Stefanescu Catalin

Clasa a XII-a C

Rolul de indrumator al lui Mihail Kogalniceanu

Dacia Literara

Mihail Kogalniceanu a fost un prozator, memorialist si un important indrumator cultural

si literar. Datele biografice ale autorului, ofera o idee asupra mediului in care s-a format si
totodata releveaza viul interes pentru istoria contemporana a patriei sale.
Provenind dintr-o familie nstrit ce aparinea naltei societi moldoveneti, Mihail
Koglniceanu a vzut lumina zilei la Iai, n data de 6 septembrie 1817 i a ncetat din via la
Paris, 20 iunie 1891.
Scriitorul a invatat cu calugarul maramuresan Gherman Vida, apoi a urmat cursurile in
tara in limba franceza. Si-a continuat studiile in Franta si Germania, iar in 1838 s-a intors in
Moldova cu o solida pregatire intelectuala, hotarat sa-si puna toata puterea de munca in slujba
patriei.
La 20 de ani incepe o intensa activitate cultural-literara cu finalitate politica. Primele sale
lucrari aveau sa-l consacre in lumea stiintifica a Europei contemporane, si sa il situeze printre
spiritele cele mai nobile ale poporului roman. In anii de studentie din Germania publica mai
multe lucrari celebre.
La inceputul anului 1837 el isi vede publicata prima lucrare: Limba si literatura romana
sau valaha, aparuta in ianuarie, la Berlin in Lehmans Magazin. Studiul arata latinitatea limbii
romane, vorbita de cinci milioane de suflete, reproducand Tatal nostru si punand fata in fata
versuri din Orlando furioso cu o versiune romaneasca. Viitorul istoric arata importanta cronicilor
noastre, dintre care cele mai vechi ar data din secolul al VIII-lea, si insista asupra lui Grigore
Ureche, Miron Costin si Dimitrie Cantemir, mentionand apoi pe Petru Maior, Damaschin
Plojanca si Grigore Plesoianu. Studiul intocmit de la asa o mare departare, cu asa de putine
mijoace la indemana, la o varsta asa de frageda si fara nici o pregatire sistematica, e una din
acele minuni care vestesc rasarirea unei minti geniale va scrie Nicolaie Iorga. Pentru cultura
noastra moderna, echivaleaza cu o prima schita de istorie a literaturii romane.
La 2 august 1837 anunta aparitia celui de-al doile studiu al sau : Schita asupra istoriei,
obiceiurilor si limbii tiganilor cunoscuti in Franta sub numele de boemieni. Autorul protesta
impotriva robiei in care mai erau tinuti oamenii in cele doua principate.
1

Cea de-a treia lucrare si cea mai importanta din tineretea lui Kogalniceanu a aparut tot in
1837, la Berlin: Istoria Valahiei, a Moldovei si a valahilor de peste Dunare. In acest studiu,
Kogalniceanu afirma ca romanii sunt o natie aparte, pastrand moravurile si obiceiurile
stramosilor, nepierzand nimic din vitejia si curajul cetatenilor Romei.
Kogalniceanu a fost printre primii scriitori romani care au vazut limpede conditia Unirii
si ale independentei Tarilor Romane.
Intors din strainatate, in 1838, publica in suplimentul Albinei, Alautei romanesti, o
satira sociala (Filosofia vistului) care atrage suspendarea revistei numai dupa cinci numere de
aparitie, autorul fiind condamnat la o luna de inchisoare.
Profesor la Academia Mihaileana din Iasi, Kogalniceanu tine memorabilul Cuvant pentru
deschiderea cursului de istorie nationala. Devine prim-ministru in timpul domniei lui Al.I.Cuza,
iar in ultima parte a vietii este ambasador la Paris si presedinte al Academiei Romane. Mihai
Kogalniceanu a fost primul care a adunat cronicile moldovenesti si le-a tiparit.
In 1840 isi cumpara materialul necesar pentru o intreprindere poligrafica, nazuind, ca si
Heliade, sa devina un organizator cultural, in Moldova: ca istoric, sa dea la lumina documente,
cronici, izvoare ale trecutului national: ca scriitor belletrist, sa intemeieze o noua revista literara:
ca editor, sa creeze un public pentru literatura cea noua. Kogalniceanu isi propune sa continue
activitatea unor carturari romani din perioada anterioara: Ion Heliade Radulescu, Gheorghe
Asachi, Gheorghe Baritiu.
Trecand in revista situatia presei culturale pe intreaga arie nationala si apreciind ca cele
mai bune reviste erau Curierul Romanesc sub redactia lui I.Heliade, Foaia inimii si Albina
Romaneasca, Kogalniceanu constata, insa, ca politica ocupa prea mult loc in cele trei reviste.
In acest spirit a aparut, la Iasi, in martie 1840, Dacia literara sub directia lui Mihail
Kogalniceanu. Intentia autorului era de a crea o publicatie pentru romanii din toate cele trei
provinci. In revista sunt publicate scrieri originale, din toate partile provinciilor romanesti. In
mod special, revista este dedicata literaturii si istoriei, fara a neglija insa telurile politice si
nationale pe care mersera predecesorii sai.
In viziunea lui Kogalniceanu, Dacia Literara avea sa fie o revista care va publica atat
compunerile originale ale redactiei si ale colaboratorilor sai, cat si cele mai bune scrieri din
celelalte publicatii romanesti.
In primul numar al revistei, la 30 ianuarie 1840, Kogalniceanu publica Introductie care va
deveni programul romantismului romanesc. Introductia reprezenta o noua faza a pasoptismului,
etapa critica. Ea marcheaza in istoria culturii noastre moderne momentul Daciei literare. In
acest articol, Kogalniceanu evidentia urmatoarele idei: combaterea imitatiilor si a traducerilor
dupa modele straine; crearea unei literaturi nationale folosind ca surse de inspiratie, in maniera
romantica, istoria nationala, natura si obiceiurile, traditiile noastre; realizarea a unei limbi
romane unitare si a unei literaturi nationale.
Prin Introductie la Dacia literara, veritabil manifest teoretic, Mihail Kogalniceanu a
intrat in istoria culturii nationale ca unul din cei mai importanti ideologi literari, el sustinand
evidentierea si incurajarea talentelor autentice.
Criticul de la Dacia literara sustine idea ca originalitatea nationala este insusirea cea mai
de pret a unei literaturi condamnand astfel imitatiile si traducerile mediocre.
Ca o ilustrare a propriului program, numarul unu se deschide, dupa Introductie, cu Scene
istorice din Chronicile Moldovei. Alexandru Lapusneanul nuvela lui C.Negruzzi. In numarul
urmator apar opiniile lui Costache Negruzzi despre cantecele populare ale Moldovei.

In comparatie cu oricare din publicatiile prezente pana atunci, sumarul se diferentia prin
structura. Avea patru subdiviziuni: Partea I - Compuneri ale Daciei, Partea II - Alegerea din alte
foi, Partea III - Critica, Partea IV - Telegraful Daciei.
Dupa numerele pe martie, aprilie si iunie, revista isi inceteaza aparitia.
Claritatea ideologica, spiritual conservator, sugerand cumpatarea si fapta, au imbogatit
programul elaborate de Kogalniceanu care, prin Dacia literara, a devenit un factor important in
promovarea culturii moderne in toate cele trei tari romanesti.
Prin Dacia literara, Mihail Kogalniceanu este cel dintai teoretician -la nivel european- al
specificului national in literatura, si deosebit de important pentru definirea ideologului, e faptul
ca in promovarea unei asemenea literaturi el considera necesar actul de critica: Critica mea va fi
o adevarata critica, adica va lauda in constiinta ce este bun, va descuvinta ce este rau, va inlesni
propasirea literaturii, nu o va impiedica. Totdeauna moderatia va prezida la judecatile ei.
Motivul pentru care am ales aceasta tema se datoreaza faptului ca Mihail Kogalniceanu a
avut, inca din perioada de studentie, inclinatia spre a impartasii celorlalte popoare din Europa
apartenenta poporului romn la cultura latina a romanilor cat si diferentele pe care le are cultura
romn fata de celelalte culturi latine, prin trei publicatii de mare importanta.
In al doilea rand Mihail Kogalniceanu a avut dorinta de a invata poporul romn, din
Principatele Romane cat si romanilor din Transilvania, originea istoriei sale prin publicatia sa
unica si personala, Dacia Literara.

BIBLIOGRAFIE
1. https://www.scribd.com/doc/76048765/Mihail-Kogalniceanu#download