• Mihail Kogălniceanu Scriitor, om politic si istoric roman, Mihail Kogalniceanu s-a nascut pe 6 septembrie 1817 la Iasi. Personalitate importanta a neamului nostru, Kogalniceanu a avut functii importante in stat. A fost Presedintele Consiulului de Minsitri, Ministru de Interne si de Externe, precum si unul din liderii marcanti ai Partidului National Liberal. Este membru fondator al Societatii Academice Romane. Despre Mihail Kogălniceanul Mihail Kogalniceanu primeste primele invataturi acasa, sub indrumarea calugarului maramuresean Gherman Vida, adept al Scolii Ardelene. Isi continua studiile la Institutului francez de la Miroslava, la Colegiul Luneville din Paris si la Universitatea din Berlin. Interesat de istoria si de cultura nationala, Kogalniceanu se indreapta spre studiul sistematic al documentelor, cronicilor romanesti si straine, privitoare la Moldova si Muntenia. Primele sale studii le publica la Berlin, in 1837, in germana si in franceza. Desfasoara o vasta activitate de publicist, istoric si indrumator cultural si literar. Scoate revista "Dacia literara", infiinteaza o tipografie si o editura proprie. Pentru editarea documentelor istorice scoate publicatia "Arhiva romaneasca". Mihail Kogalniceanu nu s-a considerat scriitor, el insusi nu parea a-si pretui scrierile literare. Scrisorile trimise tatalui sau in timpul studentiei au fost adunate intr-un volum, ce au capatat aspectul unui roman epistolar despre formarea unui tanar intelectual moldovean in primele decenii ale secolului al XIX-lea. DESPRE DACIA LITERARĂ Dacia literară este o revistă apărută pe 30 Ianuarie 1840 la Iași, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu. În ciuda titlului, revista nu și-a propus să se axeze exclusiv pe literatură. Revista își propune să publice scrieri originale, din oricare parte a provinciilor românești, pentru a fi un repertoriu general al literaturii românești. Pe parcursul apariției, ea a avut următoarea rubricație, marcată prin supratitluri:
Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei (text: Constantin
Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul), Scene pitorești din obiceiurile poporului (M. Kogălniceanu, Nou chip de a face curte), Telegraful Daciei (știri culturale); Nr. 2: Scene pitorești din obiceiurile Moldaviei (studiul lui C. Negruzzi, Cîntece populare a Moldaviei), Literatură străină (fragmente din jurnalul de călătorie în Banat, Valahia și Moldova de D. A. Damidoff, cu prezentare și comentarii de M. Kogălniceanu), Poezie (Cavalerul C. Stamate, A. Donici), Telegraful Daciei; Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, O alergare de cai), Suvenire din Italia (Vasile Alecsandri, Buchetiera de la Florența), Literatură străină (continuare Damidoff), Poezie (Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foi românești („Mercur”, „Curierul românesc”, „Albina românească”), Telegraful Daciei. Din porunca domnitorului, după primele trei numere, revista este suspendată și va mai apărea abia după 1859, în ediția a doua. Programul Daciei literare În primul număr al revistei, sub titlul Introducție, M. Kogălniceanu, întemeietorul revistei, publică un articol – program care sintetizează în patru puncte idealurile literare ale scriitorilor pașoptiști: 1.Combaterea imitației scriitorilor străini și a traducerilor mediocre: îngrijorat de sărăcia literaturii române, ale cărei opere se puteau număra pe degete, Ion Heliade – Rădulescu lansase un apel încurajator către tinerii scriitori: „Scrieți, băieți, orice, numai scrieți!” Interpretînd îndemnul din punct de vedere cantitativ, multe publicații ale epocii au încurajat o literatură mediocră, adesea imitată după creații siropoase occidentale, pervertind gustul public. M. Kogălniceanu avertizează asupra pericolului unei astfel de literaturi, care elimină criteriul estetic; 2.Crearea unei literaturi de specific național: în loc să imite scriitorii străini, românii ar putea făuri o literatură autohtonă, inspirată din istorie, natură și folclor. Preluată din estetica romantică europeană, această triplă recomandare se va regăsi în operele pașoptiștilor: • Folclorul va face obiectul preocupărilor teoretice, dar va deveni și sursă importantă de inspirație; • Natura va face obiectul unor ample relatări de călătorie; • Istoria este privită ca model pentru contemporani, fie pentru a exprima idealul de eliberare și unitate națională, fie pentru a ilustra satiric realitățile sociale; • Lupta pentru unitatea limbii; • Dezvoltarea spiritului critic; Prelungirea spiritului Daciei libere Arhiva românească si Propășirea Revista Dacia literară,în care și-au publicat cele dintâi scrieri Costache Negruzzi și Vasile Alecsandri, nu au putut să apară decât o scurtă perioadă, pentru că a fost interzisă de cenzură. Spiritul Daciei literare se regășește integral în revista PROPĂȘIREA, editată în anul 1844 de un grup de scriiori moldoveni,având ca principal animator pe Mihail Kogălniceanu. Propășirea a fost prima revistă cu caracter enciclopedic, care a tratat aproape în egală măsură probleme de artă, lingvistică, învățământ, drept, viață socială, istorie, economie, administrație, industrie, comerț, știinte fundamentale, medicină, agronomie, geografie și arta.[3]