www.referat.

ro

` UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRNCUI TRGU-JIU

FACULTATEA DE LITERE I TIINE SOCIALE
MASTER: SISTEME ADMINISTRATIVE I RELAII INTERNAIONALE
GRUPA: 411

REFERAT
SISTEME
POLITICE I ADMINISTRATIVE
N UNIUNEA EUROPEAN

LECTOR UNIV.DR.: SORIN PUREC

MASTERAND:

2009

SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN FRANA

Franta este o republica indivizibila, laica, democratica, sociala.
Conform Constitutiei promulgate la 06.10.1958, amendata ultima oara in 1999,
Franta este o republica prezidentiala. Puterea legislativ este formata dintr-un parlament
bicameral, format din:
- Senat (321 membri, dintre care 296 reprezinta Franta metropolitana, 13 teritorii de
peste mari si 12 francezii din strainatate). Senatorii sunt alesi pentru un mandate
de 9 ani, de catre un colegiu electoral alcatuit din delegati ai Adunarii Nationale si
reprezentanti ai Consiliilor departamentale si municiplale; o treime din Senat se
schimba la fiecare 3 ani;
- Adunarea Nationala (577 membri, 555 din Franta si 22 din teritoriile de peste
mari; deputatii sunt alesi prin vot direct, pentru un mandate de 5 ani).
Puterea executiva este exercitata de presedinte, care numeste Consiliul de
Ministri, condus de un prim-ministru. Consiliul de Ministri este respunzator fata de
Parlament. Seful statului, presedintele, este ales prin vot direct, pentru cel mult doua
mandate de cate 7 ani.
In ultimii 10 ani, in Franta au fost modificate modalitatile de realizare a sarcinilor
si de divizare a responsabilitatilor. O autonomie considerabila a fost acordata autoritatilor
teritoriale (regiuni, districte, municipalitati). In paralel administratia centrala deleaga
responsabilitatile sale incetul cu incetul, prin prefect, reprezentantul statului in fiecare
district si seful serviciilor descentralizate ale statului. In acest cadru general,
implementarea actiunilor este, in principal, realizata de catre functionarii publici recrutati
si selectati dupa o examinare speciala. In cadrul serviciilor publice exista corpul de elita
(grands corp) format din specialisti cu profil ethnic si administrativ care isi desfasoata
activitatea in cadrul Consiliului Statului, Curtii de Conturim Inspectoratului Finantelor,
corpului diplomatic si in corpul tehnic din mediu rural. Scoli prestgioase ofera
posibilitatea perfectionarii pregatirii in institutii de invatamant superior, cum ar fi: Scoala
Nationala pentru Administratie, Scoala Politehnica si Scoala de Agronomie, care
constituie cadrul de pregatire a personalului civil pentru administratie. Din 1981, au
inceput sa apara schimbari majore in sectorul public francez.
In 1982, procesul de descentralizare a fost mai accentuat si au fost delegate o serie de
sarcini catre autoritatile teritoriale, in special pentru domeniile educatiei, sistematizarii
teritoriului si protectiei sociale. In cadrul statului, sarcinile au fost divizate intre
administratia centrala si celelalte niveluri care desfasoara activitatea sub autoritatea
prefectului.

Obiectivul urmarit in administratie este constituirea unui corp central de

functionari publici responsabili pentru planificare, formare si evaluare, in timp ce
serviciile devin compinente care contribuie in mod direct la realizarea obiectivelor
stabilite. Incepand din 1988 a fost lansata o politica ampla de modernizare a sectorului
public care s-a concretizat in mutatii in politica de personal, dezvoltarea unui dialog
social cu sindictele, initierea unui proces de evaluarea e politicii publice si cautarea unor
posibilitati de servire mai buna a clientilor. Au aparut si primele rezultate concrete
constand in semnarea catorva contracte pentru pregatirea personalului. Exista peste 500
de centre de servicii si 150 de centre speciale, unitati administrative care incheie
contracte cu administratia centrala pentru o perioada de 3 ani.
Cele trei ramuri ale autoritatii sunt bine reprezentate in administratia franceza:
Autoritatea judecatoreasca
Curtile franceze sunt de doua tipuri: curti juridice si curti administrative.Curtile
juridice se afla sub autoritatea suprema a Curtii de Casatie (Cour de Cassation), care are
competenta sa anuleze deciziile Curtilor de pe nivelurile inferioare si joaca un rol
essential in desfasurarea corespunzatoare a activitatii. Pentru cazurile civile exista
Instantele de judecata (Jurisdiction d`Instance), Curtea Supreama (Tribunaux de Grande
Instance) si Curtile de Apel (Cours d`Appel) in numar de 22. Pentru cazurile pnale exista
Curtile de politie pentru savarsirea de crime, si pentru alte categorii de pedepse
functioneaza Tribunalel de Corectie. Deciziile lor pot fi luate in discutie de Curtiile de
Apel.
Curtile administrative se aflta in subordinea Consiliului de Stat. Acesta include
curtile administrative simple si potrivit recentei reforme exista Curtile Administrative de
Apel si Curtile Specializate, cu precadere in sectorul financiar: Curtea de Conturi si
Curtea Regionala de Conturi. Eventualele situatii problema care pot sa apara in
activitatea celor doua categorii de curti sunt rezolvate de catre Curtea de Conflicte. De
asemenea, Inalta Curte de Justitie formata din parlamentari este responsabila pentru
cazurile penale in care sunt implicate Presedintele Republicii sau membrii Guvernului.
Autoritatea legislativa
In mod normal, legislatia este votata de Parlament. PArlamentul francez este
bicameral: Adunarea Nationala si Senatul. Adunarea NAtionala este aleassa pentru cinci
ani prin vot direct universdal. Senatul este ales prin vot universal indirect de catre grupul
electoral al grands electeurs.
Un mandat de senator este acordat pentru noua ani si 1/3 din Senat se reinnoieste
la fiecare 3 ani. Spre deosebire de Adunarea Nationala, Senatul nu poate fi dizolvat. In
toate deciziile importante Adunarea Nationala are putere decizionala finala. Structurile
associate Adunarii Nationale si Senatului sunt urmatoarele comitete: Comitetul de
Aprobare in special pentru domeniul legislative si la finantelor, care variaza de la o
camera la alta si care este grupul principal de acceptare a taxelor inainte ca acestea sa fie
dezbatute public; Comitetul de Selectie poate fi constituit la cererea membrilor
parlamentului pentru a examina propunerile particulare ale parlamentarilor; Comitetele
de Ancheta si Control pot fi constituite pentru probleme particulare si au o putere de
investigare foarte mare.
Sistemul electoral se bazeaza pe reglementarile cuprinse in Codul Electoral.
Pentru alegerile parlamentare (Adunarea Nationala) forma de vot aplicabila din 1991
consta in organizarea a doua runde de vot pentru un singur candidat. Franta este impratita

pentru aceasta in 587 centre de alegatori. Un membru al Parlamentului trebuie sa fie

sustinut de cel putin 100000 de locuitori. In cazul alegerilor pentru Senat, reprezentantii
din marile districte (cinci senatori sau mai mult) sunt alesi in funtie de numarul de voturi,
iar in alte situatii prin balotaj. Cativa senatori sunt numiti in diferite moduri sa reprezinte
cetatenii francezi rezidenti in strainatate. Pentru alegerile regionale exista o reprezentare
proportionala bazata pe listele departamentale. Pentru alegerile de la nivelul districtelor,
scrutinul se desfasoara in doua runde de vor pentru un singur reprezenatant. Pentru
alegerle municipale, sistemul de votare este mai complex si variat in functie de marimea
localitatii. Trebuie stiut tootusi ca cei 81 de repezentatni francezi in Parlamentul
European sunt alesi potrivit unei liste, care a fost conceputa tot pe principiu reprezentarii
proportionale.
Autoritatea executiva
Este divizata intre Presedintele Republicii si Primul Ministru. Nominalizarile
pentru posturile din activitatile civile si militare, de la cel mai inalt nivel al statului, sunt
de competenta Predesintelui Republicii. Noominalizarea pentru posturile de consilieri de
stat, prefect si director in administratia publica, sunt facute de catre Consiliul de Ministri.
Guvernul central
Seful Guvernului este Primul Ministru. Guvernul este format din Primul Ministru, un
numar mare de ministere si secretariate de stat. Structura Guvernului poate varia. Unii
minstri sunt denumiti ministri secretari de stat si au un rol important in echipa
guvernamentala. Acestia pot fi secondati de alti ministri. Niciun membru al Guvernului
nu poate fi membru al Parlamentului. Exista aproximativ 20 de departamente ministeriale
cu structuri administrative cvasipermanente. Ministrii si secretarii de stat au propiile lor
birouri conduse de catre asistenti. Primul Ministru care este numit de catre Presedintekle
Republicii, este responsabil pentru actiunile Guvernuliu. Acesta organizeaza activitatea
Guvernului si este ajutat de asistenti si de Secretariatul General al Guvernului.
Secretariatul General al Guvernului are rolul central in derularea multor proceduri
administrative care implica activitatea Guvernului. Membrii Secretariatului lanseaza
propuneri Parlamentului si verifica legalitatea actelor semnate de Presedintele Republicii
si de Primul Ministru. Acesta verifica legalitatea tuturor textelor inainte de a fi publicate
in Jurnalele oficiale. Revista oficiala functioneaza sub autoritatea Primului Ministru.
Alte structuri care se afla sub autoritatea Primului Ministru sunt: Directia Generala
pentru Administratie si Servicii Publice, Centrul Interministerial de Informatica
Administrativa, Serviciul Informare si Difuzare, Secretariatul Genreal pentru Aparare
Nationala, Secretariatul General pentru Cooperare Internationala care coreleaza
activitatea ministerelor cu legislatia europeana si asigura implementarea deciziilor
Uniunii Europene.
Ministerele-Departamentele
Pot fi create sau dizolvate prin decret. Responsabilitatea pentru fiecare minister
este precizata prin ordinele Consiliului de Ministri dupa consultarea Consiliului de Stat.
Fiecare minister se afla sub conducerea propriului minister, care poate fi asistat de
ministri, delegate sau secretari de stat. MInisterul poate emite ordine pentru aplicarea
constinutului legilor, dar si instructiuni speciale pentru personalul din administratie.
Ministrul fundamenteaza si implementeaza propriul bugert care apare in fiecare an
exprimat intr-un decret. Biroul Personal al Ministrului este un grup de consultanta format
din consilieri numiti de ministru.

Departamentele externe, care au sarcini la nivelul ministerelor, sunt dublu

subordinate, ministerului de resort si prefectului care coordoneaza activitatea agentiilor
guvernamentale la nivel local si regional. Guvernul a facut cativa pasi importanti in
vederea descentralizarii conducerii si a responsabilitatilor in fundamentarea deciziilor.
Autoritati regionale
Regiunile sunt teritorii libere administrate de Consilii alese. Pentru partea
metropolitana a Frantei acestea sunt in numar de 22, la care se adauga patru
districte/departametne care se afla in strainatate. Au statut de regiune: Martinique,
Guadeloupe, Reunion Guyana. Sistemul guvernamental aplicat in Cosrica are cateva
particularitati. In aceste comunitati din afara granitelor tarii au fost constituite aducari
deliberative si consilii regionale, ai caror membrii sunt alesi prin vot universal pentru sase
ani. Consiuliul voteaza bgetul regional. Executivul este supervizat de asemeanea de un
grup de consultanta economica si comitete sociale formate din personalitati in domeniile:
social, munca si economic. Prefectul regiunii reprezinta statul si este imputernicit sa
desfasoare actiuni legale pentru a proteja interesele acestuia din urma.
Autoritatiile departamentale
Spre deosebire de regiuni care au fost create recent, districtele exista inca din
timpul revolutiei Franceze. In prezent exista 96 de districte, la care se adauga alte patru in
strainatate si comunitatile teritoriale din Mayoutte si St-Pierre et Miquelon. Exista si
entitati teritoriale ca Adunarea aleasa si Consiliul General. Consilierii generali sunt alesi
pentru sase ani pe baza unui scrutin electoral cunoscut sub numele de district elections
organizat in cadrul fiecarui district. Scrutinul se desfasoara la fiecare trei ani pentru
jumatate din membrii Consiliului General. In cadrul districtelor se relizeaza si furnizeaza
servicii publice. Statul este repreznetat prin prefectul de district, care semneaza
constractele cu departamentele executive, asigura fondurile pentru derularea unor actiuni
de investitii pentru dezvoltare si faciliteaza contactele cu comunele in numar de peste
36500.

SISTEME ADMINISTRATIVE N STATELE DIN UNIUNEA EUROPEAN STUDII

COMPARATIVE, Armenia Androniceanu

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate