in acelai timp, presai rana bandajat.
Aezai persoana accidentat in aa fel incat rana sangerand s fie mai sus decat
planul corpului. Sangerarea va fi, astfel, diminuat, iar in cazul sangerrilor capilare,
acestea se vor opri.
Aplicai un bandaj compresiv. Punei o compres peste ran i strangei apoi cu clame.
Aezai un obiect (piatr, o bucat de lemn) deasupra compresei i bandajai rana.
Bandajul trebuie s fie aplicat stans, aa incat hemoragia s se opreasc. Dac rana
continu s sangereze, dup aplicarea bandajului, mrii compresia printr-o curea, earf
etc.
In cazul unei amputri, braul sau piciorul se vor bandaja complet i se poate aplica
garoul.
Dac este amputat un bra sau un picior, bontul trebuie s fie complet bandajat. Dac
este posibil, odat cu accidentatul, braul sau piciorul trebuie, de asemenea, transportate
la spital. Ele vor fi inute la rece, intr-o pung de plastic pus, la randul ei, intro alt
pung de plastic cu ghea i puin ap.
IMPORTANT IN CAZUL HEMORAGIEI MASIVE:
- datorit pericolului de intrerupere a circulaiei, aezai persoana accidentat culcat pe
spate, cu picioarele ridicate. O persoan lipsit de cunotin trebuie intotdeauna aezat
intr-o poziie lateral stabil;
- calmai durerile i imobilizai fracturile; - nu dai niciodat lichide unei persoane
accidentate i care prezint o posibil intrerupere a circulaiei sangelui; protejai
persoana accidentat impotriva frigului. Cand accidentatul prezint o hemoragie masiv,
oprii hemorgia i asigurai imediat transportul acestuia la spital.
TRATAMENTUL HEMORAGIEI NAZALE

Hemoragia nazal se poate opri dac accidentatul st in poziie vertical, se apleac

puin inainte i ii apas cu degetele ambele nri, circa 5-10 minute.
ARSURI
Cauzele cele mai frecvente ce pot provoca leziuni prin arsuri sunt: accidente casnice
(ap fierbinte, ceai, cafea, grsimi); incendiile; accidentele de munc; accidentele de
main, barc, avion; accidentele provocate prin electrocutare.
Gravitatea arsurilor se msoar in trei grade:
- arsurile de gradul I sunt leziuni superficiale; pielea este roie, uscat i dureroas
(asemntore arsurilor obinuite provocate de soare (foto 1).
- arsurile de gradul II conduc la leziuni mai profunde, dar care nu ajung la straturile cele
mai joase ale pielii. Tegumentele afectate sunt roii i dureroase. Pe aceste zone se
formeaz bici umplute cu un lichid ce conine plasm, care se scurge in afara vaselor
mici de sange (foto 2). In cazul arsurilor prin oprire, se produce o combinaie intre
arsurile de gradul I i cele de gradul II.
- arsurile de gradul III: aici, leziunea ptrunde i mai adanc, strbtand toate straturile
pielii. Aceste arsuri provoac rni sau carbonizeaz suprafaa ars. Un accident la
buctrie, spre exemplu, prin oprire cu un lichid clocotit poate produce chiar leziuni de
gradul III.
PRIMUL AJUTOR
Primul lucru ce trebuie fcut este rcirea imediat a zonei arse, cu ap rece, timp de
pan la o jumtate de or sau pan cand, indeprtand apa de pe zona ars, durerile nu se
mai simt. Prin rcirea locului, se previne i ptrunderea mai adanc a arsurii in esuturile
pielii.
Imbrcmintea ars de pe piele nu trebuie indeprtat decat in cazul in care ea arde
inbuit.
Faza urmtoare o constituie bandajarea suprafeei arse. Folosii comprese sterile,
cearceafuri sau prosoape curate.
Mai trebuie prevenit intreruperea circulaiei, care survine, de obicei, cand suprafaa
pielii este ars in proporie mai mare de 20%. (Determinarea gradului de intindere a
unei arsuri se poate aprecia astfel: suprafaa unei maini reprezint cca.1% din suprafaa
intregului corp; un bra 9 %; un picior 18 %; abdomenul i toracele 18 %, iar
spatele tot cca. 18 %).
De asemenea, trebuie supravegheat i respiraia, cci accidentaii ari pot inhala aer
foarte cald sau gaze otrvitoare. Tratamentul final pentru cei cu arsuri de gradul II i
IIIn trebuie fcut la spital. Deci, atenie la transport!
ARSURI PRIN ELECTROCUTARE
Tipuri de arsuri
Arsuri prin contact. Sunt localizate, de obicei, pe brae i picioare (pri ale corpului
ce vin in contact direct cu firele electrice).
Arsuri in form de arc. Sunt cauzate de o scanteie produs intre dou fire electrice.
Este suficient ca o persoan s se afle in zona in care se produce scanteia, pentru ca
vtmarea s se produc. Intr-un spaiu deschis, scanteia este superficial, dar
intr-un spaiu inchis, ea va fi exploziv, iar urmrile foarte serioase. Un copil poate
suferi un oc electric care-i poate determina oprirea respiraiei i a inimii.
Combinaia contact-arc. Se poate produce dac o persoan in contact cu pmantul
vine in contact cu o alt persoan, in momentul in cre aceasta sufer un oc electric.
PRIMUL AJUTOR

1. Scoaterea victimei de sub influena curentului electric trebuie fcut rapid. Dac
accidentul a fost produs de curent de joas tensiune, este mai uor, cci putei scoate
victima fr a v pune propria via in pericol, trgand-o de haine. In cazul curentului de
inalt tensiune, aciunea este periculoas pentru persoana salvatoare. Excepie face
cazul cand persoana care acord primul ajutor poate ajunge la sursa principal de direct
i o poate intrerupe.
2. Stingerea incendiului. Cand persoana accidentat are hainele in flcri, acestea
trebuie stinse fie cu ap, fie acoperind accidentatul cu o ptur. Nu aruncai ap peste
instalaiile electrice, pan nu a fost intrerupt alimentarea la curentul electric.
3. Reanimarea. Dac accidentatul nu are puls i nu respir, ii facei respiraie artificial
(gur la gur) i masaj cardiac.
4. Scderea rapid a temperaturii corpului. In acest scop, se folosete apa rece.
Procedeul trebuie s continue circa 30 de minute.
5. Bandajarea. Plgile din arsura prin electrocutare sunt curate i trebuie doar protejate
impotriva infectrii. Se vor aplica comprese curate, prosoape, cearceafuri.
6. Transportul la spital este absolut necesar, cci oprirea inimi poate surveni subit, chiar
la cateva ore de la producerea accidentului.
OTRVIRI, INTOXICAII
Semne generale care ne orienteaz spre otrvire: - persoan fr cunotin; crampe
abdominale, grea; plante otrvitoare, medicamente, cutii cu toxic lang victim; miros
de gaz intr-o camer cu una sau mai multe persoane lipsite, mai mult sau mai puin, de
cunotin.
Trebuie s acionm rapid. Primul ajutor trebuie acordat corect. Transportul la spital se
face rapid. Pentru a aciona corect, trebuie s se cunoasc natura toxicului.
Otrava poate ptrunde in organism pe urmtoarele ci:
- gur (prin inghiire);
- plman (prin inhalare);
- piele (prin absorbie).
TOXICE PRIN INGHIIRE
Plante, ciuperci:
- provocai vrstura, dac victima este contient (salvatorul introduce 2 degete in gura
victimei, pan la baza limbii i le mic uor, pan cind aceasta incepe s vomite);
- apoi, dai-i s bea mult ap;
- aezai-o in poziie lateral stabil; dac nu respir, nu are puls, efectuai manevrele de
resuscitare.
Sod caustic, acizi, petrol: Apar leziuni grave in gur, gat, esofag, stomac:
- nu provocai vrstura;
- aplicai comprese reci la gat; aezai victima in poziie lateral stabil;
- transportai-o rapid la spital, sub supraveghere.
INTOXICAII PRIN INHALARE
Cele mai frecvente sunt cele cu monoxidul de carbon (CO): gaze de eapament, arderea
incomplet a combustibilului intr-o sob fr sistem de aerisire, pivnie, calele
vapoarelor.
victima se scoate la aer;
salvatorul trebuie s se protejeze!;
se deschid cile de acces ale aerului;
se efectueaz manevre de resuscitare, dac este cazul;
se aeaz in poziie lateral stabil;

 se transport obligatoriu la spital.

TOXICE CARE PTRUND PRIN PIELE
Substane cum sunt cele folosite in agricultur pentru combaterea duntorilor:
parathion (Verde de Paris) etc.
Primul ajutor
splai pielea victimei cu mult ap;
meninei calmul victimei;
supravegheai-i funciile vitale;
dac este necesar, efectuai manevrele de resuscitare;
transportai victima la spital.
Atenie la autoprotecie!
INEPTURI DE INSECTE I MUCTURI DE ARPE VENINOS
Semne generale: vrsturi, contracii musculare, tremurturi, greutate in respiraie.
Primul ajutor:
- pung cu ghea pe locul inepturii/mucturii;
- supravegheai victima pentru a observa dac prezint semne de intrerupere a circulaiei
sangelui sau de sufocare;
- transportai-o de urgen la spital.
MUCTURI DE ANIMALE
Primul ajutor:
- plaga mucat se bandajeaz;
- dac aceasta sangereaz, oprii hemoragia.
Persoana mucat se va prezenta obligatoriu i cat mai repede la medic. Acesta va stabili
tratamentul. Plgile mucate prezint riscul transmiterii turbrii (rabiei) de la animalul
bolnav la om. Rabia este o boal infecioas netratabil, mortal. Se poate evita
imbolnvirea numai prin vaccinare antirabic, efectuat din timp i corect pentru plgile
mucate, considerate ca posibil infectate cu virusul rabiei.
INSOLAIA
Cea mai obinuit form de insolaie este cauzat de expunerea prelungit la soare.
Insolaia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucreaz in aria soarelui sau in
unitile industriale cu temperaturi inalte i la persoanele care stau prea mult la plaj. In
cazul unei insolaii, temperatura corpului depete 40 grade C. Este o situaie grav,
trebuie s se acioneze rapid, altfel se poate ajunge la deces.
SIMPTOME
Semnele instalrii insolaiei pot aprea pe neateptate. Ele constau in ameeal, sete,
dureri de cap, dezorientare, comportament apatic, grea, contracii musculare, pierderea
cunotinei, febr.
PRIMUL AJUTOR
Scderea temperaturii corpului celui in cauz, prin aducerea lui la umbl i stropirea
cu ap rece.
Administrarea de lichide nealcoolizate persoanelor contiente.
Transportarea la spital, pentru control.
PRIMUL AJUTOR IN INEC
Victima trebuie scoas cat mai repede din ap, dup care se efectueaz manevre de
evacuare a apei din plmani: rsturnat cu faa in jos, victima este prins de salvator de
abdomen, cu mainile fcute ching, ridicat de la sol, cu capul in jos i scuturat de
cateva ori, pan ce apa se scurge afar. Dup aceast manevr, victima este culcat pe
sol, pe burt, cu faa intoars intr-o parte i se cur gura i nrile de eventuali corpi

strini. Dac accidentatul nu respir, il aezm in poziia cunoscut (faa in sus, capul
flectat pe spate) i incepem manevrele de resuscitare respiratorie; dac nu are nici puls,
efectum i manevrele de resuscitare cardiac. Victima trebuie transportat de urgen la
spital.
DEGERTURI LOCALE
Degerturile pot aprea chiar la temperaturi de zero grade. O temperatur moderat
sczut, combinat cu umezeal i vant, este deseori mai periculoas decat temperatura
sczut fr vant, pentru c umezeala i vantul sporesc pierderea cldurii prin piele.
Degerturile locale se impart in: degerturi superficiale i degerturi profunde.
Degertura superficial se limiteaz la zona pielii. Cele mai afectate sunt degetele de la
maini i picioare, urechile, nasul, obrajii. Degeratul are senzaia de furnicturi ale pielii,
urmat de o durere moderat. Apoi, pe piele, apar pete albe.
Degertura profund nu se limiteaz numai la piele, ci interseaz i muchii i oasele.
In acest caz, pielea devine alb, tare, rece, insensibil i imobil pe planurile profunde.
PRIMUL AJUTOR
Degerturile superficiale trebuie s fie tratate cat se poate de rapid. Pielea degerat se
poate inclzi in contact cu pielea cu temperatur normal: degetele se pun la subsuoar,
brbia i urechile se aeaz in palme, iar picioarele lang abdomenul
persoanei care acord primul ajutor. Meninei contactul cu pielea cald pan cand
pielea ii recapt culoarea, sensibilitatea i consistena. Degerturile profunde nu
trebuie tratate pe loc. Cel afectat trebuie transportat intr-un loc unde i se poate aplica
tratamentul necesar. Pan atunci, protejai poriunea degerat de traumatisme i
presiuni; scoatei victima din vant i frig; nu bandajai degertura; nu masai, infurai-l
in haine clduroase i transportai-l la spital.
TRANSPORTUL UNUI ACCIDENTAT
Transportul inseamn oricare dintre modalitile prin care putem deplasa o persoan
traumatizat sau bolnav. Metodele de transport depind de tipul accidentrii i de
mijloacele materiale de care dispunem. Inainte ca o persoan accidentat s fie
transportat, trebuie s reflectm asupra catorva aspecte.
ACCIDENTATUL TREBUIE TRANSPORTAT INAINTE DE TRATAMENT?
Trebuie evitat transportarea sau micarea inutil a victimei; cu toate acestea, o micare
minim poate fi necesar pentru a se face o evaluare corect a situaiei, inainte de
acordarea primului ajutor. Dac exist pericolul de explozie, incendiu, gaze, avalane,
persoana accidentat trebuie scoas din zona respectiv, intr-un loc in care s se afle in
siguran.
CE TRAUMATISME A SUFERIT VICTIMA?
Inainte de a transporta accidentatul, el trebuie examinat pentru a i se evalua gradul i
natura trumatismelor suferite; ele vor stabili ordinea urgenelor, in raport cu transportul.
Acest lucru este important mai ales in cazurile cu mai muli accidentai.
MSURI IN VEDEREA TRANSPORTRII
Dup ce accidentatul a fost examinat i traumatismele evaluate, el trebuie pregtit
pentru a fi transportat. Tratamentul necesar la locul accidentului depinde de situaie.
Dac o persoan i-a fracturat piciorul, iar ambulana este pe drum, nu mai este nevoie
s punem piciorul in atel. Tratamentul se limiteaz la sprijinirea piciorului in timpul
transportului la spital. Dac transportul este de durat i dificil (cum este, de exemplu,
in cazul folosirii schiurilor ca targ), se acioneaz difereniat. Fractura trebuie s fie
fixat in atel, cu mare grij, iar corpul bine infuat i legat, in siguran, de targa din
schiuri.

ALEGEREA METODEI DE TRANSPORT

Dac avei la indeman mai multe posibiliti de transport, dou aspecte v vor ajuta s
o alegei pe cea mai indicat. Natura accidentului. Traumatismele grave (victimele cu
tulburri circulatorii sau respiratorii) trebuie transportate rapid la spital sau, dac este
prea mare distana, la cel mai apropiat cabinet medical. In cazul unui traumatism al
gatului, capului sau spatelui, transportarea trebuie s se fac cu cea mai mare grij.
Tratamentul in timpul transportului, Viaa celor mai multe persoane accidentate depinde
i de tratamentul acordat in timpul transportrii. Poate este nevoie s se continue primul
ajutor acordat anterior sau poate trebuie s se aplice un nou tratament. Este, deci,
necesar o pregtire special a personalului care asigur transportul i, totodat, trebuie
s se respecte norme speciale de transport.