Legea lui

Arhimede

Arhimede

Arhimede (cca 287-212 i.e.n), originar din Siracuza, dar a studiat mult timp la Alexandria, este celebru atat ca inginer,
cat si ca mathematician si fizician.
Fiu al astronomului curtii din Siracuza, Fidas, prieten al suveranului Hieron al 2 lea si al urmasului acestuia, Gelon,
Arhimede petrece in tinerete un timp la Alexandria, in Egipt. A ici se imprieteneste cu vestiti matematicieni ai epocii,
cum ar fi Conon din Samos si Doseitheos din Pelusion.
Principalele sale opera( din cele ce ne-au mai ramas) privesc aritmetica, mecanica si in special geometria:
CUADRATURA PARABOLEI, DESPRE ECHILIBRUL PLLANETELOR, DESPRE SPIRALE( primul tratat de calcul
diferential), DESPRE SFERA SI ECHILIBRU, DESPRE CONOIZI SI SFEROIZI.
In lucrarea DESPRE CORPURILE PLUTITOARE, el a pus bazele hidrostaticii, ale carei legi le-a formulat. Putem
aminti aici legea care, in cinstea sa, ii si poarta numele: Legea lui Arhimede: un corp scufundat intr-un fluid este
impins de jos in sus cu o forta numeric egala cu greutatea volumului de fluid dislocuit de acel corp.
Se spune ca legea corpurilor scufundate in lichide si gaze a fost descoperita atunci cand regale Siracuzei, Hieron, i-a
cerut unui mester sa-I faca o coroana din aur.
Arhimede este fondatorul teoriei rationale a centrelor de greutate, creatorul stereometriei corpurilor conice si de
asemenea, al teoriei parghiilor. Tot el a detereminat raportul dintre circumferinta si diametrul cercului. Contributiile
cele mai importante ale lui Arhimede privesc detereminarea centrelor de greutate , masurarea ariilor si volumelor,
notiunea de greutate specifica sau descoperirea la care el tinea cel mai mult: determinarea raportului dintre volumul
unei sfere si volumul cilindrului circumscris.
In opera intitulata ARENARIUM, avand ca obiecte logistica numerelor intregi, a demonstrate pentru prima data
infinitatea posibila a numerelor.
Iar in cea intitulata DESPRE METODE, prin noul sau procedeu expus aici de a determina masurile geometrice,
Arhimede a anticipat calculul integral.
Marea personalitate a tehnicii alexandriene ramane tot Arhimede, in istoria tehnicii el trecand drept inventatorul rotii
dintate si al angrenajului.
Surubul a fost inventat de Architas din Taranto, dar Arhimede este cel ce a stiut sa-I multiplice intrebuintarile,
aplicandu-l in special la masinile hidraulice( J.Deshayes).
Astfel, savantul a inventat surubul fara sfarsit, pe care l-a inchis intr-un cilindru de lemn, aplicandu-I drept spirala o
paleta continua; dandu-I o inclinatie de 30 si actionand o manivela fixate la capatul de sus al surubului, cilindrul a
devenit o masina ce servea la drenarea apei de infiltratie din mine, surubul fiind actionat de sclavi.
Reusita cercetarilor sale se poate deuce din celebra expresie EUREKA!( am gasit), rostita tot de renumitul savant.

Forta Arhimedica

Rezultanta fortelor de presiune

exircitate de catre fluid in echilibru
asupra unui corp cofundat in acel
corp se numeste forta arhimedica.

fora arhimedic are direcie vertical i

sensul de jos n sus;
modulul forei arhimedice este egal cu
modulul greutii lichidului dezlocuit de
corp;
punctul de aplicaie al forei arhimedice se
numete centru de presiune. El coincide
cu centrul de greutate al corpului dac
acesta este omogen i complet scufundat
n lichid.

valoarea forei arhimedice nu depinde de

adncimea la care este scufundat corpul;
valoarea forei arhimedice depinde de
natura lichidului fiind cu att mai mare cu
ct densitatea lichidului este mai mare;
valoarea forei arhimedice nu depinde de
masa corpului scufundat dac volumul
corpului nu se modific;
valoarea forei arhimedice crete cu
volumul corpului scufundat.

Legea lui Arhimede

O consecin a legii fundamentale a hidrostaticii este i

legea lui Arhimede. Considerm un corp cilindric
cufundat ntr-un lichid aflat n repaus. Conform
principiului fundamental al hidrostaticii, forele de
apsare pe suprafaa lateral a cilindrului i fac
echilibru. Rezultanta forelor verticale de presiune,
normale pe bazele cilindrului, este: F=F2-F1=(p2-p1).S
sau innd cont c p=r.g.h
obinem: F=r.g(h2-h1).S=r.g.h.S=Gl
unde h=h2-h1 este nlimea cilindrului, r este
densitatea lichidului, iar Gl este greutatea lichidului
dezlocuit de corp. Deci, rezultanta forelor de presiune
exercitate asupra corpului cufundat n fluid, numit
for arhimedic, este egal i de sens opus cu
greutatea volumului de lichid dezlocuit de corp.

Legea lui Arhimede: un corp cufundat ntr-un

fluid n repaus este mpins de jos n sus cu o
for egal cu greutatea volumului de fluid
dezlocuit de acel corp.

Punctul n care se aplic fora arhimedic se

numete centru de presiune. Un corp introdus
ntr-un lichid este supus aciunii a dou fore:
greutatea sa G aplicat n centru de greutate
al corpului i fora arhimedic FA aplicat n
centrul de presiune. Rezultanta acestor fore
se numete greutate aparent:

Aplicatiile Legii lui

Arhimede

Corpuri scufundate in lichid:

Corpu pluteste la suprafata
lichidului daca forta arhimedica
este mai mare decat greutatea
corpului.
Fa=FA-G
Aplicatii:navele maritime,barcile,
densimetrul.

Corpu ramane in interiorul lichidului daca forta

arhimedica este egala cu greutatea.
Fa+G=0
Fa=G
Aplicatii:submarinul, batiscaful,dirijabilele

Corpu se scufunda daca greutatea este mai

mare decat forta arhimedica.
Ga=G-Fa
Ga=greutatea aparenta (greutatea
corpului scufundat in fluid).
Aplicatii:orice corp a carui densitate este
mai mare decat densitatea fluidului.

Densimetru
Densimetrul este un instrument

utilizat pentru determinarea

densitatii lichidelor.El este
alcatuit dintr-un tub din sticla,
numit plutitor, care contine in
partea de jos alice de plumb
(lest) prelungit cu o tija gradata.

Submarinul
Este o nava care poate pluti la suprafata
apei, dar se poate si scunfuda la diferite
adancimi.El are intre peretii sai dubli,
rezervoare(numite balast-apa) care se pot
umple cu apa din mare; cand se umplu cu
apa, greutatea submarinului creste si el se
scufunda.
Pentru a reveni la suprafata, apa din
rezervoare este evacuata (cu ajutorul
aerului comprimat).

Batiscaful
Este un submarin mai mic folosit pentru a
cobori la adancimi foarte mari.Pentru a
rezista la presiunile enorme ale apei
cabina in care se afla pasageri(vizibila in
partea inferioara) este o sfera din otel cu
pereti foarte grosi.Restul carcasei este
plina cu un lichid cu densitatea mai mica
decat a apei.Coborarea lui se face folosind
un lest din fonta care este aruncat atunci
cand batiscaful revine la suprafata.

Aerostatele
Sunt alcatuite din anvelope foarte usoare,
umflate cu un gaz cu densitatea mai mica
decat a aerului
inconjurator(hidrogen,heliu,aer
cald).Volumul acestei anvelope fiind foarte
mare, forta arhimedica este mai mare decat
greutatea totala a aerostatului
(anvelopa+gaz+nacela.Densitata aerului
scade cu altitudinea si de aceea forta
arhimedica scade pe masura ce balonul se
ridica, el atingand la un moment dat
altitudinea maxima.

DIRIJABILELE

Au anvelopa prelungita si un
motor ce pune in miscare o
elice.Construite initial pentru
traversarea Atlanticului (in jurul
anului 1930) in prezent sunt
folosite mai ales in scopuri
publicitare

Baloanele cu aer cald

Au fost primele aerostate
construite.Aerul cu care se umfla
anvelopa era incalzit prin arderea
paielor umede.Azi,ele utilizeaza
flacara obtinuta prin arderea
propanului.Baloanele cu aer cald
sunt folsite de pasionatii care
participa la diferite competitii.

Realizatori

Macovei Alexandra
Danila Andreea-Nicoleta
Chitic Alexandru