WRIkA RiSNOV6.

1Nl1
CAPITOLUL 3

T6.LA D6 DOCTORAT

DAUNATORIIRAPTEI 1N ZONA DE NORD - EST ABAROANULU/

ln zona de nord - est a B9rqenului cuttunk de rapi(9 nu sunt in afaro pencolului de diminuare a produc(iei ;i chiar de compromitere totelg a acesteia din cauza insectalor d8untoaro.
Combaterea acestora conatitue una din cela mai importante m9suri ln tehrroloyia de cuttivare a rapijei Menlion9m aici preoup9ri deosebite Tn aceast8 direche a celui mai mare
cultivator de repi(9 din (ar' Insula Mare a Br9iki'
1nWC9t Tn subiectul tezei ee wprind capitob uro privesc d9untaii rapi(ei in zona de experimentare, ne oprim in continuaro. foarte pe scurt,asupro prazenlYii acestoro 3.1. Vies{a
rapipi (

Afhalla rwaa )

Yiespea rapi(ai este cel mai periculos dunator al wtturii de rapi/9. Atawl lanalor se manifest9 at9t toamn c9t p primavar, irW ceb mai importame daune din punct de vedere economic
sunt produse toamna, c9nd wltura de ropi(9 este in pnmeb faze de dezvoltare.
Adultul este o viespe de 8-B cm , oul are forma eliptir3, alb-g9lbui, w o lungime de 0.7-0.9 mm, Larva la apari(ie aro corpul verzui cu capul negru, iar in uttimul stadiu este cenu;iu
-verzui venlral gi lateral Pidoarele toroda wnt negre iar ceb abdominala cenupii Lunpimea corpului este de 14-18 mm.

Flpun 3.1 Vlaapea rapl(eI (

Athalla rosae )

Athalia rosaa ierneaz9 intr-un wcon, la ad9ncimea de S10cm,in p9m9nt Coconul are forma oval9 acoperit cu particola de p9m9nt. Adul(ii apar obignuit la sf9r5itul lui aprilie mai.
Copula(ia incepe la c9teva zile de la apan(ie, iar ponta dup9 1-2 zile de la imperechere.
10