n urm cu 140 ani (27 aprilie 1872) trecea la cele venice unul dintre cei mai prestigioi

oameni de cultur romni ai secolului XIX,....

n urm cu 140 ani (27 aprilie 1872) trecea la cele venice unul dintre cei mai prestigioi oameni
de cultur romni ai secolului XIX, Ion Heliade Rdulescu. Fiul polcovnicului Ilie Rdulescu i
al Eufrosinei (din familia Danielopol), nscut la 6 ianuarie 1802 n Trgovite, i ncepe studiile
n limba greac cu clugrul Naum i le continu la Academia domneasc de la Schitu
Mgureanu. n 1818 devine elevul lui Gh. Lazr, care i-l va asocia ca profesor de aritmetic i
geometrie (din 1820). Dup plecarea lui Gheorghe Lazr, Heliade redeschide coala de la Sf.
Sava, i ncepe o rodnic activitate cu caracter enciclopedic - animator al vieii culturale,
filosof de esen iluminist, fiind cea mai reprezentativ personalitate a secolului XIX din ara
Romneasc. Iniiator al asociaiilor culturale Societatea Literar (1827) i Societatea
Filarmonic (1833), ntemeietor al unui aezmnt tipografic i editorial, Heliade este
fondatorul i conductorul mai multor ziare i reviste: Curierul romnesc (1829) i suplimentul
acestuia Curier de ambe sexe (1836), Buletin, gazet administrativ (1832 - 1847), Gazeta
teatrului naional (1835 - 1836), Conservatorul (1856), Legalitatea(1869). Participant, de pe
poziii liberal moderate, la Revoluia din 1848, este membru n comitetul revoluionar, unul
dintre autorii Proclamaiei de la Islaz, membru al guvernului provizoriu de la Islaz i al celui din
Bucureti, membru al locotenenei domneti.
Dup nfrngerea Revoluiei este silit s se expatrieze. Cltorete n Frana, Anglia, Turcia.
Rentors n ar n 1858 i reia activitatea de ndrumare i conducere a vieii culturale, militnd
n aceast direcie, pentru apropierea de cultura francez i mai trziu de cea italian. Pe plan
social promoveaz ideea regenerrii naionale a poporului romn i a echilibrului, prin adaptarea
de reforme.
n domeniul creaiei literare Heliade se afirm ca o personalitate distinct, evolund sub semnul
romantismului, avnd vocaia grandiosului cosmic i originar, proiectnd mari cicluri poematice
de factur dantesc. Heliade s-a afirmat, mai ales n publicistic i ca nzestrat prozator de
vocaie pamfletar, polemic i sarcastic n spirit voltarian. ntemeietor al teoriei literare
romneti (clasic la nceput, romantic mai apoi) duce o politic literar de ncurajare a
debuturilor n Curierul romnesc i de valorificare a creaiei romneti anterioare.
Dup Unire desfoar o susinut activitate publicistic (vehement polemic) , politic (deputat
de Muscel n 1864) i cultural (preedinte al Societii Academice, membru n comitetul
teatrelor n anul 1864). Dei n amplul su proiect Umanitatea, poem cu patru mari cicluri
(Biblice,Evanghelice, Omul spial i Omul individual) nu realizeaz dect fragmente
inegale valoric, Heliade a lsat motenire literaturii romneti ideea unei opere care s cuprind
totalitatea existenei ca unic i grandios spectacol al ideii n descendentele ei ncorporri, istoria
sacr, n istoria politic i n biografia individual.
Contributia lui I.H. Radulescu la dezvoltarea limbii si literaturii romane
Pornind de la principii iluministe, I.H. Radulescu si-a format conceptia ca literatura este un
mijloc de educare morala si patriotica. In viziunea sa, in literatura se impletesc elemente
clasiciste cu elemente romantice. De clasicism apartine functia moralizatoare, educativa si
social-utila a literaturii, care trebuie sa contribuie la inaltarea spirituala a omului. De romantism
tine dorinta de a zugravi, in opera literara, culoarea locala, natura patriei, de a prezenta eroi
exceptionali, care sa evolueze in imprejurari exceptionale. Tot de romantism tine inspiratia din
folclor, din istoria nationala si din traditiile neamului.

In domeniul creatiei literare, I.H. Radulescu s-a impus prin poezie, proza, traduceri. Ca poet,
ramane in istoria literaturii romane prin balada "Zburatorul" - prima expresie artistica reusita a
mitului erotic al zburatorului, mit care semnifica "invazia instinctului puberal" (George
Calinescu). Balada este apreciata ca fiind capodopera creatiei sale poetice si una dintre
capodoperele poeziei romane. A proiectat o ampla opera in patru volume, care urma sa cuprinda
intreaga istorie a gandirii umane. Din acest proiect a realizat, partial, poemul sociogonic
"Anatolida" sau "Omul si fortele", poem in care prezinta "rasaritul omenirii" pe baza miturilor
antice. Prin acest poem, I.H. Radulescu il preceda pe M. Eminescu - autorul poemului sociogonic
"Memento mori", care a facut din Eminescu unul dintre cei mai de seama poeti titanici ai lumii.
De asemenea, a mai realizat primele doua canturi din "Mihaida" - poem istoric si alegoric al
carui erou este Mihai Viteazul. Poemul imbina cultul romantic pentru eroi exceptionali si
culoarea locala a epocii. Din partea a treia a amplei opere proiectate ne-au ramas doua valoroase
creatii poetice: "O noapte pe ruinele Targovistii" si balada "Zburatorul". "O noapte pe ruinele
Targovistii" abordeaza tema preromantica a ruinelor, ca si ceilalti doi poeti targovisteni: Vasile
Carlova si Grigore Alexandrescu. Poetul I.H. Radulescu a scris si fabule, dar fara ecou in epoca.
In domeniul prozei, pe langa lucrari memorialistice ("Amintiri si impresii ale unui proscris"), a
lasat cateva schite si portrete, unele impunandu-se prin violenta sufleteasca si prin sarcasm,
precum: "Coconita Dragana"; "Coconul Dragan"; "Fiziologia poetului" s.a. Lucrarea de sinteza
"Echilibru intre antiteze" este prima schita romaneasca a unui sistem filozofic in care amintiri,
portrete satirice ale unor tipuri umane din vremea sa se combina intr-o viziune originala cu
elemente de istorie a tarii si ale viitorului ei. In aceasta lucrare, I.H. Radulescu a alcatuit un
portret al ciocoiului care premerge celui creat de N. Filimon in cunoscutul roman "Ciocoii vechi
si noi". In viziunea lui I.H. Radulescu, ciocoii sunt "indivizi cu ochi de vulpe, cu gheare de cotoi,
daca nu pot avea de tigru, cu gesturi de momite; de are limba e ca sa minta, sa calomnieze..., de
se infatiseaza la cei mari sau la Curte, le crapa haina la spate... De vin la usa egalului sau a
neavutului par ca ar avea doua piepturi, unul peste altul"...).
Pentru sprijinirea teatrului, I.H. Radulescu a infiintat Societatea Filarmonica si o scoala de actori
al carei director a fost. A infiintat, in 1895, prima revista de specialitate - "Gazeta teatrului
national" - unde a publicat numeroase cronici dramatice. A tradus opere ale unor mari
dramaturgi: Moliere, Voltaire, Victor Hugo s.a.
O contributie insemnata a adus I.H. Radulescu la dezvoltarea limbii romane literare, mai ales
prin lucrarea "Gramatica romaneasca", 1828. O prima problema si cea mai importanta pe care a
rezolvat-o I.H. Radulescu in domeniul limbii a fost inlaturarea alfabetului chirilic si introducerea
alfabetului latin. A redus numarul de litere de la 48 la 27. In ortografie a combatut principiul
etimologic (scrierea cuvintelor ca in limba de origine a acestora) si a sustinut principiul fonetic
(corespondenta intre sunete si litere).