CAPITt9LUL 9

1MPRTANTA, ORQGINEA
1 SflJATiA CULTURgI PRUNULUI

1.1. IP'IPli'TAIeA CULTURII PRUNULUI

Prunul, specie cu vechi tradiii de cultur pe teritoriul

patriei noastre, a avut un rol deosebit de important n
viata locuitorilor satelor, n special a celor din zona
dealurilor subcarpatice, constituind o nsemnat surs de
trai i de venituri. Fructele sale s-au bucurat ntotdeauna
de o nalt apreciere, fiind folosife n mod curent n
alimentatie. Datorit nsuirilor tehnol.ogice specifice, a
valorii de ntrebuinare ridicat i a. can~inutului bogat n
substante uscate solubile, prunele se pot prelucra ntr-o
larg gam sortimental : gem, compot, dulcea,
magiun, marmelad, prune n ap, deshidratate, congelate,
pulp, marc i distilate (tuic).
Valoarea alimentar a prunelor este foarte mare i
rezi.d din cantinutul ridicat n hidrai de carbon,
substante minerale i vitamine (tabel 1). Prunele
proasprete au un potenial zaharogen asemntor cu al
strugurilor, continnd 16-20% glucide uor asimilabile, n
majoritate glucoz i zaharoz, ceea ce le confer o
valoare dieto-terapeutic superioar. Ele se evideniaz
printr-o capacitate ridicat de conversie a energiei solare
n zaharuri, putnd asigura 1 400-3 300 kg zahr/ha (A. G
h e r g h i, S t. C h i r i a c, V. C o c i u, 1986). Prunele
deshidratate au pn la 64,7% zaharuri, rivaliznd cu
smochinele i curmalele. Fructele proaspete mai contin
proteine (0,8 g%), lipide (0,2 g %), substane pectice (0,450,55%), acid malic (0,80-1,20%), substane tanoide (0,161,50) .a.
Valoarea energetic a prunelor (75 Kcal la 100 g
pulp) este mai mare dect a merelor, perelor,
piersicilor, caiselor .a. Ea poate varia
ntre 6284 Kcal/ha la soiul Renclod Althan i 19781
[Kcal/ht la soiul Centenar (V. C o c i u, R. R o m a n, 1985).
5