DACIA LITERARĂ

Rolul de îndrumător al lui Mihail Kogălniceanu

• Mihail Kogălniceanu
Scriitor, om politic si istoric roman, Mihail Kogalniceanu s-a
nascut pe 6 septembrie 1817 la Iasi. Personalitate
importanta a neamului nostru, Kogalniceanu a avut functii
importante in stat. A fost Presedintele Consiulului de
Minsitri, Ministru de Interne si de Externe, precum si unul
din liderii marcanti ai Partidului National Liberal. Este
membru fondator al Societatii Academice Romane.
 Despre Mihail Kogălniceanul
Mihail Kogalniceanu primeste primele invataturi acasa, sub indrumarea calugarului
maramuresean Gherman Vida, adept al Scolii Ardelene. Isi continua studiile la
Institutului francez de la Miroslava, la Colegiul Luneville din Paris si la Universitatea din
Berlin.
Interesat de istoria si de cultura nationala, Kogalniceanu se indreapta spre studiul
sistematic al documentelor, cronicilor romanesti si straine, privitoare la Moldova si
Muntenia. Primele sale studii le publica la Berlin, in 1837, in germana si in franceza.
Desfasoara o vasta activitate de publicist, istoric si indrumator cultural si literar. Scoate
revista "Dacia literara", infiinteaza o tipografie si o editura proprie. Pentru editarea
documentelor istorice scoate publicatia "Arhiva romaneasca".
Mihail Kogalniceanu nu s-a considerat scriitor, el insusi nu parea a-si pretui scrierile
literare. Scrisorile trimise tatalui sau in timpul studentiei au fost adunate intr-un volum,
ce au capatat aspectul unui roman epistolar despre formarea unui tanar intelectual
moldovean in primele decenii ale secolului al XIX-lea.
 DESPRE DACIA LITERARĂ
Dacia literară este o revistă apărută pe 30 Ianuarie 1840 la Iași,
sub redacția lui Mihail Kogălniceanu.
În ciuda titlului, revista nu și-a propus să se axeze exclusiv pe
literatură.
Revista își propune să publice scrieri originale, din oricare parte a
provinciilor românești, pentru a fi un repertoriu general al
literaturii românești.
 Pe parcursul apariției, ea a avut următoarea rubricație,
marcată prin supratitluri:

Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei (text: Constantin

Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul), Scene pitorești din
obiceiurile poporului (M. Kogălniceanu, Nou chip de a face
curte), Telegraful Daciei (știri culturale);
Nr. 2: Scene pitorești din obiceiurile Moldaviei (studiul lui C.
Negruzzi, Cîntece populare a Moldaviei), Literatură străină
(fragmente din jurnalul de călătorie în Banat, Valahia și
Moldova de D. A. Damidoff, cu prezentare și comentarii de M.
Kogălniceanu), Poezie (Cavalerul C. Stamate, A. Donici),
Telegraful Daciei;
 Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, O alergare
de cai), Suvenire din Italia (Vasile
Alecsandri, Buchetiera de la Florența), Literatură
străină (continuare Damidoff), Poezie (Grigore
Alexandrescu), Alegeri din alte foi românești
(„Mercur”, „Curierul românesc”, „Albina
românească”), Telegraful Daciei.
Din porunca domnitorului, după primele trei numere,
revista este suspendată și va mai apărea abia după
1859, în ediția a doua.
 Programul Daciei
literare
În primul număr al revistei, sub titlul Introducție, M.
Kogălniceanu, întemeietorul revistei, publică un articol –
program care sintetizează în patru puncte idealurile literare
ale scriitorilor pașoptiști:
1.Combaterea imitației scriitorilor străini și a traducerilor mediocre:
îngrijorat de sărăcia literaturii române, ale cărei opere se puteau
număra pe degete, Ion Heliade – Rădulescu lansase un apel încurajator
către tinerii scriitori: „Scrieți, băieți, orice, numai scrieți!” Interpretînd
îndemnul din punct de vedere cantitativ, multe publicații ale epocii au
încurajat o literatură mediocră, adesea imitată după creații siropoase
occidentale, pervertind gustul public. M. Kogălniceanu avertizează
asupra pericolului unei astfel de literaturi, care elimină criteriul estetic;
 2.Crearea unei literaturi de specific național: în loc să imite
scriitorii străini, românii ar putea făuri o literatură autohtonă,
inspirată din istorie, natură și folclor. Preluată din estetica
romantică europeană, această triplă recomandare se va regăsi
în operele pașoptiștilor:
• Folclorul va face obiectul preocupărilor teoretice,
dar va deveni și sursă importantă de inspirație;
• Natura va face obiectul unor ample relatări de
călătorie;
• Istoria este privită ca model pentru contemporani,
fie pentru a exprima idealul de eliberare și unitate
națională, fie pentru a ilustra satiric realitățile
sociale;
• Lupta pentru unitatea limbii;
• Dezvoltarea spiritului critic;
 Prelungirea spiritului Daciei libere
Arhiva românească si
Propășirea
Revista Dacia literară,în care și-au publicat cele
dintâi scrieri Costache Negruzzi și Vasile
Alecsandri, nu au putut să apară decât o scurtă
perioadă, pentru că a fost interzisă de cenzură.
Spiritul Daciei literare se regășește integral în
revista PROPĂȘIREA, editată în anul 1844 de un
grup de scriiori moldoveni,având ca principal
animator pe Mihail Kogălniceanu.
Propășirea a fost prima
revistă cu caracter
enciclopedic, care a
tratat aproape în egală
măsură probleme de
artă, lingvistică,
învățământ, drept, viață
socială, istorie,
economie,
administrație, industrie,
comerț, știinte
fundamentale,
medicină, agronomie,
geografie și arta.[3]