Managementul Clasei de Elevi An 3 Sem 2

Managementul clasei de elevi si educational
Anul III Pedagogie 2009-2010
MULTIPLE CHOICE
1. Termenul de “management” desemneaza:

a. stiinta, arta si tehnica de a planifica, a organiza si a controla elementele unui
sistem, ale unui domeniu de activitate specific
b. o colectie de termeni specifici privind activitatea manageriala
c. o metodologie de abordare globala, optima, strategica a activitatii de educatie,
ansamblul de principii si functii, de norme si metode de conducere care asigura
realizarea obiectivelor sistemului educativ
d. stiinţa si arta de a pregati resursele umane, de a forma personalitati potrivit unor
finalitati solicitate de societate şi acceptate de individ.
e. o specializare a cadrelor didactice de conducere
ANS: A
2. Termenul de “management educational” se refera la:

c. o metodologie de abordare globala, optima, strategica a activitatii de educatie,
realizarea obiectivelor sistemului educativ
d. ştiinţa şi arta de a pregăti resursele logistice, de a dezvolta potrivit unor finalităţi
solicitate de societate şi acceptate de individ.
ANS: C
3. Termenul de “management educational” se refera la:

c. o metodologie de abordare globala, optima, strategica a activitatii de productie,
realizarea obiectivelor sistemului.
d. stiinta si arta de a pregati resursele umane, de a forma personalitati potrivit unor
finalitati solicitate de societate şi acceptate de individ.
ANS: D
4. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational se efectueaza la nivelul sistemului de

invatamant. Este vorba despre nivelul de analiza:
a. macrostructural
b. intermediar
c. organic
d. microstructural
e. tehnic
ANS: A
5. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational se efectueaza la nivelul institutiei

scolare. Este vorba despre nivelul de analiza:
a. macrostructural
b. intermediar
c. organic
d. microstructural
e. tehnic
ANS: B
6. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational se efectueaza la nivelul clasei de

elevi. Este vorba despre nivelul de analiza:
a. macrostructural
b. intermediar
c. organic
d. microstructural
e. tehnic
ANS: D
7. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational este cel macrostructural. Acesta se
efectueaza la nivelul:
a. clasei de elevi
b. paturii sociale
c. institutiei scolare
d. sistemului de invatamant
e. sindicatelor
ANS: D
8. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational este cel intermediar. Acesta se
a. clasei de elevi
b. paturii sociale
e. sindicatelor
ANS: C
9. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational este cel microstructural. Acesta se
a. clasei de elevi
b. paturii sociale
e. sindicatelor
ANS: A
10. O stiinta analizeaza managementul educational din perspectiva teoriilor organizarii si a

conducerii diferitelor structuri organizationale. Este vorba despre:
a. antropologie
b. sociologie
c. lingvistica
d. politologie
e. psihologie
ANS: B
11. O stiinta abordeaza managementul educational prin capacitatea sa de a reflecta simultan stiinta
si arta conducerii. Este vorba despre:
a. antropologie
b. sociologie
c. lingvistica
d. politologie
e. psihologie
ANS: D
12. O stiinta aflata in relatii cu managementul educational reflecta mecanismele interne ale activitatii
umane, la intersectia dintre motivatiile individuale si finalitatile sociale. Este vorba despre:
a. antropologie
b. sociologie
c. lingvistica
d. politologie
e. psihologie
ANS: E
13. Una dintre caracteristicile specifice ale managementului educational asigură functionarea optimă a
sistemului educational (planificare, decizie, coordonare, control, strategii si metodologii
educationale). Este vorba despre:
a. caracterul complex al actiunilor

b. caracterul participativ
c. structurarea problematicii educationale dupa particularitatile colectivitatii
d. caracterul sistemic şi integrativ
e. caracterul dinamic
ANS: A
14. Una dintre caracteristicile specifice ale managementului educational presupune implicarea activa a
elevilor, profesorilor, parintilor. Este vorba despre:

ANS: B
15. Una dintre caracteristicile specifice ale managementului educational se refera la faptul ca acesta
prezinta deschidere spre alte domenii. Este vorba despre:

ANS: E
16. Una dintre caracteristicile specifice ale managementului educational se refera la posibilitatea de
anticipare pe baza tendintelor de evolutie a sistemului Este vorba despre:

c. caracterul prospectiv
ANS: C
17. Una dintre caracteristicile specifice ale managementului educational arată cum trebuie realizate
obiectivele şi aplicate metodologiile. Este vorba despre:

c. caracterul prospectiv
d. caracterul indicativ-instrumental
ANS: D
18. anagementul educational poate fi realizat la nivel macropedagogic, ceea ce presupune

aplicarea sa la nivelul:
a. sectorului bugetar
b. corpului profesoral
c. institutiilor scolare
e. clasei de elevi
ANS: D
19. anagementul educational poate fi realizat la nivel intermediar, ceea ce presupune aplicarea
sa la nivelul:
d. sistemului de învatamant
e. clasei de elevi
ANS: C
20. anagementul educational poate fi realizat la nivel micropedagogic, ceea ce presupune

aplicarea sa la nivelul:
d. sistemului de învatamant
e. clasei de elevi
ANS: E
21. Una dintre functiile managementului educational implica valorificarea tuturor resurselor
pedagogice. Este vorba despre functia de:
a. planificare şi organizare a sistemului de invatamant

b. orientare a metodologica a procesului de invatamant
c. reglare şi autoreglare a sistemului de invatamant si a procesului de invatamant
d. adaptare la economia de piata
e. negociere cu managerii organizatiei scolare
ANS: A
22. Una dintre functiile managementului educational presupune actiuni de informare, evaluare.
Este vorba despre functia de:

b. orientarea metodologica a procesului de invatamant
ANS: B
23. Una dintre functiile managementului educational implica valorificarea resurselor umane,
materiale, financiare si informationale. Este vorba despre functia de:

b. orientare a metodologica a procesului de invatamant
ANS: A
24. Una dintre categoriile de resurse pedagogice valorificata de managementul educational (prin
intermediul functiei de planificare şi organizare a sistemului de invatamant) este cea a
resurselor umane, categorie de resurse care include:
a. spatiul, timpul, baza didactico-materiala
b. buget central, local, contributiile comunitatii educative
c. cadrele didactice, personal administrativ, elevi, parinti
d. sindicate, patronate, administratie publica locala
e. planuri, programe de invatamant, indrumare metodice, materiale curriculare
ANS: C
resurselor materiale, categorie de resurse care include:
ANS: A
resurselor financiare categorie de resurse care include:
ANS: B
resurselor informationale, categorie de resurse care include:
ANS: E
28. Procesul de conducere (managementul) este o caracteristică a oricărei activităţi organizate ce

tinde spre o:
a. eficienta medie
b. realizare obiectivata a activitatilor planificate
c. cooperare interna in cadrul institutiilor scolare
d. realizarea unei concordante intre obiective si realizari
e. eficienţă maximă
ANS: E
29. Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordării activitatilor din clasa de elevi
din perspectiva managementului se refera la faptul ca orice clasa presupune asocierea unui
numar de indivizi cu statute şi roluri bine definite, in vederea realizarii unor obiective. Este
vorba despre argumentele de tip:
a. organizational
b. epistemic
c. istoric
d. sociologic
e. psihologic
ANS: A
30. Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitatilor din clasa de elevi
din perspectiva managementului se refera la deschiderea spre noi teorii, spre noi abordari
stiintifice a stiintelor socio-umane, inclusiv a pedagogiei. Este vorba despre argumentele de
tip:
a. organizational
b. epistemic
c. istoric
d. sociologic
e. psihologic
ANS: B
din perspectiva managementului se refera la faptul ca profesorul a fost intotdeauna persoana
care controleaza, dirijeaza pe altii, dar se şi autocontrolează. Este vorba despre argumentele de
tip:
a. organizational
b. epistemic
c. istoric
d. sociologic
e. psihologic
ANS: C
din perspectiva managementului se refera la faptul ca relatiile educationale se desfasoară intr-
un cadru organizational dinamic. Este vorba despre argumentele de tip:
a. organizational
b. epistemic
c. istoric
d. sociologic
e. psihologic
ANS: D
din perspectiva managementului se refera la faptul ca invatarea este un proces social. Este
a. organizational
b. epistemic
c. istoric
d. sociologic
e. psihologic
ANS: D
din perspectiva managementului se refera la faptul ca in clasa de elevi au loc raporturi si
interactiuni, luari de pozitii personale fata de altii. Este vorba despre argumentele de tip:
a. organizational
b. epistemic
c. istoric
d. sociologic
e. psihologic
ANS: E
din perspectiva managementului se refera la faptul ca adaptarea elevului la cadrele
institutionale şi organizationale se desfasoara si prin procedee psihologice diferentiate. Este
a. organizational
b. epistemic
c. istoric
d. sociologic
e. psihologic
ANS: E
din perspectiva managementului porneste de la faptul ca extinderea conceptului de
management asupra educatiei in general si a activitatii educative desfasurate in clasa de elevi
este legitimă si benefica. Este vorba despre argumentele de tip:
a. managerial
b. epistemic
c. istoric
d. sociologic
e. psihologic
ANS: A
37. Una dintre paradigmele care orientează domeniul de studiu al managementului clasei
porneste de la ideea conform careia reglementarea conduitei umane se realizeaza
printr-un ansamblu de norme explicite si institutionalizate. Este vorba de paradigma:
a. novatoare
b. introspectiva
c. clasei de elevi
d. normativa
e. interpretativa
ANS: D
38. Una dintre paradigmele care orienteazã domeniul de studiu al managementului clasei este
centrata pe individ, in diferite ipostaze sociale, pe ideea ca o colectivitate este formata din
persoane ce desfasoara acte constiente, care nu pot fi cuprinse într-o teorie generala. Este
vorba de paradigma:
a. novatoare
b. introspectiva
c. clasei de elevi
d. normativa
e. interpretativa
ANS: E
39. Grupul scolar este definit ca totalitate de persoane reunite cu scopul desfăşurării unor activităţi
specifice, avand caracteristicile unui:
a. grup non-formal
b. grup informal
c. organism social colectiv
d. organism non-antropic
e. organism individual
ANS: C
40. Una dintre caracteristicile grupului scolar se refera la faptul ca acesta reflecta convergenta
dintre membrii săi. Aceasta caracteristica poarta denumirea de:
a. coeziune
b. convergenta
c. concatenare
d. cooperare
e. coactiune
ANS: A
41. Una dintre caracteristicile grupului scolar evidentiază totalitatea transformarilor care au loc in
interiorul sau. Aceasta caracteristica poarta denumirea de:
a. destructurare
b. dislaxie
c. dinamica
d. dimensionare
e. debusolare
ANS: C
42. Una dintre caracteristicile grupului scolar evidentiaza totalitatea trasaturilor ce caracterizeaza
un colectiv concret privit ca intreg prin care se deosebeste de celelalte colective. Aceasta
caracteristica poarta denumirea de:
a. semnificare
b. structurare
c. sionism
d. sintalitate
e. simplificare
ANS: D
43. Clasa de elevi prezinta caracteristicile unui grup de tip:
a. permanent
b. primar
c. potential
d. personal
e. potentat
ANS: B
44. Un rol important în analiza clasei de elevi ca grup primar specific il ocupa studiul:
a. documentelor sociale
b. grupurilor numerice
c. proceselor de transformare
d. proceselor de grup
e. izomorfismelor
ANS: D
45. Un tip de procese de grup care au loc in cadrul grupurilor scolare se refera la faptul ca sarcina
comuna este cea de invatare si este precis formulata de catre profesor si elevi. Este vorba
despre procesul de:
a. afectiv- axiologic
b. comunicare
c. echivalare
d. realizare a sarcinii
e. influenta
ANS: D
46. Un tip de procese de grup care au loc in cadrul grupurilor scolare se desfasoara in stransa
legatura cu procesul de realizare a sarcinii. Este vorba despre procesul de:
b. comunicare
c. echivalare
e. influenta
ANS: B
47. Un tip de procese de grup care au loc in cadrul grupurilor scolare re refera la faptul ca atractia
dintre membrii clasei constituie o conditie fundamentala a performantelor scolare inalte. Este
vorba despre procesul:
b. comunicare
c. echivalare
e. influenta
ANS: A
48. Un tip de procese de grup care au loc in cadrul grupurilor scolare asigura uniformitatea
comportamentelor membrilor clasei. Este vorba despre procesul de:
b. comunicare
c. echivalare
e. influenta
ANS: E
49. Relatiile care se manifesta in interiorul clasei de elevi si care determină climatul psihosocial
poarta denumirea de relatii:
a. impersonale
b. evidentiate
c. excelente
d. interpersonale
e. educative
ANS: E
50. Una dintre perspectivele de abordare a clasei ca grup social specific concepe clasa de elevi ca
fiind un grup social unde, ca urmare a interrelatiilor ce se stabilesc intre membrii săi, apare si
se manifesta ca realitate socială cu consecinţe multiple asupra desfasurării procesului
instructiv- educativ. Este vorba despre perspectiva:
a. psihosociala
b. didactica
c. etica
d. sociotehnica
e. emotionala
ANS: A
51. Una dintre perspectivele de abordare a clasei ca grup social specific presupune evidentierea
proceselor formative ce au loc in interiorul clasei de elevi . Este vorba despre perspectiva:
a. psihosociala
b. didactica
c. etica
d. sociotehnica
e. emotionala
ANS: B
52. Una dintre perspectivele de abordare a clasei ca grup social specific presupune evidenţierea
aspectului instituţionalizat al clasei. Este vorba despre perspectiva:
a. psihosociala
b. didactica
c. etica
d. sociotehnica
e. emotionala
ANS: B
53. Grupul social primar care este in mod concomitent cadrul psihosocial al desfasurarii activitatii
de instruire si educare si un cadru de comunicare şi socializare poarta denumirea de:
a. colectiv profesoral
b. grup de vecinatate
c. clasa de elevi
d. grup secundar
e. organizatie scolara
ANS: C
54. Doar unul dintre variantele de raspuns de mai jos include cele doua mai cunoscute
perspective de abordare a clasei ca grup social specific. Indicati varianata corecta!
a. psihosociala si organizationala
b. didactica si psihosociala
c. didactica si etica
d. deontologica si logica
e. didactica si economica
ANS: B
55. La nivelul clasei de elevi, este analizata un tip de forte cu rol orientativ si reglator, care au rol
important în stabilirea normelor grupului, a modelelor de comportament grupal. Este vorba de
influenta:
a. personala a profesorului
b. de lider a profesorului
c. de grup
d. organizatiei scolare
e. tertilor
ANS: C
56.
Unul dintre factorii care determină calitatea managementului la nivelul clasei de elevi se
refera la asigurarea sistemului de invatamant cu personal calificat. Este vorba despre:
a. structura familială a colectivului de elevi

b. formarea cadrelor didactice
c. recrutarea si selectia cadrelor didactice
d. managementul organizatiei scolare
e. deontologia didactică
ANS: C
57. Recrutarea si selectia personalului din invatamant sunt activitati:
a. independente
b. interdependente
c. invers proportionale
d. inadecvate
e. incongruente
ANS: B
58. Activitatea de a evalua unul sau mai mulţi candidati prin prisma unui post vacant in
invatamant si a evidentia o concordanta cat mai buna intre candidat si munca sa poarta
denumirea de
a. selectie
b. recrutare
c. profilare
d. restructurare
e. organizare
ANS: A
59. Una dintre activitatile prealabile selectiei vizeaza atributiile, respectiv fisa procedurala a
postului. Este vorba despre:
a. definirea generala a postului didactic

b. intocmirea listei operatiilor didactice de indeplinit
c. stabilirea conditiilor psihice sau materiale legate de indeplinirea sarcinilor
didactice
d. stabilirea calificarilor cerute
e. negocierea atributiilor cu angajatul
ANS: B
60. Una dintre activitatile prealabile selectiei vizeaza stabilirea caracteristicilor psihologice,
pedagogice şi psihosociale pe care trebuie să le posede un candidat pe postul didactic
respectiv. Este vorba despre:
a. definirea generala a postului didactic
b. intocmirea listei operatiilor didactice de indeplinit
c. stabilirea conditiilor psihice sau materiale legate de indeplinirea sarcinilor
didactice
d. stabilirea calificarilor cerute
e. negocierea atributiilor cu angajatul
ANS: D
61.
Formarea cadrelor didactice contine două etape (faze) absolut obligatorii. Acestea sunt:
a. recrutare si selectie
b. formarea initiala si formarea continua.
c. formarea profesorilor si formarea dirigintilor
d. formarea liceala si formarea universitara
e. formare si reconversie
ANS: B
62.
Literatura de specialitate descrie trei niveluri de eficienta ale formarii cadrelor didactice.
Nivelul II se refera la:
a. actiunea de formare (initiala)

b. eficienta pedagogica
c. modificarea de comportament
d. variatia de randament
e. performanta şi ameliorare cantitativa si calitativa a activitatii
ANS: C
63.
Literatura de specialitate descrie trei niveluri de eficienţă ale formării cadrelor didactice.
Nivelul III se refera la:

ANS: D
64.
Literatura de specialitate descrie trei niveluri de eficienţă ale formării cadrelor didactice.
Nivelul I se refera la:

ANS: B
65. In stransa legatura cu formarea competentelor didactice ale cadrelor didactice se pune
problema:
a. compensarii competentelor didactice

b. deontologiei didactice
c. deontologiei organizatiei scolare
d. relatiei parinti-copii
e. reorientarii profesionale
ANS: B
66.
Semnificatiile pe care cadrul didactic le da normelor prevazute si maniera in care acestea sunt
traduse in comportamentul de rol poarta denumirea de:
a. interpretarea rolului
b. conflict de rol
c. interpretari subiective
d. deontologie didactica
e. resemnificare conceptuala
ANS: D
67. Exista si in prezent conform carora managementul clasei de elevi este sinonim cu asigurarea
unei:
a. definiri a rolului
b. discipline ferme
c. interpretari subiective
d. deontologii didactice
e. operationalizari a obiectivelor
ANS: B
68. Conceptia conform careia constrangerea exterioara prin dispozitii, ordine, interdictii, pedepse
inabusă manifestarile spontane ale copilului si deci, constituirea personalitatii sale, poarta
denumirea de:
a. conditionare
b. colaborare
c. permisivism
d. autoritarism
e. antinomie
ANS: C
69. Conceptia conform careia intrucat natura umana este prin esenta ei predispusa spre manifestari
negative, fapt care implica cu necesitate masuri severe de constrangere poarta denumirea de:
a. conditionare
b. colaborare
c. permisivism
d. autoritarism
e. antinomie
ANS: D
70. Succesul unui management al clasei presupune o anumită grija pentru prevenirea unor:
a. comportamente nenormate
b. apatitiei unor noi membrii ai clasei de elevi
c. redefiniri a obiectivelor educatiei
d. situatii de criza
e. situatii directionate
ANS: D
71. Din perspectivă didactica, mobilierul trebuie instalat şi reglat dupa:
a. caracteristicile psihice ale elevilor

b. spatiul din clasa
c. obiectivele instructiv-educative ale activitatii
d. instructiunile de montare
e. situatiile scenariu
ANS: C
72. Caracteristica mobilierului şcolar care permite acestuia să poată fi reorganizat, compus si
descompus in functie de sarcina didactica fundamentala si de stilul educational al cadrului
didactic poarta denumirea de:
a. majoritate
b. rentabilitate
c. modularitate
d. relevanta
e. conectivitate
ANS: C
73. Substructura dimensionala a managementului clasei de elevi, dependentă de ergonomia

acesteia poarta denumirea de:
a. vizibilitate
b. rentabilitate
c. modularitate
d. relevanta
e. conectivitate
ANS: A
74. Vizibilitatea este o constantă ergonomică apropiată de:
a. cerintele deontologice
b. rentabilitate
c. modularitate
d. igiena scolara
e. corespondenta
ANS: D
75. Clasa trebuie amenajată nu numai după reguli de ordin instructiv-educativ, ci şi de ordin:
a. deontologic
b. relevant
c. estetic
d. igienic
e. conativ
ANS: C
76. Adaptarea spatiului scolar al clasei, inclusiv al mobilierului, la necesitatile somato-fiziologice

si de sanatate ale elevilor poarta denumirea de:
a. vizibilitate
b. rentabilitate
c. modularitate
d. relevanta
e. conectivitate
ANS: A
77. Dimensiunea psihologica vizeaza atat caracteristicile de ordin strict psihologic, cat şi cele care
tin de:
a. antropologie
b. sociologie
c. psihologia educatiei
d. psihologia artei
e. etnologie
ANS: C
78. Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoasterea si

respectarea:
a. cerintelor normative
b. particularitatilor individuale ale elevilor
c. constiintei colective
d. obiectivelor didactice
e. elementelor ergonomice
ANS: B
79.
O dimensiune a managementului clasei de elevi vizează caracteristicile grupului clasa
comparativ cu cele ale grupului social in general. Este vorba despre dimensiunea:
a. ergonomica
b. psihologica
c. sociala
d. normativa
e. operationala
ANS: C
80.
O dimensiune a managementului clasei de elevi vizeaza ansamblul de norme, de reguli care
regleaza intreaga desfasurare a activitatii in grupul scolar. Este vorba despre dimensiunea:
a. ergonomica
b. psihologica
c. sociala
d. normativa
e. operationala
ANS: D
81.
O dimensiune a managementului clasei de elevi vizeaza diferitele proceduri şi strategii ale
cadrului didactic atunci când situatia grupului-clasa necesita acest fapt. Este vorba despre
dimensiunea:
a. ergonomica
b. psihologica
c. sociala
d. normativa
e. operationala
ANS: E
82.
Un tip de norme, de reguli care regleaza intreaga desfasurare a activitatii in grupul scolar sunt
norme ascunse, mai puţin clar exprimate, dar subintelese. Este vorba despre normele de tip:
a. introspectiv
b. implicit
c. explicit
d. excentric
e. expres
ANS: B
83. Dimensiunea operationala a managementului clasei de elevi este reprezentată si de problema
conformării la anumite:
a. realitati conceptuale
b. norme socio-educationale
c. interventii terapeutice
d. receptivitati senzoriale
e. reguli non-sociale
ANS: B
84. Actiunea de influenta educationala desfasurata de cadrul didactic in scopul respectarii

normelor explicite de către elevi se soldeaza, de cele mai multe ori, cu fenomene de:
a. conformare fortata
b. conformism
c. negociere
d. conformare acceptata
e. obedienta
ANS: D
85.
Interdependenta atitudinala si de interventie a cadrului didactic in situatii de criza este
dependenta de prezenta la acesta a:
a. capacitatilor reglatorii
b. proceselor motivationale
c. capacitatilor inovatoare
d. proceselor volitionale
e. cunoasterii grupului
ANS: C
86. Trasatura definitorie a demersurilor manageriale ale cadrului didactic care presupune un set
corecturi aduse mereu acţiunii educationale poarta denumirea de:
a. corectie
b. schimbare
c. reproducere
d. memorare
e. confirmare
ANS: B
87. De regula, agentul schimbarii in cadrul clasei de elevi este:
a. elevul
b. directorul (managerul) scolii
c. grupul-clasa
d. cadrul didactic
e. inspectorul de specialitate
ANS: D
88. In contextul aplicarii managementului clasei de elevi, singura modalitate de a personaliza un

set de norme si reguli specifice constituirii grupului scolar este:
a. inspectia scolara
b. inovatia
c. inregistrarea
d. incertitudinea
e. introducerea unor noi procedee didactice
ANS: B
89. Actiunea organizata si structurata exercitata in cadrul clasei de elevi asupra unei persoane in
vederea formarii sau schimbarii unor comportamente (atitudini) poarta denumirea de:
a. inspectie scolara
b. inovatie de proces
c. influenta educationala
d. incapsulare
e. introducere unor noi procedee didactice
ANS: C
90.
nfluenta personala a profesorului este determinata de urmatorii factori:
1. relaţia afectiva stabilita intre profesor si elevi;
2. perceptia elevului asupra profesorului;
3. folosirea in exces a influentei de catre profesor;
4. gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale cadrului didactic;
5. politica ministerului educatiei.
Doar una dintre variantele de raspuns de mai jos cuprinde toti factorii care determina influenta
profesorului. Care este aceasta?
a. 1+2+3
b. 1+2+3+5
c. 1+2+3+4
d. 1+2+4+5
e. 2+3+4+5
ANS: C
91.
In ultimii ani conceptul de implicare este mult utilizat in literatura psihosociologica, in mod
special in ceea ce priveste implicarea in:
a. sarcina
b. organizatie
c. grupul scolar
d. colectivul profesoral
e. comunitate
ANS: A
92. Implicarea indivizilor numai prin raportare la valorile si scopurile generale ale clasei de elevi
exprima calitatea acesteia de a fi:
a. simultana
b. sociala
c. semnificanta
d. descriptiva
e. descrisa
ANS: B
93. Unul dintre factorii care influenteaza atractia interpersonala este preferinta pentru persoanele
(colegii) care-si desfasoara activitatea in aproprierea noastra. Este vorba depre:
a. proximitate
b. similaritate
c. complementaritate
d. colegialitate
e. sociometrie
ANS: A
94. Unul dintre factorii care influenteaza atractia interpersonala presupune alegerea persoanelor
cu care ne aseamanam foarte mult în plan aptitudinal, valoric şi motivational. Este vorba
depre:
a. proximitate
b. similaritate
d. colegialitate
e. sociometrie
ANS: B
95. Unul dintre factorii care influenteaza atractia interpersonala corespunde in plan psihologic cu
identificarea tipurilor de diade ce ii pot face pe parteneri să rezolve elemente de personalitate
reciproc necesare. Este vorba depre:
a. proximitate
b. similaritate
d. colegialitate
e. sociometrie
ANS: C
96.
In cadrul comunicarii interpersonale in cadrul clasei de elevi un loc aparte il ocupa modul
concret al vorbirii noastre: volumul vocal, ritmul vorbirii, tonalitatea, articularea cuvintelor.
Aceste caracteristici sub cunoscute sub denumirea de:
a. verbal
b. nonverbal
c. paraverbal
d. vorbire
e. descriere verbala
ANS: C
97.
naliza managementului clasei de elevi nu poate fi completă fără o analiza a personalitatii
cadrului didactic. Această analiză trebuie să aibe in vedere:
1. personalitatea de baza;
2. personalitatea cristalizata;
3. stilul educational al cadrului didactic;
4. cerintele managementului scolar;
5. stilul managerial al cadrului didactic.
Doar una dintre variantele de raspuns de mai jos cuprinde toti factorii necesari pentru o analiza
completa a personalitatii cadrului didactic. Care este aceasta varianta?
a. 1+2+3
b. 1+2+3+5
c. 1+2+3+4
d. 1+2+4+5
e. 2+3+4+5
ANS: B
98.
Una dintre dimensiunile caracteristice stilului managerial al cadrului didactic include
proiectarea şi planificarea. Este vorba despre:
a. omogenitate si structurare
b. nivelul strategic
c. nivelul instrumental
d. nivelul tangibil
e. personalitatea de baza
ANS: B
99.
Una dintre dimensiunile caracteristice stilului managerial presupune adaptarea la exigentele
si variabilele situatiei. Este vorba despre:
a. omogenitate si structurare
b. nivelul strategic
c. nivelul instrumental
d. nivelul tangibil
e. personalitatea de baza
ANS: C
100. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include stabilirea operationala a
obiectivelor. Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
c. control si indrumare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: A
101. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include analiza detaliata a
resurselor educationale şi manageriale. Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: A
102. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include precizarea activitatilor
ce se vor organiza pentru realizarea obiectivelor. Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: A
103. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include stabilirea si esalonarea
in timp a responsabilitatilor (pentru cadrul didactic dar şi pentru elevi). Este vorba despre rolul
de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: A
104. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include coordonarea. Este vorba
despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: B
105. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include realizarea echilibrului
autoritate-putere-responsabilitate. Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: B
106. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include unitatea de comanda.
Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: B
107. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include delegarea. Este vorba
despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: B
108. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include functia de supraveghere
(a functionarii procesului). Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: C
109. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include functia de conexiune
inversa. Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: C
110. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include functia de prevenire a
eventualelor situatii de criza educationala. Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: C
111. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include obtinerea informatiilor
si prelucrarea statistica a acestora. Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: D
112. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include elaborarea aprecierilor.
Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: D
113. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include clasificarea
(identificarea situatiei de criza). Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: E
114. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include formularea (realizarea
unei judecati de valoare cu privire la situatia problematicii). Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: E
115. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include finalizarea procesului şi
reluarea relaţilor normale profesor-elev sau elev-elev. Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
d. evaluare
e. consiliere
ANS: E
116. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic este din punct de vedere
managerial un proces de alegere in mod deliberat a unui mod de actiune pentru a ajunge la un
anumit rezultat. Este vorba despre rolul de:
a. planificare
b. organizare
c. decizie educationala
d. evaluare
e. consiliere
ANS: C
117. Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic reprezintă selectarea unui
anumit curs al acţiunii dintr-un număr de alternative. Este vorba despre rolul cunoscut sub
denumirea de:
a. planificare
b. organizare
c. decizie educationala
d. evaluare
e. consiliere
ANS: C
118. Dupa gradul de cunoastere a efectelor, deciziile educationale se impart in doua categorii.
Indicati raspunsul care include in mod corect cele doua categorii!
a. cunoscute si necunoscute
b. obiective si subiective
c. de rutina si conforme
d. creatoare si nonconconformiste
e. creatoare si de rutina
ANS: E
119. Dupa campul de actiune, nivelul ierarhic implicat, deciziile educationale se impart in doua
categorii. Indicati raspunsul care include in mod corect cele doua categorii!
a. cunoscute si necunoscute
b. obiective si subiective
c. strategice si tactice
d. sugerate si asumate
e. creatoare si de rutina
ANS: C
120. Din punctul de vedere al nivelului ierarhic implicat, un tip de decizii educationale afecteaza
cel mai profund viata institutionala a scolii. Este vorba de deciziile de tip:
a. algoritmic
b. de rutina
c. strategic
d. tactic
e. creatoare
ANS: C
121. Din punctul de vedere al nivelului ierarhic implicat, un tip de decizii educationale privesc
actul educational din cadrul clasei de elevi. Este vorba de deciziile de tip:
a. algoritmic
b. de rutina
c. strategic
d. tactic
e. creatoare
ANS: D
122. Una dintre etapele actului decizional include identificarea problemelor. Este vorba despre
etapa cunoscuta sub denumirea de:
a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii

b. reflexie subiectiva
c. adoptarea deciziei si a măsurilor de aplicare
d. pregătirea deciziei
e. feed-back decizional
ANS: D
123. Una dintre etapele actului decizional include explicarea si motivarea pentru elevi a deciziei.
Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

d. pregatirea deciziei
ANS: A
124. Una dintre etapele actului decizional include organizarea actiunii practice. Este vorba despre

ANS: A
125. Una dintre etapele actului decizional include controlul indeplinirii deciziei. Este vorba despre

ANS: A
126. Una dintre etapele actului decizional include reglarea optimala a actiunii. Este vorba despre

ANS: A
127. Una dintre etapele actului decizional include deciziile de corectare a actiunii. Este vorba
despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

c. adoptarea deciziei si a masurilor de aplicare
ANS: A
128. Una dintre etapele actului decizional include evaluarea rezultatelor obtinute. Este vorba despre

ANS: A
129. Una dintre etapele actului decizional include comunicarea deciziei. Este vorba despre etapa
cunoscuta sub denumirea de:

ANS: A
130. Una dintre etapele actului decizional include selectionarea, organizarea si prelucrarea
informatiilor. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

ANS: D
131. Una dintre etapele actului decizional include elaborarea variantelor de activitate si a
proiectelor de masuri. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de:

ANS: D
132. Cea mai bună decizie este aceea care (atat pe termen lung, cat şi pe termen scurt) poate fi:
a. contestata
b. strategica
c. functionala
d. reprodusa
e. inregistrata
ANS: C
133. Una dintre perspectivele din care a fost analizata oboseala in literatura de specialitate pune
acest fenomen pe seama acumulării de substanţe toxice . Este vorba despre perspectiva
denumita:
a. narcoleptica
b. teoria toxinelor
c. intoxicatiilor accidentale
d. dereglarii hormonale
e. ingerarii
ANS: B
134. Una dintre perspectivele din care a fost analizata oboseala in literatura de specialitate pune
acest fenomen in legatura cu functionarea sistemului nervos central . Este vorba despre
perspectiva denumita:
a. narcoleptica
b. teoria toxinelor
c. pierderea resurselor energetice
d. dereglarii hormonale
e. ingerarii
ANS: C
135. Din punct de vedere al managementului educational, oboseala poate fi abordata si atunci cand
elevul este centrat in efectuarea unei activitati epuizante. Este vorba despre oboseala de tip:
a. scolar
b. organizational
c. obiectiv
d. subiectiv
e. recurent
ANS: C
136. Din punct de vedere al managementului educational, oboseala poate fi abordata si atunci cand
apare plictiseala, dezinteresul elevului pentru activitate. Este vorba despre oboseala de tip:
a. scolar
b. organizational
c. obiectiv
d. subiectiv
e. recurent
ANS: D
137. O cauză majora a supraincarcarii elevilor la scoala este generata de sistemul de instruire cu
orar:
a. constant
b. constrans
c. verificat
d. contrastant
e. variabil
ANS: E
138.
Climatul educational este un indicator al “sanatatii” unui grup:
a. de munca
b. educational
c. repetitiv
d. necunoscut
e. mediocru
ANS: B
139. Climatul educational este produsul la diverse niveluri a unor raporturi:
a. obiective
b. de amicitie
c. de munca
d. impersonale
e. interpersonale
ANS: E
140. Un tip de climat educational este caracterizat prin printr-un mod de neangajare, nepasare a
elevilor, rutina, depersonalizare. Este vorba despre climatul de tip:
a. organizat
b. inchis
c. ordonat
d. deschis
e. indus
ANS: E
141. Un tip de climat educational este rezultat al unui management adecvat , care determina un
comportament deschis al elevilor, fara teama si inhibitie, care ii stimuleaza sa participe la
activitatea comuna. Este vorba despre climatul de tip:
a. organizat
b. inchis
c. ordonat
d. deschis
e. indus
ANS: D
142. Investigatiile de specialitate au demonstat ca poate fi stabilita o corelatie semnificativa intre

procesele manageriale negative si deprecierea:
a. componentei numerice a grupurilor scolare

b. climatului educational
c. sinergiei
d. contextului organizational
e. incertitudinii
ANS: B
143.
Un management educational defectuos, chiar daca nu determina in mod direct abandonul
scolar, in mod indirect il:
a. induce
b. conduce
c. favorizeaza
d. fixeaza
e. functionalizeaza
ANS: C
144. Minciuna este un comportament verbal si non-verbal, care apare in clasa de elevi deseori
datorita unor greseli de tip managerial ale:
a. cadrului didactic
b. elevilor
c. parintilor
d. inspectorului de specialitate
e. tertilor
ANS: A
145. Pentru a descoperi minciuna in afirmatiile elevilor trebuie sa ne concentram nu asupra

cuvintelor rostite, ci asupra:
a. interlocutorilor marginali
b. limbajului verbal
c. elementelor de context spatial
d. limbajului non-verbal
e. elementelor de proximitate
ANS: D
146. In contextul abordarii consecintelor negative ale unui management defectuos, durata
manifestarilor non-verbale este un element de decodare al:
a. memorarii
b. motivatiei
c. minciunii
d. mecanismelor reglatorii
e. monotoniei
ANS: C
147. In contextul abordarii consecintelor negative ale unui management defectuos, miscarile
spontane sunt elemente de decodare ale:
a. memorarii
b. motivatiei
c. minciunii
e. monotoniei
ANS: C
148. In contextul abordarii consecintelor negative ale unui management defectuos, nuantele si
intensitatile mesajelor verbale sunt elemente de decodare ale:
a. memorarii
b. motivatiei
c. minciunii
e. monotoniei
ANS: C
149. Agresivitatea implica o forma de:
a. interes
b. intentionalitate
c. inteligenta tactica
d. intelegere
e. incapacitate
ANS: B
150. O paradigma explicativa a agresivitatii sustine faptul ca instinctul agresiv al omului s-ar afla la
originea razboaielor. Este vorba despre paradigma:
a. economica
b. biologica
c. frustrare-agresivitate
d. socio-culturala
e. ergonomica
ANS: B
151. O paradigma explicativa a agresivitatii sustine faptul ca sustine ca, in general, cel frustrat
dezvolta un comportament agresiv. Este vorba despre paradigma:
a. economica
b. biologica
d. socio-culturala
e. ergonomica
ANS: C
152. O paradigma explicativa a agresivitatii sustine faptul ca sustine ca factorii care pot regla
comportamentele agresive sunt recompensele, pedeapsa si indiferenta. Este vorba despre
paradigma:
a. economica
b. biologica
d. socio-culturala
e. ergonomica
ANS: D
153. Deseori , in clasa de elevi , impulsul agresiv este limitat la:
a. conativitate
b. co-frustrare
c. cooperare
d. competitie
e. coevolutie
ANS: D
154. Reglatorul social al agresivitatii in cadrul clasei de elevi este:
a. comportamentul prosocial
b. atasamentul
c. ambivalenta
d. necunoscut
e. neechivalent
ANS: B
155. Agresivitatea infantila se dezvolta in raport cu contraactiunea pedagogica si cu:
a. sistemul de recompense scolare

b. tactul pedagogic
c. ambivalenta didactica
d. vechimea in invatamant
e. curentul pegagogic domunant
ANS: B
156. Aparitia si dezvoltarea unor atitudini si comportamente agresive sunt intr-o dependenta totala
de non-interventiile sau de interventiile manageriale de tip:
a. eficient
b. extrem
c. eronat
d. estic
e. erodant
ANS: C
157. Situatia in care apare un eveniment (complex de evenimente) neasteptate, dar si neplanificate,
generatoare de periculozitate pentru climatul, sanatatea ori siguranta organizatiei (a clasei)
respective si a membrilor acesteia poarta denumirea de:
a. criza educationala
b. criza individuala
c. criza sistemica
d. criza bilaterala
e. criza non-liniara
ANS: A
158. Una dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca aceasta debuteaza de regula
prin afectarea sistemului informational (viciaza mesajele). Este vorba despre:
a. declansarea instantanee
b. ingreunarea comunicarii
c. facilitarea instalarii climatului de insecuritate
d. urmarirea instaurarii starii de confuzie
e. cauzarea de traumatisme psihice si organizationale
ANS: A
159. Una dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca aceasta destructureaza
canalele de comunicare. Este vorba despre:
ANS: B
160. Una dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca aceasta genereaza stari de
panica prin eliminarea reperelor de orientare valorica. Este vorba despre:
ANS: C
161. Una dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca aceasta creeaza impresia ca
e imposibil sa se gaseasca vreo solutie de interventie eficienta pe termen scurt. Este vorba
despre:
d. faptul ca nu poate fi asemanata cu nici un element stabil
ANS: D
162. Una dintre caracteristicile crizei educationale se refera la faptul ca paralizeaza sau chiar
stopeaza activitati curente , destructurand echilibrul organizatiei scolare. Este vorba despre:
d. faptul ca nu poate fi asemanata cu nici un element stabil
ANS: E
163. Una dintre atitudinile care favorizeaza aparitia fenomenului de criza educationala este
caracterizata prin absenta unor strategii clare pe termen lung. Este vorba despre:
a. interventii tardive si lipsite de promptitudine

b. reactii singulare
c. absenta fermitatii si inconsenventa
d. reprezentarea eronata a situatiei
e. teama de represalii din partea superiorilor ierarhici
ANS: B
caracterizata prin neasumarea responsabilitatii interventiilor. Este vorba despre:

ANS: C
caracterizata prin generarea sentimentul incompetentei si al neincrederii in sine. Este vorba
despre:

ANS: D
166. Crizele educationale pot fi clasificate din punctul de vedere al gradului de dezvoltare in timp
in doua categorii. Indicati varianta de raspuns care le contine pe amandoua!
a. instantanee si spontane
b. instantanee si intermitente
c. intermitente si periodice
d. inconsecvente si consecvente
e. critice si majore
ANS: B
167. Un tip de crize educationale este caracterizat prin faptul ca acestea apar brusc, fara a putea fi
anticipate . Este vorba despre crizele :
a. instantanee
b. intermitente
c. periodice
d. inconsecvente
e. critice
ANS: A
168. Un tip de crize educationale este caracterizat prin faptul ca acestea dispar in urma masurilor
de interventie, insa reapar dupa o perioada de timp. Este vorba despre crizele :
a. instantanee
b. intermitente
c. periodice
d. inconsecvente
e. critice
ANS: B
169. Un tip de crize educationale este caracterizat prin faptul ca acestea pot duce la destructurarea
organizatiei. Este vorba despre crizele :
a. instantanee
b. intermitente
c. periodice
d. inconsecvente
e. critice
ANS: E
170. Un tip de crize educationale este caracterizat prin faptul ca acestea dau efecte importante fara
a impiedica insa redresarea organizationala. Este vorba despre crizele :
a. instantanee
b. intermitente
c. periodice
d. majore
e. critice
ANS: D
171. Crizele educationale pot fi clasificate din punctul de vedere al gradul de relevanta in doua
categorii. Indicati varianta de raspuns care le contine pe amandoua!
a. instantanee si spontane
b. instantanee si intermitente
c. mici si mari
d. inconsecvente si consecvente
e. critice si majore
ANS: E
172. Crizele educationale colective mai sub denumite si:
a. geografice
b. generate
c. globale
d. generice
e. generale
ANS: C
173. Criza educationala este un eveniment semnificativ , provocat de o schimbare radicala,

caracterizata printr-o instabilitate de ordin:
a. temporal
b. tehnic
c. social
d. transversal
e. critic
ANS: A
174. Una dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la particularizarea
situatiilor de criza la nivelul spatiului scolar. Este vorba despre etapa denumita:
a. identificarea si cunoasterea
b. stabilirea etiologiei situatiilor de criza
c. decizia
d. programul de interventie
e. evaluarea
ANS: A
175. Una dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la identificarea
cauzelor care le-au generat. Este vorba despre etapa denumita:
c. decizia
e. evaluarea
ANS: B
176. Una dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la identificarea unui
numar mai mare de alternative pentru decizie si luarea deciziei in timp scurt. Este vorba
despre etapa denumita:
c. decizia
e. evaluarea
ANS: C
177. Una dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la esalonarea in timp a
pasilor necesari. Este vorba despre etapa denumita:
c. decizia
e. evaluarea
ANS: D
178. Una dintre etapele gestionarii situatiilor de criza educationala se refera la formularea de
concluzii si angajarea tuturor celor implicate in actul de cunoastere si de prevenire a
viitoarelor situatii de criza. Este vorba despre etapa denumita:
c. decizia
e. evaluarea
ANS: E
179. Un stil managerial de interventie in situatiile de criza educationala este caracterizat prin faptul
ca managerul sta si asteapta sa treaca efectele crizei. Este vorba despre stilul de interventie:
a. incompetent
b. redundant
c. competent
d. inadecvat
e. rezumativ
ANS: A
ca managerul isi critica colaboratorii. Este vorba despre stilul de interventie:
a. incompetent
b. redundant
c. competent
d. inadecvat
e. rezumativ
ANS: A
ca managerul are o atitudine acuzatoare la adresa dificultatilor care l-au coplesit. Este vorba
despre stilul de interventie:
a. incompetent
b. redundant
c. competent
d. inadecvat
e. rezumativ
ANS: A
ca managerul instaureaza un climat apasator, demotivant, in organizatie . Este vorba despre
stilul de interventie:
a. incompetent
b. redundant
c. competent
d. inadecvat
e. rezumativ
ANS: A
ca managerul se inconjoara de subalterni mediocri dar devotati. Este vorba despre stilul de
interventie:
a. incompetent
b. redundant
c. competent
d. inadecvat
e. rezumativ
ANS: A
ca managerul restrange activitatea organizatiei la cote minime. Este vorba despre stilul de
interventie:
a. incompetent
b. redundant
c. competent
d. inadecvat
e. rezumativ
ANS: C
ca managerul deleaga responsabilitatea . Este vorba despre stilul de interventie:
a. incompetent
b. redundant
c. competent
d. inadecvat
e. rezumativ
ANS: C
ca managerul actioneaza pe toate planurile pentru redresarea situatiei. Este vorba despre stilul
de interventie:
a. incompetent
b. redundant
c. competent
d. inadecvat
e. rezumativ
ANS: C
ca managerul forteaza si insista. Este vorba despre stilul de interventie:
a. incompetent
b. redundant
c. competent
d. inadecvat
e. rezumativ
ANS: C
ca managerul isi calculeaza un “profit minim” de criza. Este vorba despre stilul de interventie:
a. incompetent
b. redundant
c. competent
d. inadecvat
e. rezumativ
ANS: C
ca managerul isi motiveaza subalternii. Este vorba despre stilul de interventie:
a. incompetent
b. redundant
c. competent
d. inadecvat
e. rezumativ
ANS: C
190. Unul dintre parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia sau
noninterventia in situatiile de criza educationala se refera la durata abaterilor de tip:
a. individual
b. redundant
c. comportamental
d. inadecvat
e. organizational
ANS: C
191. Nivelul individual al tulburarilor de comportament include si copiii cu variatii ale dispozitiei
sau ale activitatii, trasatura cunoscuta sub denumirea de:
a. lateralitate
b. labilitate
c. lentoare (cognitiva)
d. letargie
e. laissez-faire
ANS: B
192. Tulburarile comportamentale nu pot fi intelese decat prin raportarea la dezvoltarea copilului
din punct de vedere:
a. bio-psiho-social
b. organizational
c. dinamic
d. convergent
e. somatic
ANS: A
193. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile de copii cu

labilitate pot fi incadrate in nivelul:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: A
194. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor cu

variatii ale dispozitiei sau ale activitatii pot fi incadrate in nivelul:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: A
195. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor

agitati pot fi incadrate in nivelul:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: A

agresivi si heteroagresivi pot fi incadrate in nivelul:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: A

emotivi si inhibati pot fi incadrate in nivelul:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: A

emotivi si inhibati pot fi incadrate in cadrul nivelului:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: A

comportament fobic , obsesional pot fi incadrate in cadrul nivelului:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: A

indiferenti pot fi incadrate in cadrul nivelului:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: E

introvertiti pot fi incadrate in cadrul nivelului:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: E

izolati pot fi incadrate in cadrul nivelului:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: E

opozanti pot fi incadrate in cadrul nivelului:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: E

dependenti pot fi incadrate in cadrul nivelului:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: E

revendicativi pot fi incadrate in cadrul nivelului:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: E

manifestari delicvente pot fi incadrate in cadrul nivelului:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: C

fugari pot fi incadrate in cadrul nivelului:
a. individual
b. indus
c. social
d. de baza
e. relational
ANS: C
208. Primul pas intreprins de cadrul didactic in momentul deciziei de interventie in situatiile de
criza educationala este:
a. convocarea consiliului profesoral

b. anuntarea parintilor
c. diagnoza si prognoza comportamentala
d. sedinta cu parintii
e. interviul cu familia
ANS: C
209. Un pas specific intreprins de cadrul didactic in analiza efectuata in situatiile de tulburare
comportamentala ale elevilor este efectuarea unei observatii de tip:
a. personal
b. pasiv
c. paralel
d. prozaic
e. prescris
ANS: B
comportamentala ale elevilor este o distantare in raport cu o modalitate de relationare indusa
de catre:
a. profesor
b. diriginte
c. copil
d. clasa de elevi
e. director
ANS: C
comportamentala ale elevilor este elaborarea unei relatii mai structurate prin decodarea
problemelor practice ale:
a. profesorului
b. dirigintelui
c. copilului
d. clasei de elevi
e. directorului
ANS: C
comportamentala ale elevilor este elaborarea unui proiect pedagogic centrat pe elementele
ascultarii de tip:
a. asteptat
b. anticipat
c. activ
d. antinomic
e. adversiv
ANS: C
213. Fundamentele ascultarii active sunt date de:
a. semnalele subliminare
b. semnalele non-verbale
c. semnalele para-verbale
d. semnalele verbale
e. semnalele cutanate
ANS: B
214. Majoritatea abaterilor comportamentale in clasa de elevi sunt datorate:
a. tulburarilor organice
b. tulburarilor adaptative si de comportament .
c. semnalelor para-verbale
d. patologiilor psihologice
e. sociopatiilor
ANS: B
215. In cazul identificarii unor abateri comportamental grave, cadrului didactic i se recomanda sa
apeleze la:
a. directorul scolii
b. profesorul-consilier (psiholog scolar)
c. familia copilului in cauza
d. colectivul profesoral
e. o echipa intedisciplinara
ANS: E
216. In multe situatii de criza educationala cadrul didactic indeplineste rolul de:
a. disciplinare
b. mediator
c. psiholog
d. psihopedagog
e. dezvoltator
ANS: B
217. O strategie de negociere in clasa de elevi este recomandabila atunci cand stii ca ai dreptate dar
nu te poti apara. Este vorba despre:
a. concurenta
b. compromisul
c. colaborarea
d. acceptarea
e. evitarea.
ANS: A
218. O strategie de negociere in clasa de elevi este recomandabila pentru a castiga timp in
intelegerile temporare. Este vorba despre:
a. concurenta
b. compromisul
c. colaborarea
d. acceptarea
e. evitarea.
ANS: B
219. O strategie de negociere in clasa de elevi consta in neglijarea propriilor interese in scopul
satisfacerii altora. Este vorba despre:
a. concurenta
b. compromisul
c. colaborarea
d. acceptarea
e. evitarea.
ANS: D
220. O strategie de negociere in clasa de elevi este opusa concurentei. Este vorba despre:
a. concurenta
b. compromisul
c. colaborarea
d. acceptarea
e. evitarea.
ANS: D
221. Concluzia oricarei negocieri poarta denumirea de:
a. inadecvare
b. intelegere
c. incertitudine
d. incoerenta
e. remarcare
ANS: B
222. Unul dintre termenii de mai jos nu descrie unul dintre principalele stiluri ale negociatorului
in cadrul clasei de elevi. Va rugam sa indicati acest termen!
a. cooperant
b. afectiv
c. efectiv
d. conflictual
e. demagog
ANS: C
223. Una din strategiile de interventie cele mai controversate in planul managementului clasei de
elevi este:
a. cooperarea
b. pedeapsa
c. dialogul
d. conflictul
e. dezvoltarea
ANS: B
224. Conducerea sistemului si a procesului de invatamant , la nivelul unitatilor de baza,

institutionalizate in reteaua scolara poarta denumirea de:
a. management aplicat
b. management scolar
c. management optim
d. directorat
e. delegare a responsabilitatii
ANS: B
225. Scoala este o institutie care inlocuieste ierarhia pe verticala, centrata pe autoritatea unei functii
sau paralelism intre functiile manageriale , cu o ierarhie functionala. De aceea, se poate afirma
ca scoala este prin definitie o organizatie:
a. birocratica
b. formata
c. non-formala
d. non-birocratica
e. non-guvernamentala
ANS: D
226. Analiza scolii ca unitate de baza a sistemului de invatamant reflecta nu numai caracteristicile
ei, ci si nivelul sau de cultura:
a. pedagogica
b. organizationala
c. ierarhica
d. non-birocratica
e. civica
ANS: B
227. Unul dintre elementele de baza ale culturii manageriale include capacitatea directorilor de a
coordona si conduce activitatea administrativa a scolii. Este vorba despre:
a. capacitatea de organizare a activitatilor concrete

b. descifrarea comportamentelor non-formale
c. negocierea cu societatea civila
d. abilitate in abordarea relatiilor umane
e. exercitarea influentei manageriale in contexte informale
ANS: A
228. Unul dintre elementele de baza ale culturii manageriale include capacitatea directorilor de a
controla activitatile educative. Este vorba despre:

ANS: A
229. Unul dintre elementele de baza ale culturii manageriale include capacitatea de a planifica
obiective si strategii educationale. Este vorba despre:

ANS: A
230. Unul dintre elementele de baza ale culturii manageriale se refera la manifestarea
competentelor comunicative, de negociere, de solutionare a conflictelor etc. Este vorba
despre:

ANS: D
231. Dintre prejudecatile, stereotipurile si reprezentarile specifice unei organizatii scolare face
parte si promovarea claselor de nivel, in pofida tendintei actuale de integrare in colective cu
abilitati mixte. Acest aspect este cunoscut sub denumirea de:
a. promovarea eterogenitatii
b. promovarea scolara
c. promovarea omogenitatii
d. comunicare predominant verticala
e. tendinta de a evita conflictele
ANS: C
232. Descrierea si analiza unei culturi manageriale se poate face prin evidentierea de: simboluri ,
ceremonii, ritualuri , modele de comportament, vestimentatie etc. - cu alte cuvinte a
aspectelor:
a. semantice
b. vizibile
c. paraverbale
d. non-birocratice
e. mai putin vizibile
ANS: B
233. Descrierea si analiza unei culturi manageriale se poate face prin evidentierea aspectelor care
definesc elementele de nuanta ale acesteia - cu alte cuvinte a aspectelor:
a. semantice
b. vizibile
c. paraverbale
d. non-birocratice
ANS: E
234. Descrierea si analiza unei culturi manageriale se poate face prin evidentierea de valori,
norme,reprezetari etc. - cu alte cuvinte a aspectelor:
a. semantice
b. vizibile
c. paraverbale
d. non-birocratice
ANS: E
235. In sens larg , conceptual de curriculum cuprinde relatii intre obiective , continuturi , timp
strategii , evaluare. Este vorba despre intepretarea sa ca:
a. proces
b. produs
c. proiect educational
d. organizare
e. responsabilitate
ANS: C
236. In sens larg , conceptual de curriculum cuprinde vizeaza listele de continuturi . Este vorba
despre intepretarea sa ca:
a. proces
b. produs
d. organizare
e. responsabilitate
ANS: A
237. In sens larg , conceptual de curriculum cuprinde vizeaza toate documentele curriculare . Este
vorba despre intepretarea sa ca:
a. proces
b. produs
d. organizare
e. responsabilitate
ANS: B
238. Atunci cand utilizarea termenului de curriculum se refera la continuturile scolare incluse in
programele scolare, este vorba de utilizarea sa in sens:
a. larg
b. global
c. mediu
d. restrans
e. redundant
ANS: D
239. Un tip de proiect intalnit in educatie configureaza orientarile esentiale ale educatiei , valorile
societatii . Este vorba despre proiectele de tip:
a. educational ( didactic )
b. indecis
c. curricular
d. non-formal
e. institutional
ANS: A
240. Un tip de proiect intalnit in educatie se refera la orice actiune de configurare si anticipare a
activitatilor si proceselor educationale concrete. Este vorba despre proiectele de tip:
b. indecis
c. curricular
d. non-formal
e. institutional
ANS: C
241. Un tip de proiect intalnit in educatie este un instrument al politicii manageriale a directorului.
Este vorba despre proiectele de tip:
b. indecis
c. curricular
d. non-formal
e. institutional
ANS: E
242. O categorie generala de capacitati necesare oricarui manager constau in capacitatea acestuiade
a vedea organizatia ca pe un intreg , de a cunoaste locul fiecarui departament in organizatie.
Este vorba despre categoria de capacitati:
a. conceptuale
b. umane
c. tehnice
d. informale
e. politice
ANS: A
243. O categorie generala de capacitati necesare oricarui manager se refera la abilitatea de a lucra
cu oamenii , de a-i motiva , de a relationa . Este vorba despre categoria de capacitati:
a. conceptuale
b. umane
c. tehnice
d. informale
e. politice
ANS: B
244. O categorie generala de capacitati necesare oricarui manager se refera la cunoasterea

metodelor, tehnicilor si a echipamentului implicat. Este vorba despre categoria de capacitati:
a. conceptuale
b. umane
c. tehnice
d. informale
e. politice
ANS: C
245. O categorie de calitati si abilitati manageriale include: gandire critica; capacitate de

conceptualizare, capacitate de a prognoza, de a diagnoza , etc.. Este vorba despre categoria de
calitati si abilitati:
a. intelectuale
b. antreprenoriale, organizationale
c. socio-emotionale
d. interpersonale
e. politice
ANS: A
246. O categorie de calitati si abilitati manageriale include: autocontrol , spontaneitate ,

autoestimare corecta , adaptabilitate , etc.. Este vorba despre categoria de calitati si abilitati:
a. intelectuale
c. socio-emotionale
d. interpersonale
e. politice
ANS: C
247. O categorie de calitati si abilitati manageriale include: incredere , centrarea pe dezvoltarea

celorlalti, capacitatea de a-i influenta pe ceilalti, capacitatea de a asculta alte pareri ,atitudinea
pozitiva , etc. Este vorba despre categoria de calitati si abilitati:
a. intelectuale
c. socio-emotionale
d. interpersonale
e. politice
ANS: D
248. Un program de finantarea europeana in domeniul educatiei se centreaza pe imbunatatirea
calitatii si capacitatii de invatare prin sistemele de pregatire profesionala. Este vorba despre
programul intitulat:
a. ERASMUS
b. COMENIUS
c. MINERVA
d. GRUNDVIG
e. LEONARDO DA VINCI
ANS: E
249. Un program de finantarea europeana in domeniul educatiei urmareste dezvoltarea unei

dimensiuni europene in cadrul invatamantului deschis si la distanta si folosirea tehnologiei
informationale si comunicationale in educatie. Este vorba despre programul intitulat:
a. ERASMUS
b. COMENIUS
c. MINERVA
d. GRUNDVIG
ANS: C
250. Un program de finantarea europeana in domeniul educatiei urmareste aplicarea principiului

educatiei de-a lungul intregii vieti . Este vorba despre programul intitulat:
a. ERASMUS
b. COMENIUS
c. MINERVA
d. GRUNDVIG
ANS: D

Managementul Clasei de Elevi An 3 Sem 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Clasei de Elevi An 3 Sem 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul clasei de elevi si educational

Anul III Pedagogie 2009-2010

1. Termenul de “management” desemneaza:

2. Termenul de “management educational” se refera la:

3. Termenul de “management educational” se refera la:

4. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational se efectueaza la nivelul sistemului de

5. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational se efectueaza la nivelul institutiei

6. Unul dintre nivelurile de analiza a managementului educational se efectueaza la nivelul clasei de

10. O stiinta analizeaza managementul educational din perspectiva teoriilor organizarii si a

a. caracterul complex al actiunilor

a. caracterul complex al actiunilor

a. caracterul complex al actiunilor

a. caracterul complex al actiunilor

a. caracterul complex al actiunilor

18. anagementul educational poate fi realizat la nivel macropedagogic, ceea ce presupune

20. anagementul educational poate fi realizat la nivel micropedagogic, ceea ce presupune

a. planificare şi organizare a sistemului de invatamant

a. planificare şi organizare a sistemului de invatamant

a. planificare şi organizare a sistemului de invatamant

28. Procesul de conducere (managementul) este o caracteristică a oricărei activităţi organizate ce

43. Clasa de elevi prezinta caracteristicile unui grup de tip:

a. structura familială a colectivului de elevi

57. Recrutarea si selectia personalului din invatamant sunt activitati:

a. definirea generala a postului didactic

a. actiunea de formare (initiala)

a. actiunea de formare (initiala)

a. actiunea de formare (initiala)

a. compensarii competentelor didactice

71. Din perspectivă didactica, mobilierul trebuie instalat şi reglat dupa:

a. caracteristicile psihice ale elevilor

73. Substructura dimensionala a managementului clasei de elevi, dependentă de ergonomia

74. Vizibilitatea este o constantă ergonomică apropiată de:

76. Adaptarea spatiului scolar al clasei, inclusiv al mobilierului, la necesitatile somato-fiziologice

78. Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoasterea si

84. Actiunea de influenta educationala desfasurata de cadrul didactic in scopul respectarii

87. De regula, agentul schimbarii in cadrul clasei de elevi este:

88. In contextul aplicarii managementului clasei de elevi, singura modalitate de a personaliza un

a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii

a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii

a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii

a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii

a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii

a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii

a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii

a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii

a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii

a. aplicarea deciziei si urmarirea indeplinirii

139. Climatul educational este produsul la diverse niveluri a unor raporturi:

142. Investigatiile de specialitate au demonstat ca poate fi stabilita o corelatie semnificativa intre

a. componentei numerice a grupurilor scolare

145. Pentru a descoperi minciuna in afirmatiile elevilor trebuie sa ne concentram nu asupra

149. Agresivitatea implica o forma de:

153. Deseori , in clasa de elevi , impulsul agresiv este limitat la:

154. Reglatorul social al agresivitatii in cadrul clasei de elevi este:

155. Agresivitatea infantila se dezvolta in raport cu contraactiunea pedagogica si cu:

a. sistemul de recompense scolare

a. interventii tardive si lipsite de promptitudine

a. interventii tardive si lipsite de promptitudine

a. interventii tardive si lipsite de promptitudine

172. Crizele educationale colective mai sub denumite si:

173. Criza educationala este un eveniment semnificativ , provocat de o schimbare radicala,

193. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile de copii cu

194. Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament, cazurile copiilor cu