Reeducarea mersului la bolnavul hemiplegic adult

Mersul
Unul dintre cei mai importanti factori ai evolutiei umane este mersul
rectiliniu

biped,

mamiferelor.
Directia

caracteristica
de

piciorului,aceasta

deplasare
pozitionarea

ce

deosebeste

rasa

este

data

de

labei

piciorului

umana

de

restul

pozitionarea

labei

este

asigurata

de

articulatia gleznei.
Deosebit de important este faptul ca articulatiile membrului pelvin
devin o structura favorabila staticii sii mersului. Articulatiile au un grad mare
de libertate pe directia de deplasare nainte, n timp ce celelalte articulatii au
o libertate mai restrnsa de mobilitate si miscare.
Mersul uman reprezinta o miscare locomotorie ciclica, care se
realizeaza prin pozitionarea succesiva a unui membru pelvin naintea
celuilalt, fiecare din cele doua membre inferioare avnd pe rnd functia de

propulsor

si

de

sprijin

Stabilitatea

corpului

uman

in

timpul

mersului

este

esentiala

deoareceea trebuie sa sustina echilibrul in timpul accelerarii, decelerarii si

oscilatiilor care se produc in timpul efectuarii fiecarui pas.
Mobilitatea este indispensabila dirijarii diferitelor segmente ale corpului
uman pe traictoria mers, fiind rezultata coordonarii activitii musculare, a
gravitatiei si a inertiei sistemelor de prghii osteo-musculare.

Pasul simplu este distanta dintre calciul piciorului de contact cu solul

si vrful piciorului de propulsie, lungimea pasului simplu este mai mare la
barbati dect la femei, la barbati este de aproximativ 0,60 centimetriiar la

femei

este

de

circa

0,50

de

centimetri.

Numarul de pasi executati intr-un minut reprezinta cadenta pasilor si

se numette cadenta sau frecventa. Cadenta normala de pasi pe minut ar fi
de circa 110-120 de pasi simpli.
Mersul este declansat de aplecarea trunchiului spre nainte, care
ducela proiectia centrului de greutate corporal naintea bazei de sustinere
acorpului.

Unul dintre membrele inferioare intra in extensie iar celalalt membru

inferior devine pendulant parasind solul pentru a fi proiectat nainte, urmnd
a fi din nou fixat pe sol naintea membrului de sprijin.
Unitatea de baza a mersului este data de un ciclu de pasi. Acest ciclu
este format dintr-un pas dublu care este reprezentat de intervalul de timp
care se scurge intre doua atingeri ale solului de calciul aceluiasi membru
inferior. Durata fiecarei faze in care membrul inferior este pilon de sprijin sau
element pendulant, este dependenta de viteza dedeplasare
.

Mersul normal

Functia de sprijin se imparte in trei faze:

1-asezarea calciului pe sol si se ncheie cnd halucele este in
contact cu solul, aceasta faza reprezint a 12% din faza de sprijin;
2 -contactul complet al labei piciorului cu solul si dureaz a 40%
din totalul fazei;

3 -aceasta faza ncepe cu ridicarea c alciului de pe sol si se

finalizeaza cu desprinderea degetelor labei piciorului de sol, acesta dureaza
48% din totalul fazei de sprijin

Biomecanica mersului
Gamba piciorului de sprijin se nclina nainte, in sensul unei flexii
dorsale a labei piciorului, astfel ca prin nclinarea gambei anterior, ntreg
corpul, la fel ca si centrul de greutate sunt deplasate in directia de mers.

In timpul contactului integral cu solul degetele labei piciorului se afla

ntr o pozitie neutrala. Desprinderea calcaiului de pe sol determina extensia
pasiva a degetelor, mai ales a halucelui. Desprinderea degetelor de pe sol se
realizeaza prin flexia plantara a lor.
Articulatia soldului este este flectata in timpul plasarii calcaiului pe sol
genunchiul este in extensie sau usor flectat. In momentul de contact integral
a labei piciorului cu solul, soldul si genunchiul sunt in extensie.Extensia
acestora atinge maximum de amplitudine in momentuldesprinderii plantei de
pe sol.
Analiza centrului de greutate n timpul mersului
Centrul de greutate descrie n timpul mersului o miscare sinusoidala
att pe verticala ct si pe orizontala
Centrul de greutate al corpului se afla n dreptul vertebrei a doua
sacrate la 5 cm mai anterior. Miscarea lui este n mod normal cam de 5 cm
pe axul vertical si tot de 5 cm pe cel orizontal.
n momentul dublului sprijin, centrul de gravitate este pe mijloc n
punctual cel mai de jos.
In sprijin pe un picior el se urca n punctul cel mai de sus si cel mai
lateralizat (miscarea pe orizontala).

Analiza secventelor mersului din punct de vedere biomecanic

Pozitia medie de sprijin (sprijin unilateral)
-membrul de sprijin este blocat cu soldul si genunchiul n
hiperextensie, datorita muschilor fesieri, ischiogambieri, biceps femural,
cvadriceps
-tricepsul sural, gambierul anterior, controleaza miscarea de rulare a
talpii pe sol

-capul, trunchiul, verticale

-bratele apropiate de axa corpului
-bazinul rotat foarte usor anterior

Desprinderea de sol a piciorului urmeaza dupa momentul verticalei, constituind att o

faza de sprijin ct si de propulsie a corpului nainte si n sus.
- atacul cu talonul se realizeaza cu M.I s p r i j i n i t a n t e r i o r :
-piciorul in unghi drept cu gamba
-genunchiul extins

-coapsa la 30fata de verticala

-capul, trunchiul verticale, bratul opus proiectat nainte

-bazinul realizeaza rotatie anterioara 4

Propulsia se realizeaza prin:

-extensia soldului, genunchiului, piciorului
-intrarean actiune a lantului triplei extensii; urmata de usoara flexie a
soldului si genunchiului
-metatarse extinse din MTF
-trunchiul, capul verticale
-bratul homolateral usor napoia axului corpului,celalalt brat naintea
axului corpului.

Mersul la hemiplegic
Pentru a se putea deplasa hemiplegicul foloseste
musculare restante, ceea ce

nsa atrage dupa sine

la maximum fortele

modificarea n totalitate a

structurii pasului.
Afectarea fazei de sprijin si fazei de balans se datoreaza urmatoarelor fenomene:

Reactia pozitiva de suport

Hemiplegicul spastic, ataca solul cu metatarsul (nu cu calciul), iar
stimulul exteroceptiv declansat de contactul piciorului cu solul,declanseaza
contractia simultana a flexorilor si a extensorilor, provocnd astfel rigiditatea
M.I. plegic. De asemenea, si un stimul proprioceptiv produs de tensiunea
musculara provocata prin flexia dorsala a piciorului contribuie la rigiditate.
Aceasta rigiditate are urmatoarele consecinte:

-suporta greutatea bolnavului, dar nu permite mobilitatea articulatiilor,

precum si a ajustarilor fine posturale a muschilor M.I.;
-datorita suprafetei de sprijin reduse, si a lipsei de control dinamic al
piciorului creste dificultatea mentinerii echilibrului, fenomen compensat de
ctre trunchi, M.S. de partea hemicorpului sanatos.
Rspunsul static se termin o data cu disparitia stimulilor prezentati,
adica atunci cnd M.I. este ridicat de pe sol.

Reactia negativa

Reprezinta procesul contrar al reactiei pozitive de suport.

La spastici ridicarea de pe sol a M.I. plegic n timpul fazei de balans nu produce
relaxarea reflexa completa a muschilor extensori, astfel reactia pozitiva de suport nu
este niciodata total inhibata, inducnd un grad de contractie al extensorilor, ce nu

permite

bolnavului

sa-si

ridice

planta

de

pe

sol

timpul

mersului

Reflexul de extensie ncrucisat

Reprezinta un reflex medular ce consta n tripla flexie a membrului ce
este excitat, concomitant cu extensia membrului opus. Efectul lui asupra
hemiplegicului este urmatorul: ridicarea de pe sol a M.I. sanatos provoaca
exagerarea tonusului extensorilor gambei de partea plegica,transformnd
M.I. afectat ntr-un pilon rigid. Astfel bolnavul si pierde echilibrul, evita
caderea pe spate prin flexia soldului si plasndu-si M.I. sanatos naintea
celuilalt, astfel hemicorpul bolnav ramne n urma.

Forta reflexului de extensie ncrucisat, ntarit de reactie pozitiva de

suport are ca rezultat mersul caracteristic hemiplegicului.
n faza de sprijin pe M.I. afectat apar urmatoarele probleme majore:
-absenta dorsiflexiei piciorului precum si a extensiei soldului
-absenta controlului de flexie \ extensie a genunchiului pe arcul de 015
-excesiva deplasare lateral-orizontala a pelvisului de partea afectata
concomitent cu excesiva nclinare n jos a pelvisului de partea intacta.
n faza de balans pe M.I. afectat apar problemele urmatoare:
-absenta flexiei genunchiului la desprinderea vrfului piciorului de pe
sol, produce abductia M.I. ce da nastere mersului n circumductie (cosit)
-absenta fl exiei soldului
-absenta extensiei genunchiului concomitent cu dorsiflexia piciorului la
contactul calciului cu solul
n timpul mersului, M.I. paralizat este proiectat nainte printr-o miscare
de balans a bazinului, se mentine rigid si descrie o miscare de circumductie.
Piciorul sanatos este dus pna la nivelul piciorului paralizat.
In concluzie putem spune ca membrul paralizat executa numai
semipasul anterior iar membrul sanatos numai semipasul posterior.

METODOLOGIA RECUPERARII MERSULUI LA HEMIPLEGIC

1. Recuperarea mersului incepe prin ridicarea pacientului in ortostatism
cu sprijin la scara fixa apoi intre barele paralele
2. Dupa obtinere ortostatismului se incepe reducarea mersului intre barele
3.
4.
5.
6.
1.

paralele
Reducare echilibrului in timpul sprijinului in baston
Reeducarea mersului cu ajutorul bastonului
Mersul independent fara ajutor
Urcatul si coboratul sacrilor cu bastonul sau independent
Ridicarea pacientului in ortostatism cu sprijin la scara fixa apoi
intre barele paralele
Pacientul asezat in fotoliul rulant cu fata la scara fixa, plantele asezate

pe sol, departate, MS. plegic fixat la piept cu o banduliera. Din aceasta

pzitie prinde cu mina sanatoasa bara de deasupra capului, efectuind o
tractiune pe verticala, concomitenta cu ridicarea de pe fotoliul rulant in
stind.
Pzitia kinetoterapeutului este de partea plegica, pentru a putea
supraveghea si ajuta extensia MI. plegic.
Din stind se exerseaza ridicari si asezari si trecerea greutatii corpului
de pe un picior pe altul.
Ridicarea cu sprijin la bare paralele.
Aceeasi pozitie initiala, KT. pozitionindu-se in fata pacientului, de
partea bolnava.
Pacientul apuca cu mina sanatoasa bara realizind o tractiune
concomitenta cu ridicarea in stind.
KT. va urmari calitatea extensiei genunchiului intervenind daca este
necesar prin sprijinirea si

ducerea genunchiului in extensie fortata. Se va

observa si se va interveni, daca este cazul, aliniamentul corpului in pozitia

stind.
Cind pozitia stind este realizata corect, in conditii de echilibru stabil, se
trece la exersarea sprijinului pe piciorul plegic urmarindu-se fixarea
articulatiilor MI. in extensie, trecerea greutatii de pe un picior pe altul, fara
deplasare, apoi initerea pasilor.

La mers se va urmari ducerea piciorului plegic in fata si fixarea

genunchiului in extensie. Se va corecta pozitia bazinului in timpul mersului si
alternanta picior de sprijin picior pendulant.