Sesiunea tiinific a studenilor Facultii de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori, aprilie 2016

Deficitul bugetar al Grecie in perioada 2010 2014

Prenume NUME Grigoroiu Loredana-Ioana

Facultatea FABBV, anul 2
Adresa de e-mail: loredanaioana_grigoroiu@yahoo.com
Prenume NUME Ionescu Bianca Laura
Facultatea FABBV anul 2
Adresa de e-mail laura.ionescu94@yahoo.com

Rezumat. Deficitul bugetar este un dezechilibru economic care are impact negativ asupra
intregii economii a oricarui stat. De-a lungul anilor, combaterea deficitului bugetar a fost o
continua provocare pentru economistii din toate partile lumii. Acestia au venit cu numeroase
modalitati de prevenire a deficitlui, dar si de eliminare a acestuia. Ca urmare, este util
procesul de studiere a deficitelor bugetare pentru a indica marimea impactului situatiilor de
tensiune din economie. In acest scop, vom analiza cazul Greciei in cadrul acestei lucrari.
Cuvinte cheie: deficit, buget, venituri, cheltuieli, datorie
Clasificare JEL: H62
Clasificare REL: 20Z
1. Introducere
Instrumentele fiscal bugetare sunt foarte diversificate, din categoria acestora facand parte
si deficitul bugetar si datoria publica. Dar aceti doi indicatori bugetari trebuie analizai n
corelaie cu PIB.
Cea mai simpl definiie a deficitului bugetar, arat c acesta apare ca un sold negativ
al bugetului analizat, ntre veniturile ncasate i cheltuielile efectuate la nivelul unui exerciiu
financiar.

Sesiunea tiinific a studenilor Facultii de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori, aprilie 2016

n literatura de specialitate, autori precum Dornbusch i Fischer (1990), reliefau

posibilitatea ca responsabilii politicilor publice s apeleze la finanarea deficitului bugetar
printr-o serie de modaliti i anume:
prin reducerea cheltuielilor bugetare;
prin creterea veniturilor fiscale;
prin emisiune monetar;
prin apelarea la mprumuturi interne i externe, generatoare de datorie public.
Fiecare modalitate de finanare a deficitului este controversat. Nu exist o metod mai
bun sau mai rea, pentru fiecare exist argumente pro i contra n funcie de specificul
economic, politic i social unde se aplic.
Deficitul bugetar, din alt punct de vedere, poate fi acoperit prin apelarea de mprumuturi
de la instituii financiare internaionale, bnci comerciale, ageni economici sau chiar de ctre
populaie (Easterly, 1989).
ntr-o economie n plin dezvoltare, este important ca msurile de politic fiscal,
bugetar i monetar s menin constant gradul de ndatorare pe termen lung, astfel c
volumul datoriei publice s creasc n acelai ritm cu PIB nominal. Deficitul bugetar care va
asigura stabilitatea raportului dintre datorie i PIB este egal cu produsul dintre volumul
datoriei publice i rata de cretere a PIB nominal, i anume1:

Deficit bugetar = z Datorie public

unde:
z = rata de cretere a PIB nominal;
z = rata de cretere a PIB real + rata inflaiei.
Conform constrngerii bugetare pe termen scurt,
Deficit bugetar = i Datorie public + Cheltuieli
primare Venituri fiscale
unde:
i = rata nominal a dobnzii;

1 Tiff Macklem Some macroeconomic implications of rising levels of Government debt, Bank of Canada
Review, Winter (1994-1995), pag. 41-60, pag. 45

Sesiunea tiinific a studenilor Facultii de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori, aprilie 2016

cheltuieli primare = cheltuieli totale guvernamentale cheltuieli cu

dobnzile aferente datoriei publice.
Deficitul bugetar este influenat de rata inflaiei i rata dobnzii, dar pe termen lung,
pentru o stabilitate financiar la nivelul statului trebuie avute n vedere costul real al
mprumuturilor i rata de cretere a economiei.
n literatura de specialitate precum i n practica instituiilor financiare internaionale
precum Banca Mondial i Fondul Monetar Internaional, se folosesc mai muli indicatori
pentru msurarea deficitului bugetar sau soldului bugetar.
Cel mai utilizat indicator este soldul bugetar convenional, care reprezint totalitatea
resurselor utilizate de guvern pe parcursul unui an fiscal, folosite pentru finanarea prii de
cheltuieli rmas neacoperit de venituri. (Blejer i Cheasty, 1993; Jacobs, 2002)
Avand in vedere cele prezentate, soldul bugetar convenional sau deficitul convenional,
reprezint diferena dintre veniturile totale i cheltuielile totale, diferen care va trebui
finanat pe baza apelrii la mprumuturi publice. De precizat c aceste cheltuieli totale
trebuie s includ cheltuielile cu dobnzile aferente datoriei publice dar nu i ratele de
rambursat n contul datoriei publice.
Msurarea dezechilibrului financiar public se face pe baza mai multor tipuri de solduri
bugetare sau deficite bugetare, soldul convenional fiind punctul de plecare n calculul
acestora.
2. Indicatori bugetari
deficitul/excedentul

bugetului

general

consolidat

sau

deficitul/excedentul

convenional;
deficitul/excedentul primar;
deficitul/excedentul structural;
deficitul/excedentul de cont curent;
deficitul/excedentul operaional.
Deficitul bugetului general consolidat (deficitul convenional), exprim n sens
larg, dezechilibrul financiar dintre resursele i nevoile sectorului public. Se calculeaz ca
diferen ntre veniturile bugetului general consolidat i cheltuielile aferente acestui buget.

Prenume NUME

Titlul lucrrii

Deficitul/excedentul primar se calculeaz scznd din deficitul bugetului general

consolidat cheltuielile cu dobnzile aferente datoriei publice. Este un indicator utilizat pentru
analiza sustenabilitii politicilor fiscale i bugetare.
Deficitul/excedentul structural exclude din deficitul convenional ncasrile din
privatizare, care sunt considerate surse de finanare i nu de venit. Mrimea i structura
deficitului structural sunt stabilite de Banca Naional a Romniei, care le d i publicitii.
Este un indicator folosit n procesele de ajustare fiscal i n numeroase studii privind
sustenabilitatea politcilor fiscale i bugetare.
Deficitul/excedentul de cont curent2 se determin ca diferen ntre veniturile curente
i cheltuielile curente ale bugetului. Msoar gradul de economisire a guvernului.
Deficitul/excedentul operaional3 se calculeaz ca diferen ntre soldul convenional i
componenta inflaionist a cheltuielilor cu dobnzile (sau mai poate fi definit ca deficitul
primar plus dobnda real pltit n contul datoriei publice interne). Este un indicator ce
reflect impactul politicii fiscale n perioadele cu inflaie ridicat.
Atunci cand bugetul general consolidat este pozitiv putem spne ca avem
surplus(excedent). Cei care determina cmponenele bugetului de stat sunt Parlamentul si
Guvernul.
Bugetul de stat este alcatuit dn doua componente: intrari si iesiri. Intrarile la bugetul de
stat se realizeaza cu ajutorul taxelor si impzitelor, iar iesirile din bugetul de stat sunt alocatiile
pentru sectoarele bugetare. Pentru a avea un echilibru la nivel buetar, intrarile ar trebui sa fie
egale cu iesirile. Odata ce cresti veniturile, rezulta implicit si cresteri de taxe si impozite.
Procesul bugetar curpinde etapele de elaborare, aprobare, executare, control si raportare
ale bugetului, care se incheie cu aprobarea contului anual de executie a acestuia.
Bugetul de stat exprima relatiile economice in forma, baneasca, ce apar in procesul
repartitiei PIB-ului, in conformitate cu obiectivele de politica economica, sociala si de alta
natura ale fiecarei perioade.

2
3

Sesiunea tiinific a studenilor Facultii de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori, aprilie 2016

Mobilizarea si repartizarea resurselor din buget

Actiuni
economice
Veniturile primite la
bugetul de stat
Societati
comerciale

Populatie

Cheltuieli efectuate
de la bugetul de stat

Transferuri
bugetul de stat

din

Aparare,
publica
si
nationala
Instituti publice

Alti
economici

Servicii de dezvoltare
publica, locuinte, mediu si
apa

agenti
Cheltuieli
culturale

Strainatate

Imprumuturi
acordate

Sercvicii
generale

Tabelul 2.1. Nivelul deficitului (-) bugetului general

consolidat n perioada 2010-2014, n Grecia(mil)

social

Alte actiuni

publice

ordine
aparare

Prenume NUME

Denumire
Venituri totale

Titlul lucrrii

2010

2011
92900

2012
91000

2013
88700

2014
87100

82000

Cheltuieli
totale
Deficit

118300
112212
105594
109618
88371
-25400
-21212
-16894
-22518
-6371
Sursa: Eurostat

Tabelul 2.2 Nivelul deficitului (-) bugetului general consolidat (%) PIB n perioada
2010-2014, n Grecia(mil)
Denumire
Venituri totale

2010

2011

2012

2013

2014

41.07

43.79

45.67

47.75

45.78

52.29

54

54.3

60

49.3

Cheltuieli
totale
Deficit

-11.22

-10.21

-8.63

-12.25

-3.52

Sursa: Eurostat

Acest tabel prezista nivelui deficitulu general consolidat al Greciei ca pondere din PIB.

Tabelul 2.3: Evolutia indicatorilor bugetari in perioada 2010 - 2014

Sesiunea tiinific a studenilor Facultii de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori, aprilie 2016

60
40
20

Venituri totale

Cheltuieli totale

Deficit

0
-20

2010.0

2011.0

2012.0

2013.0

2014.0

Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor tabelului 2.

Graficul de mai sus cuprinde indicatorii bugetari unde se obseerva o crestere accentuata a
cheltuielilor, pana in anul 2014 cand se observa o scadere a acestora, iar in privinta veniturilor,
acestea cresc si ele, mai lent, pana in 2014 cand, de asemenea, scad.
Daca in perioada 2010 -2013 deficitul bugetar prezinta o usoara modificare, in anul 2014
se observa o modificare semnificativa a acestuia.
3. Analiza veniturilor bugetului de stat in perioada 2010 - 2014
Veniturile publice reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor
economice si sociale intr-un interval de timp determinat.
Veniturile bugetare se realizeaza prin colectarea impozitelor, taxelor, contributiilor si toate
celelalte varsaminte prelevate de la persoanele fizice sau juridice.
Principalele categorii de venituri publice sunt:

Prenume NUME

Titlul lucrrii

I. Venituri curente:
A) Venituri fiscale, din care:
1. Impozite directe:
a) impozite pe profit
b)impozit pe salarii si venituri, din care:

cote si sume defalcate pentru bugetele locale(se scad)

c) alte impozite directe
d) contrbutii

2. Impozite indirecte:

a) TVA
incasat
sume defalcate pentru bugetele locale(se scad)
b) Accize
c) Taxe vamale
d) Alte impozite indirecte

B) Venituri nefiscale
II) Venituri din capital
III) Operatiuni financiare
Indicatori de analiza a veniturilor publice:
a) de nivel
b) de structura
c) de dinamica
d) rata fiscalitatii(presiunea fiscala)
e) rata marginala a impozitarii
Conform Legii bugetare, intalnim in cadrul veniturilor bugetare, veniturile fiscale ce
cuprind mpzite directe s impozite indirecte, precum si impozitul pe profit, impozitul pe salalrii
si pe venit, impozite si taxe pe proprietate, alte impozite directe, contributii pentru pensia

Sesiunea tiinific a studenilor Facultii de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori, aprilie 2016

suplimentara si pentru persoanele cu handicap, accize, taxe pe valoare adaugata, taxe vamale
si alte impzite directe. Tot in cadrul venturilor bugetare intalnim si venituri nefiscale, avand un
nivel mai redus, acestea fiind alcatuite din veniturile din proprietate si veniturile din vanzari
de bunuri si servicii.

Tabelul 3.1: Evolutia veniturilor bugetare in perioada 2010 - 1014

Denumire

2010

2011

2012

2013

2014

Venituri publice
totale(mil)

92900.00

91000.00

88700.00 87100.00

82000.00

1. Venituri curente
A. Venituri fiscale
A.1. Impozite directe
A.2. Impozite indirecte
B. Contribuii sociale
C. Venituri nefiscale

88200.00
46900.00
18500.00
28400.00
29700.00
11600.00

85900.00
47000.00
19000.00
28000.00
27300.00
11600.00

83700.00
46400.00
20500.00
25900.00
26400.00
10900.00

80800.00
44100.00
18700.00
25400.00
24300.00
12400.00

77900.00
44400.00
16800.00
27600.00
24000.00
9500.00

2. Venituri din capital

2.1. Impozite pe capital
2.2. Alte transferuri de
capital

4700.00
200.00

5100.00
300.00

5000.00
200.00

6300.00
200.00

4100.00
200.00

4500.00

4800.00

4800.00

6100.00

3900.00

Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor din Eurostat

Veniturile publice prezinta o scadere continua de-a lungul anilor. Daca in anul 2010 erau
de 92.900 miloane, in anul 2014 au ajus la 82.000 milioane.
Tabelul 3.2: Evolutia principalelor venituri bugetare in perioada 2010 2014

Prenume NUME

Titlul lucrrii

100000
90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0

2010
2011
2012
2013
2014

Venituri curente

venitur dn capital

Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor tabelului 2.5

Veniturile curente prezinta o pondere mai mare in veniturile totale.

4. Analiza cheltuielilor bugetului de stat in perioada 2010 2014

Cheltuielile publice, reprezint practic, relaii de repartizare a fondurilor financiare
ctre instituii publice, populaie i ageni economici.
Cheltuielile publice se caracterizeaz n diferite pli pe care statul le efectueaz din
resurse mobilizate pentru cumprri de bunuri, executri de lucrri i prestri de servicii
necesare pentru ndeplinirea diverselor obiective ale statului. Totodat, sunt un instrument de
alocare a resurselor financiare i n acelai timp i un instrument de intervenie n activitatea
economic i social.
Prin cheltuielile publice, guvernele influeneaz scopul i activitile sectorului public,
dimensiunea sectorului public i privat, precum i comportamentele indivizilor care suport
schimbrile intervenite n dimensiunea veniturilor proprii, precum i nlocuirea anumitor
bunuri i servicii cu altele.
Cheltuielile publice formeaz un sistem, cu diferite componente interdependente.
Sistemul cheltuielilor publice cuprinde:
cheltuieli ale administraiei publice centrale efectuate prin: bugetul de stat, bugetul
asigurrilor sociale de stat, fonduri speciale;
cheltuieli ale administraiei publice locale efectuate prin bugetele locale;
cheltuieli extrabugetare;
cheltuieli efectuate din credite externe;
cheltuieli efectuate din fonduri externe nerambursabile.

Primele dou componente constituie cheltuielile bugetare care se caracterizeaz prin:

caracter nerambursabil;
efectuarea lor se realizeaz cu ndeplinirea condiiilor legale;
sunt influenate de condiii economice, politice, istorice;
finanarea lor se realizeaz n raport cu gradul de subordonare al beneficiarului;
presupune exercitarea permanent a unui riguros control preventiv;
manifest tendine de cretere datorit unor factori demografici, economici, sociali,
financiari.
Totodat, cheltuielile publice se mpart n:
10

Sesiunea tiinific a studenilor Facultii de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori, aprilie 2016

neconsolidate, compuse din suma cheltuielilor din toate componentele sistemului

cheltuielilor publice;

consolidate, calculate ca sum a tuturor componentelor din care se scad transferurile

de resurse financiare ntre diferitele categorii de bugete.

Clasificarea folosit de instituiile specializate ale ONU

La baza acestei clasificri stau dou criterii principale:
clasificaia funcional;
clasificaia economic.
Clasificaia funcional a cheltuielilor publice cuprinde cheltuielile pentru:
servicii publice generale;
aprare, ordine intern i securitate civil;
educaie;
sntate;
securitate social;
locuine i servicii comunale;
recreere, cultur i religie;
aciuni economice ;
alte aciuni.
Clasificaia economic a cheltuielilor publice cuprinde cheltuieli care reprezint
consum final, grupate astfel:
bunuri i servicii;
dobnzi aferente datoriei publice;
subvenii de exploatare i alte transferuri curente;
formarea brut de capital (investiii brute i creterea stocurilor de materiale).
Tabelul 4.1: Evolutia cheltuielilor bugetare in perioada 2010 2014
Clasificatia economica
Denumire

2010

2011

2012

2013

2014

Total cheltuieli(mil)

11830 11221 10559 10961

0
2
4
8

8837
1

1. Total cheltuieli curente

10692 10329
7
1 92113 81178

7947
8

1.1 Consum intermediar

13,63

10,07

9,69

8,30

1.2. Remunerarea salariailor

1.3. Dobnzi
1.4. Beneficii/prestaii sociale, altele dect
transferurile sociale n natur
1.5. Transferuri sociale n natur prin
intermediul productorilor de pia
1.6. Subvenii

27,90
13,24

25,95
15,07

24,14
9,74

21,88
7,28

40,26

40,11

38,47

33,77

47,50
313,0

47,25
1,60

44,03
1,58

38,35
2,17

7,98
21,5
0
6,99
33,4
5
37,7
9
1,81

Prenume NUME

Titlul lucrrii

0
1.7. Alte cheltuieli curente

87,26

78,29

66,85

61,15

1.7.1. Alte impozite pe producie, de pltit

1.7.2. Venituri din proprieti Dobnzi
1.7.3. Impozitele curente pe venit, pe
patrimoniu, de pltit
1.7.4. Alte transferuri curente
1.7.5. Ajustarea pentru variaia drepturilor
de pensie

35,00
2,00

47,00
2,00

42,00
3,00

41,00
3,00

46,00
4,26

26,00
3,29

19,00
2,85

14,00
3,15

54,3
6
26,0
0
3,00
22,0
0
3,36

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

2. Cheltuieli de capital

11373

8921 13481 28440

8893

2.1. Formarea brut de capital

2.2. Achiziiile minus cedrile de active
nefinanciare neproduse
2.3. Transferuri de capital

7,24
165,0
0
3,70

5,01
163,0
0
3,75

6,90
59,0
0
1,93

4,80

4,94

81,00
8,61

78,00
23,42

Sursa: Date Eurostat

Inceoand cu anul 2010, cheltuielile bugetare incep si continua sa scada.

Tabelul 4.2: Evolutia prncipalelor cheltuieli bugetare ale perioadei 2010 2014
120000
100000
80000

2010
2011

60000

2012
2013

40000

2014
20000
0
Cheltuieli curente

Cheltuiel de capital

Sursa: Elaborat de autor be baza datelor din tabelul 4.1

Cheltuielile bugetare prezinta o scadere de-a lungul anilor studiati, cu exceptia anului
2013, unde creste in comparatie cu anul 2012. De asemenea, se observa faptu ca cheltuielile
de capital reprezinta o pondere mai mica decat cheltuielile crente, din cheltielile bugetare
totale. Si in cadrul cheltuielilor curente si de capital se evidentiaza crestere in anul 2013, in
comparatie cu anii 2012 si 2014.
5. Concluzii

12

Sesiunea tiinific a studenilor Facultii de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori, aprilie 2016

ncepnd cu anul 2009, anul n care s-au resimit puternic pe plan mondial consecinele
crizei financiare i economice internaionale, economia Greciei a traversat o perioad de
recesiune economic prelungit, fiind confruntat cu dezechilibre fiscal-bugetare majore i
aflndu-se n epicentrul crizei datoriilor suverane din Zona euro.
Dei reprezint numai circa 3% din PIB-ul Uniunii Europene, Grecia a antrenat UE i
moneda euro ntr-o criz de anvergur, a crei soluionare se ntrevede cu dificultate.
n 2009, pe fondul situaiei dificile generate de criza economic internaional la nivelul UE,
problemele economice ale Greciei s-au acutizat, autoritile elene confruntndu-se cu o dubl
provocare: necesitatea consolidrii efective a sistemului fiscal i adoptarea unor reforme
structurale care s contribuie la reducerea deficitului bugetar foarte mare i al nivelului prea
ridicat al datoriei publice.
Anul 2010 a nsemnat pentru Grecia, momentul maxim de acutizare al consecinelor
celei mai severe recesiuni de la cel de-al doilea rzboi mondial, care a lsat n urm probleme
cum ar fi: rate ridicate ale omajului, datorii publice i deficite bugetare mari.
Cu toate acestea, n perioada 2011-2013, situaia economic a Greciei era departe de a
fi una stabil, cu un ritm negativ al PIB n cretere, cu o rat a omajului ngrijortor de mare,
un deficit bugetar ridicat i o datorie public uriaa.
INDICATORI

2011

2012

2013

2014

2015(estimari)

Cerere intern total (ritm real de

cretere, n %), din care:
Investiii productive
Rata omajului (n % din

-11,8

-11,0

-3,3

-0,6

1,9

0,1
17,9

1,2
24,5

-1,1
27,5

-0,3
26,8

0,0
25,0

anului)
Deficit bugetar (n % din PIB)
Datorie public (n % din PIB)
Soldul balanei de pli curente

-10,1
171,3
-10,5

-8,6
156,9
-4,3

-12,2
174,9
-2,7

-1,6
175,5
-2,8

-0,1
168,8
-2,5

(% din PIB)
Consum privat
Consum public
PIB (ritm real de cretere n %)

-10,6
-6,6
-8,9

-7,8
-5,0
-6,6

-2,0
-6,3
-3,3

-0,6
-3,1
0,6

-1,6
-2,9
2,9

populaia activ la sfritul

Sursa: European Commission European Economic Forecast Autumn 2014, Brussels

Ca urmare a acestui fapt, autoritile elene au adoptat un nou program de austeritate,

programul de ajustare fiscala pe termen mediu 2011-2015, care a adus restructurarea unor
instituii i companii de stat, noi impozite i taxe, reducerea cheltuielilor cu aparatul
administrativ din sectorul public.

Prenume NUME

Titlul lucrrii

Bibliografie
www.mfinante.ro
www.consiliulfiscal.ro
http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Vacarel, I. Si colectivul (2007), Finante publice, EDP, Bucuresti
Postole, M. (2011), Managementul datoriei publice, Editura Economica, Bucuresti
Tiff Macklem Some macreconmics implications of rising levels of Government debt ,
Bank of Canada Review, Winter (1994-1995), pag. 41-60, pag. 45

14