Finantesfdsgfdhfd

Introducere
Politica financiar, reprezint un element central al managementului unitilor economice

contemporane, element absolut necesar, cu implicaii profunde n vederea asigurrii supravieuirii
i dezvoltrii activitii ntreprinderilor n condiiile unei capaciti reduse de autofinanare,
insuficiene de mijloace circulante, existenei unor preuri nalte la resursele materiale i
energetice, unei instabiliti generale ale ntregii viei economice a Republicii Moldova. Toate
aceste circumstane nu fac dect i amplifice importana aplicrii unei gestiuni financiare
echilibrate, tiinific fundamentate i adaptate la condiiile Republicii Moldova, determinnd
actualitatea temei acestei lucrri.
Capitolul I. Rolul strategiilor i politicilor financiare n dezvoltarea ntreprinderii.
1.1 Concepte privind politicile financiare
1.2 Coninutul strategiilor financiare
1.3 Criterii de clasificare a deciziilor financiare.
Capitolul II. Politica de finanare a ntreprinderii
2.1 Politica de finanare pe termen scurt
2.2 Politica de finanare pe termen lung
Capitolul III. Direcii i strategii de dezvoltare a ntreprinderii
3.1 Analiza financiar suport n elaborarea politicii financiare a ntreprinderii
3.2 Strategii financiare i planul strategic al ntreprinderii SRL Slcua
Concluzii
n condiiile actualei dezvoltri ale economiei Republicii Moldova, i implicit, a deficienelor cu
care se confrunt agenii economici n privina surselor financiarea, importana gestiunii fluxurilor
de capital, este hotrtoare sub aspectul asigurrii unei creteri a competitivitii ntreprinderilor,
i a sntii financiare a ntregii economii naionale, dat fiind faptul c ntreprinderilor le revine
aportul primordial la realizarea acestui deziderat.
n acest context, importana analizei activitii economico-financiare i identificarea eficienei
politicii financiare, este determinativ n cadrul procesului de fundamentare a oricrei decizii
manageriale, contribuind la o cunoatere ct mai obiectiv a situaiei ntreprinderii prin prisma
schimbrilor intervenite pe pia.
Bibliografie
1. Brezeanu Petru Gestiunea financiar a ntreprinderii, A.S.E., Bucureti, 2000;
2. Brezeanu Petru Diagnostic financiar, Editura Economic, Bucureti, 2003;
3. Balnu Vladimir Analiza riscului de faliment n activitatea de creditare, Contabilitate i
audit Nr. 5-6, 1996;
4. Blnu Vladimir. Diagnosticul financiar al activitii firmei, ASEM, Chiinu, 2001;
5. Constantinescu Gh. Ghidul financiar al ntreprinztorului, Vardi, Chiinu 1999;
6. G. Delvaux Aspectele contabile ale ntreprinderii n dificultate, publicat n revista Revue
belge de la comptabilite et de linformatique, Nr. 3, 1988;
7. Gheorghiu Alexandru Analiza activitii economice a ntreprinderii, Bucureti, 1989;
8. Gavriliuc Liudmila Analiza rezultatelor financiare i rentabilitii ntreprinderii, Reformele
economice n Republica Moldova i Romnia: realizri, tendine, probleme Simpozion tiinific,
Chiinu, 1998;
9. Gheorghiu Alexandru Analiza rentabilitii firmei, Tribuna economic Nr. 12, 13, 14, 15;
2002;
10. Gavriliuc Ludmila Recomandri practice privind ntocmirea notei explicative la raportul
financiar anual, Contabilitate i audit Nr. 4, 1999;
11. Gust Mariu Evaluri ale riscului de exploatare cu ajutorul pragului de rentabilitate, Finane,
credit, contabilitate Nr. 1, 1999;
12. Hoan Finanele firmei, Editura Continent, Bucureti, 1996;
13. Mrgulescu D. Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, Bucureti, 1994
14. Niculescu Maria Diagnosticul global strategic Bucureti 1997;
15. Popa A. Management financiar. Bucureti 2001;
16. Stancu Ion Finane: teoria pieelor financiare. Finanele ntreprinderii. Analiza i gestiunea
financiar, Editura Economic, Bucureti, 2001;

17. Toma Mihai Finanele i gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Economic, Bucureti,
1998;
18. Stnescu C., Isfnescu A. Analiza economico-financiar, Bucureti, 1996;
19. erban P. Analiza activitii economico-financiar, Bucureti, 1996;
20. J. Litner Distribution of Incomes of Corporations among Dividends, Retained earnings and
Taxes, American Economic Review, 1956.
ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A INTREPRINDERII
Aceasta societate a fost constituita din initiativa unui asociat, cetatean roman
Denumirea este S.C. BIMBO S.R.L., este persoana juridica romana, are forma
juridica de societate comerciala cu raspundere limitata si are sediul in Arad str Prieteniei,nr.4, bl 130,
sc B, ap 4.
Activitatea principala este 5246-Comert cu amanuntul cu articole de fierarie, cu
articole din sticla si cu cele pentru vopsit (inclusiv usi metalice).
Capitalul social subscris varsat este de 700 RON.
Societatea isi desfasoara activitatea cu un numar de 27 angajati.
Evidenta contabila este condusa in conformitate cu normele legale in vigoare,
inregistrarile sunt efectuate pe baza documentelor justificative, fiind respectate principiile si metodele
contabilitatii.
Sunt intocmite lunar balante de verificare pentru verificarea inregistrarii corecte in
contabilitate a operatiunilor patrimoniale.
Societatea asigura conducerea, evidenta si pastrarea tuturor registrelor obligatorii, cu
respectarea modului de completare, pastrare si arhivare.
Datele prezentate in bilantul contabil anual reflecta realitatea si exactitatea cu privire
la situatia patrimoniului si a contului de profit si pierderi.
Analiza economico financiara a intreprinderii s-a efectuat pe baza bilantului contabil si a

contului de profit si pierdere din data de 31.12.2005.
Pentru inceput, elaboram bilantul financiar, ordonand activele dupa gradul de lichiditate
iar pasivele dupa gradul lor de exigibilitate.
Eliminam din activ cheltuielile inregistrate in avans in suma de 19753 RON respectiv 84443 RON si
scadem aceasi valoare din capitalurile proprii in pasiv. Totodata scadem din pasiv veniturile
inregistrate in avans in suma de 71768 RON, respectiv 81715 RON si le adunam tot in pasiv la valoarea
datoriilor pe termen scurt.
S.C. BIMBO S.R.L.
BILANT FINANCIAR
la data de 31.12.2005
Nr
.
Indicatori
Cr
t
Perioada
2004
2005
TOTAL ACTIVE IMOBI 14214v2112o LIZATE,

1 din care
104889 141891
a) Imobilizari necorporale
b) Imobilizari corporale
104889 141891
c) Imobilizari financiare
2 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE, din care
a) Total stocuri, din care
338036 460776
164527 320963
I.de marfuri
II.de materii prime, materiale
III.de produse
b) Creante
173509 130356
c) Investitii pe termen scurt
d) Disponibilati banesti
9457
3 TOTAL ACTIV
442925 602667
4 CAPITALURI PROPRII
55906 -6116
5 IMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG
82486 82021
6 DATORII PE TERMEN SCURT
304533 526762
a) Credite bancare pe termen scurt
b) Altele
304533 526762
PROVIZIOANE
7 CHELTUIELI
PENTRU
RISCURI
SI
0
8 TOTAL PASIV
442925 602667
ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE BILANTULUI

A. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE ACTIVULUI
1.
RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Perioada
Nr.
Indicatori
crt.
2004
2005
Active imobilizate nete
104889
141891
Total activ
442925
602667
Rata activelor (%)
23.68
23.54
Valoare maxima acceptata (%)
60
60
Indicele de crestere al activelor imobilizate (%)
135.28
Indicele de crestere al totalului activ (%)
136.07
Indicele de crestere a cifrei de afaceri (%)
78.36
In perioada analizata de noi intreprinderea Sc Bimbo Srl inregistreaza o usoara scadere de la 23.68% la
23.54%. Scaderea ratei activelor imobilizate este datorata faptului ca activele imobilizate cresc intr-un
ritm mai mic decat activul total (35.28% < 36.07) . Daca se compara indicele de crestere al cifrei de
afaceri cu cel al activelor imobilizate , se observa ca activele imobilizate cresc intr-un ritm mai
mic decat cifra de afaceri (78.36% > 35.28%). In perioada abordata rata activelor se afla pe un nivel
foarte bun in 2004 fiind 23.68% , iar in 2005 scazand putin la 23.54% ambele ramase sub valoarea
maxima acceptata de 60% .
2.
RATA ACTIVELOR CIRCULANTE
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Active circulante
338036
460776
Total activ
442925
602667
Rata activelor circulante (%)
76.32
76.46
Valoare minima acceptata (%)
40
40
Indicele de crestere al activelor circulante (%)
136.31
Indicele de crestere al totalului activ (%)
136.07
Rata activelor circulante inregistreaza o tendinta de crestere de la 76.32% din 2004 pana la 76.46%
inregistrata in anul 2005 .Rata activelor se afla in postura pozitiva deoarece in ambele perioade se afla
peste valoarea minima acceptata de 40%. Cresterea ratei se observa pentru ca s-a inregistrat o usoara
crestere al activului circulant fata de activul total (36.31% >36.07%) . Dupa comparatia indicelui
activului circulant cu indicele de crestere al cifrei de afaceri (36.31% <78.36% ) se observa ca are loc o
scadere a vitezei de rotatie a activelor circulante de unde rezulta o inrautatire a eficientei utilizarii
acestora
3.
RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE
Perioada
Nr.
crt Indicatori
.
2004
2005
Imobilizari corporale
104889 141891
104889 141891
Rata imobilizarilor corporale (%)
100.00
100.00
Valoarea minim acceptata
85.00
85.00
Indicele de crestere al imobilizarilor corporale

(%)
135.28
Indicele de crestere al activelor imobilizate (%)
135.28
Pe perioada analizata inregistreaza o stabilitate deoarece in ambii ani rata imobilizarilor corporale
ramane neschimbat de la procentul de 100%. Aceasta rata ajunge la procentajul maxim datorita
valori imobilizarilor corporale ce cuprinde in intregime activele imobilizate , astfel se observa ca in
intreprinderea analizata nu exista imobilizari necorporale si imobilizari financiare . Indicele de crestere
al imobilizarilor corporale este egal cu indicele de crestere al activelor imobilizate (35.28% = 35.28%)
si acesta observatie dovedeste ca Activele imobilizate nete sunt alcatuite doar din imobilizari corporale
.
Pe perioada respectiva rata inregistreaza valori optime peste valoarea minima acceptata(85%) .
4.
RATA STOCURILOR
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Stocuri
164527
320963
Active circulante
338036
460776
Rata stocurilor (%)
48.67
Indicele de crestere al stocurilor (%)
195.08
136.31
Valoarea maxim acceptata
50
69.66
50
Rata stocurilor inregistreaza o crestere in anii analizati cu un procentaj de 20.99 de la 48.67% pana la
69.66% datorita cresterii intr-un ritm mai mare a stocurilor fata de activele circulante acesta se
observa prin compararea indicelor de crestere al acestor active .In 2005 rata stocurilor ajunge peste
valoarea maxima acceptata astfel trebuie abordata o inbunatatire in vanzari (ex.reducere de preturi ,
oferte) , pentru a reduce cantitatea stocurilor.
5.
RATA CREANTELOR
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Creante
173509
130356
Active circulante
338036
460776
Rata creantelor (%)
51.33
28.29
Indicele de crestere al creantelor (%)
75.13
136.31
Rata creantelor inregistreaza o scadere (de la 51.33% pana la 28.29%) intre anii analizati . Se
observa o crestere mai mare al creantelor decat cel al activelor circulante(75.13%>36.31) Daca facem
comparative cu indicele de crestere al cifrei de afaceri care este in situatia noastra de (75.13<78.36%)
observam ca apare o inrautatire a situatiei incasarilor datorata cresterii duratei in zile a unei rotatii a
clientilor si poate sa aiba un effect negative asupra lichiditatii intreprinderii.
6.
RATA DISPONIBILITATILOR BANESTI
Nr.
crt Indicatori
.
Perioada
2004
2005
9457
Disponibilitati banesti
Active circulante
338036 460776
Rata disponibilitatilor banesti (%)
0.00
Indicele de crestere al disponibilitatilor banesti

(%)
136.31
Valoarea optima
10
2.05
10
Rata disponiobilitailor banesti inregistreaza o valoare de 0% in anul 2004 si creste cu un procentaj

de 2.05% in urmatorul an .Pe perioada analizata rata ramane sub valoarea optima(10%) acesta
reflectand folosirea eficienta a disponibilitatilor banesti .In aceasta intreprindere indicele de crestere al
disponoibilitatilor banesti este de 0 iar comparative cu indicele de crestere al activelor circulante
(36.31%) se observa o crestere al activului circulant ,rezulta folosirea eficienta a disponibilitatilor
banesti.
B. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE PASIVULUI
1.
RATA STABILITATII FINANCIARE (RATA CAPITALULUI PERMANENT)
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
Capital permanent
2004
2005
138392
75905
Total pasiv
442925
602667
Rata stabilitatii financiare (%)
31.25
12.59
50
50
Indicele de crestere al capitalului permanent (%)
54.85
Indicele de crestere al totalului pasivului (%)
136.07
Rata stabilitatii financiare (Rata capitalului permanent ) inregistreaza o scadere de la 31.25% la

12.59% datorita unui ritm de crestere mai mare al capitalului permanent decat cel al totalului
pasivului (54.85%> 36.07%) .Pe perioada analizata se observa o nestabilitate financiara din
cauza inrautatire ratei care ajunge mult sub valoarea minima acceptata(de 50%).
2.
RATA AUTONOMIEI FINANCIARE

a)
RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE (RATA CAPITALULUI

PROPRIU)
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Capital propriu
55906
-6116
Total pasiv
442925
602667
Rata autonomiei financiare globale (%)
12.62
-1.01
33
33
Indicele de crestere aL capitalului propriu (%)
-10.94
136.07
Rata autonomiei financiare globale arata cat din patrimonial intreprinderii este finantat din resurse
proprii (capital propriu) .Pe perioada analizata se observa o scadere enorma a ratei autonomiei
financiare globale(de la 12.62% pana la -1.01%) datorat unui scadere enorma a capitalului propriu fata
de totalul pasivului (-10.94%<36.07%), astfel apare o inrautatire alarmanta al autonopmiei financiare
al firmei Sc Bimbo Srl rata ajungand cu 34.01% sub valoarea minima acceptata.
b) RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
-6116
Capital propriu
55906
Capital permanent
138392 75905
Rata autonomiei financiare la termen (%)
40.40
-8.06
50
50
-10.94
54.85
Rata autonomiei financiare la termen(calculat ca raport intre capital propriu si capital permanent )
Inregistreaza o scadere enorma de la 40.40% pana la -8.06% datorita cresterii capitalului propriu intrun ritm mult mai scazut decat capitalul permanent(-10.94%<54.85%).situatia este alarmanta
deoarece rata autonomiei financiare este cu un procentaj de 60.94% sub valoarea minima acceptata.
c) RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN
Perioada
Nr.
crt Indicatori
.
2004
2005
Capital propriu
55906
-6116
Imprumuturi pe termen lung
82486
82021
Rata autonomiei financiare la termen (%)
67.78
-7.46
100
100
-10.94
Indicele de crestere al imprumuturilor pe termen lung

(%)
0.00
Rata autonomiei financiare la termen (calculat ca raport intre c apital propriu si datorii pe termen
lung)
Inregistreaza o puternica tendinta de scadere de la 67.78% pana la -7.46% datorita faptului caci
capitalul propriu creste intr-un ritm mult mai mic decat datoriile pe termen lung (-10.94%<0%) .
3) RATA INDATORARII
a)
RATA INDATORARII GLOBALE (RATA DATORIILOR GLOBALE)
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Datorii totale
387019
608783
Total pasiv
442925
602667
Rata indatorarii globale (%)
87.38
101.01
66
66
Indicele de crestere aL datoriilor totale (%)
157.30
136.07
Rata indatoririi globale a crescut de la 87.38% la 101.01% datorita unei ritm de crestere mai mare
a datoriilor totale fata de pasivul total (57.30%>36.07%).
Tendinta de crestere a acestei rate este un semnal de alarma pentru intreprindere in ceea ce priveste
riscul de neplata a datoriilor .
b ) RATA INDATORARII LA TERMEN
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Datorii pe termen lung
82486
82021
Capital permanent
138392
75905
Rata indatorarii globale (%)
59.60
108.06
50
50
Indicele de crestere al datoriilor pe termen lung (%)
99.44
54.85
Rata indatoririi la termen (calculata ca raport intre datoriile pe termen lung si capital permanent )
inregistreaza o puternica crestere de la 59.60% pana la 108.06% datorita cresterii inprumuturilor pe
termen lung intr-un ritm munlt mai mare decat cel al capitalului permanent (99.44%>54.85%).Nivelul
in 2005 este cu mult mai mare decat nivelul maximului acceptat de 50% ceea ce arata un grad de
indatorare periculos de mare pentru intreprinderea respectiva .
c) RATA INDATORARII LA TERMEN
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Datorii pe termen lung
82486
82021
Capital propriu
55906
-6116
Rata indatorarii la termen (%)
147.54
-1,341.09
100
100
Indicele de crestere al datoriilor pe termen lung (%)
99.44
Indicele de crestere al capitalurilor proprii (%)
-10.94
Rata indatoririi la termen (calculate ca raport intre datorii pe termen lung sii capitalul propriu ) ,se
inregistreaza o scadere foarte mare de la 47.54% la -1.34% .Datorita scaderii enorme al capitalului
propriu comparative cu datoriile pe termen lung. In 2005 rata indatoririi este negativ reprezentand un
semnal de alarma pentru intreprindere.
C. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
1.
ANALIZA FONDULUI DE RULMENT
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
Capital permanent
2004
2005
138392
75905
Active imobilizate
104889
141891
Fond de rulment (R1-R2)
33503
-65986
Active circulante
338036
460776
Datorii pe termen scurt
304533
526762
Fond de rulment (R4-R5)
33503
-65986
a) FONDUL DE RULMENT PROPRIU
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Capital propriu
55906
-6116
104889
141891
Fond de rulment propriu (R1-R2)
-48983
-148007
Indicele de crestere a capitalului propriu
-10.94
Indicele de crestere a activelor imobilizate
135.28
2.
ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
Stocuri
2004
2005
164527
320963
Creante
173509
130356
Active curente (R1 + R2)
338036
451319
Pasive curente
304533
526762
Indicele de crestere a activelor curente
133.51
Indicele de crestere a pasivelor curente
172.97
Necesarul de fond de rulment
3)
33503
-75443
ANALIZA TREZORERIEI NETE
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Fondul de rulment
33503
-65986
Necesarul de fond de rulment
33503
-75443
Trezoreria neta
9457.00
CONCLUZII:
Pe perioada analizata Fondul de rulment inregistreaza o scadere ajuns la valori negative in anul 2005
acesta reprezentand o inbunatatire a situatiei .Aceasta situatie este datorata unui ritm de crestere mai
mare a capitalului permanent decat al activelor imobilizate (54.85%>35.28%).Din pacate resursele
proprii au trecut printr-o scadere enorma datorata creditelor pe termen lung .Creditele pe termen lung
va avea ca effect pentru perioadele urmatoare o crestere a cheltuielile cu dobanzile.
Fondul de rulment propriu este negative si inregistreaza o inrautatire datorita cresterii capitalului
propriu intr-un ritm mult mai mic de cea a activelor imobilizate(-10.94% <35.28%) .Aceasta situatie se
explica cresterea nivelului imobilizate corporale prin apelare la credite pe termen lung si nu pe seama
resurselor proprii .Necesarul de fond de rulment se afla in scadere datorita cresterii mai mare
al pasivelor curente decat al activelor curente(72.97%>33.51%).
Trezoreria se afla intr-o tendinta de crestere datorita lipsei creditelor pe termen scurt si cresterii
pasivelor curente adica a datoriilor fata de furnizori .Cresterea datorata fata de furnizori se afla in
situatia in care nu se poate negocia de termenele de plata acestea fiind fixate ,fapt ce poate inrautatii
relatiile intreprinderii cu partenerii sai.
D. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT
1.
ANALIZA LICHIDITATI
a)
LICHIDITATEA GENERALA
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Active circulante
338036
460776
Pasive circulante
304533
526762
Lichiditate generala (R1/R2)
1.11
0.87
Indicele de crestere a activelor circulante
136.31
Indicele de crestere a pasivelor circulante
172.97
Valoarea minima acceptata
Valoarea maxima acceptata
Indicele de crestere a lichiditatii generale
b)
0.79
LICHIDITATEA REDUSA
Indicatori
Perioada
Nr.
crt.
2004
2005
Active circulante - Stocuri
173509
130356
304533
526762
Lichiditatea redusa (R1/R2)
0.57
0.25
Indicele de crestere a activelor circulante - Stocuri
75.13
Indicele de crestere a datoriilor pe termen scurt
172.97
0.6
0.6
Indicele de crestere a lichiditatii reduse
0.43
c) LICHIDITATEA IMEDIATA
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Disponibilitati banesti
9457
304533
526762
Lichiditatea imediata (R1/R2)
0.00
0.02
Indicele de crestere a disponibilitatilor
#DIV/0!
Indicele de crestere a datoriilor pe termen scurt
172.97
0.2
0.2
0.3
0.3
Indicele de crestere a lichiditatii immediate
#DIV/0!
C O N C L U Z I I:
Pe perioada analizata lichiditatea generala se afla intr-o scadere de la 1.11% la 0.87% ,scaderea fiind
atat de mare incat se ajunge sub nivelul minim acceptat .Aceasta tendinta de scadere s-a inregistrat
faptului ca activele circulante au crescut intr-un ritm mai mic decat datoriile pe termen scurt
(36.31%<72.97%).Lichiditatea generala a ajuns la valori mai mici decat nivelul minim acceptat asta
dovedind ca firma nu are o capacitate de plata a creditelor pe termen scurt.Si lichiditatea redusa
inregistreaza o tendinta de scadere in ambii ani ramase sub valoarea minima acceptata. Aceasta
inrautatire s-a datorat scaderii mai mare al activelor circulante-stocuri in comparatie cu datoriile pe
termen scurt (75.13%<172.97%).Lichiditatea imediata se afla in primul an sub valoarea minima
acceptata iar in al doilea an creste si ajunge valoarea minima acceptata.Deoarece in 2004 se afla sub
valoarea minima acceptata rezulta ca intrprinderea nu are suficiente disponibilitati pentru a-si acoperi
datoriile pe termen scurt ,iar in 2005 ajunge la nivelul in care dispune de banii datoratii creditorilor pe
termen scurt.
E. ANALIZA SOLVABILITATII INTREPRINDERII
1.
SOLVABILITATEA PATRIMONIALA LA TERMEN
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Activ total
442925
602667
Datorii totale
387019
608783
Solvabilitatea patrimoniului (R1/R2)
1.14
0.99
Indicele de crestere al activului total
136.07
Indicele de crestere al datoriilor totale
157.30
Indicele de crestere al solvabilitatii patrimoniului
86.50
1.66
1.66
Pe perioada analizata se observa o scadere foarte mare a solvabilitatii patrimoniului (1.14% la

0.99%),ambele valori ramase sub valoarea minima acceptata(1.66%).fapt ce arata ca firma se afla in
mai mare pericol in anul 2005 decat din ani precedenti de a nu putea acoperii datoriile pe seama
activelor in caz de faliment.
F.
ANALIZA RENTABILITATII PRIN METODA RATELOR

1.
RATA PROFITABILITATII COMERCIALE
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Rezultatul brut al exercitiului
91702
3706
Cifra de afaceri
1015175
795480
Rata profitabilitatii comerciale
9.03
0.47
Indicele de crestere a rezultatului brut al exercitiului
4.04
Indicele de crestere a cifrei de afaceri
78.36
Indicele de crestere a ratei profitabilitatii comerciale
5.16
Valoarea recomandata
2.
RATA MARJEI NETE
15
15
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Rezultat net
76473
2668
Cifra de afaceri
1015175
795480
Rata marjei nete
7.53
0.34
Indicele de crestere al rezultatului net
3.49
Indicele de crestere al cifrei de afaceri
78.36
Indicele de crestere a ratei marjei nete
4.45
3.
RATA RENTABILITATII ECONOMICE
Perioada
Nr.
crt.
Indicatori
2004
2005
Rezultatul brut al exercitiului
91702
3706
Capitaluri investite
138392
75905
Rata rentabilitatii economice
66.26
4.88
Indicele de crestere al rezultatului brut al exercitiului
4.04
Indicele de crestere al capitalului investit
54.85
Indicele de crestere a ratei rentabilitatii economice
7.37
Rata medie a dobanzii
7.5
7.5
CONCLUZII:
Pe perioada de raportare rata profitabilitaii comerciale are valori sub sau in 2005 chiar mult sub
valoarea recomandata de 15% observandu-se o inrautatire in 2005. Aceasta tendinta de scadere
rezulta din faptul ca se observa scadere al rezultatului brut fata de cifra de afaceri(4.04%<78.36%)
Pentru a creste profitabilitatea comerciala Sc Bimbo Srl ar trebui sa sporeasca vanzarile ,sa-si schimbe
structura vanzarilor sa-si accelereze viteza de rotatie sis a-si optimize cheltuielile.
Rata marjei nete inregistreaza la fel o scadere enorma (de la 7.53% la 0.34%) ceea ce arata o
scadere al eficientei valorificarii produselor societatii .situatia a aparut datorata scaderii cu ritm mai
mare al rezultatului net decat cifra de afaceri inregistrat. Indicatorii arata ca in 2004 la 100lei Cifra de
afaceri s-au obtinut 7.53 lei profit net , iar in 2005 aceasi valori obtin doar 0.34 lei profit net .
Rata rentabilitatii economice a inregistrat la fel o scadere foarte mare de la 66.26% pana la
4.88%.Datorita cresterii in ritm mult mai mult al capitalului investit decat al rezultatului brut al
exercitiului (4.04%<54.85%).In primul an se observa o rentabilitate economica foarte buna
deoarece rata rentabilitatii economice are un procentaj enorm (66.26%) cu 58.76% mai mare decat
rata medie a dobanzii (7.5%) .In urmatorul an rata rentabilitatii economice scade la valoarea de 4.88%
ajunsese sub valoarea medie fapt doveditor pentru lipsa rentabilitatii economice.
INTRODUCERE:
Activitatea complex a oricrei ntreprinderi, cunoaterea profund a evoluiei performanelor
acesteia ca rezultat al aciunii multitudinii de factori ce acioneaz, a obiectivelor i scopurilor
urmrite de manageri fac din analiza economico-financiar o disciplin de importan hotrtoare
att pentru formarea viitorilor economiti, ct i pentru specialitii din domeniul financiarcontabil.
Analiza economico-financiar, ca disciplin de specialitate, contribuie n mod hotrtor la
formarea gndirii economice, a capacitii de nelegere a complexitii fenomenelor i proceselor
economice, ajut la elaborarea programelor de msuri pentru creterea eficienei economice.
Perfecionarea continu a metodelor i tehnicilor de analiz n contextul economiei de pia, a
multitudinii de fenomene i procese economice constituie problematica major pentru utilizarea
eficient
a
resurselor
umane,
materiale
i
financiare
ale
ntreprinderii.
C
U
P
Capitolul
I.
FUNDAMENTELE
NTREPRINDERII
1.1.
1.2.
1.3.
R
ACTIVITII
Definirea
analizei,
scopul
Coninutul
procesului
Obiectul
I
ECONOMICO
tipurile
de
analizei
analizei
analiz
N
-FINANCIARE
S:
A
economico-financiare
economico-financiar
economico-financiare
Capitolul II. METODE DE ANALIZ ECONOMICO-FINANCIAR A NTREPRINDERII

2.1.
2.2.
Metode
Analiza
de
analiz
a
rentabilitii
activelor
veniturilor
din
vnzri
i
profiturilor
i
surselor
de
finanare
a
acestora
2.3.
Analiza
fluxurilor
de
lichiditi
firmei
Capitolul III. ANALIZA ECONOMICO - FINANCIAR A ACTIVITII Societii pe Aciuni

Interactiv
CONCLUZII
I
RECOMANDRI:
Desfurarea oricrei activiti economice impune studierea a dou aspecte. Primul aspect este
legat de nsi modul de desfurare a activitii economico-financiare i servete drept obiect de
studiu. Alt aspect al activitii este legat de analiza economico-financiar necesar pentru
asigurarea
informativ
n
procesele
de
planificare.
Economia de pia plaseaz ntreprinderea, neleas ca o reprezentare obiectiv a
ntreprinztorului, n centrul structurilor concentrice i sinergice ale activitilor economicofinanciare. Generatoare de relaii de pia, realizate intercondiionat prin confruntarea cererii i
ofertei, ntreprinderea se constituie preponderent ca origine a ofertei i intermediar a cererii,
ntr-un ghem de legturi, ordonat pe vectorii nevoilor i intereselor, legturi a cror extensiune
i intensiune sunt msurate monetar i exprimate, din perspectiva ntreprinderii, financiar.
BIBLIOGRAFIE:
1. Paladi V., Gavriliuc L., Analiza rapoartelor financiare, ASEM, Chiinu, 2004
2.
Mihilescu
Nicolae,
Analiza
activitii
economico-financiare,
Bucureti,
1997
3. Ioan Marius Pautea, Analiza situaiei financiare a firmei, ed. Economic, Bucureti, 2001
4. Adochiei N., Bistriceanu Gh., Negrea E., Finanele agenilor economici, Editura Didactic i
Pedagogic,
Bucureti,
1995;
5. Andreica M., Metode i modele de planificare financiar, Edituraa tiinific i Enciclopedic,
Bucureti,
1998;
6. Antoniu N., Adochiei M. i colectiv, Finanele ntreprinderii, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti,
1993;
7. Bistriceanu Gh., Finanele agenilor economici, Editura Economic, Bucureti, 2001;
8.
Bogdan
I.,
Management
financiar,
Editura
Economic,
Bucureti,
2004;
9. Boulescu M., Management financiar contabil, Editura Fundaiei Romnia de mine,
Bucureti,
2002;
10. Brezeanu P., Gestiunea financiar i politicile financiare ale ntreprinderii, Ediia a II-a,
Editura
Fundaiei
Romnia
de
mine,
Bucureti,
1998;
11. Brezeanu P., Finanele agenilor economci, Editura Fundaiei Romnia de mine, Bucureti,
1995;
12. Caisn S., Managementul financiar universitar, Centru Ediiei al USM, Chiinu, 2001;
13. Crstea Gh., Economia i gestiunea ntreprinderii, Editura Economic, Bucureti, 1999;
14. Dragot V., Management financiar, Volumul I i II, Editura Economic, Bucureti, 2003;
15.
Emilian
Radu,
Managementul
firmei,
Editura
Economic,
Bucureti,
2003;
16. Gortolomei D, Finanele i evidena contabil a afacerii, Chiinu, 2003;
17.
Luca
G., Elemente
de
management financiar, Editura Dosoftei,
Iai,1994;
18. Manolescu Gh., Management financiar, Editura Economic, Bucureti, 2004;
19. Popa A., Management teorie i practic, Editura Economic, Bucureti, 2001;
20. Stancu I., Gestiunea financiar, Ediia a II-a, Editura Economic, Bucureti, 1995;
21. Stancu I., Finane, Teoria pieelor financiare, Finanele ntreprinderii, Gestiune i analiza
financiar,
Editura
Economic,
Bucureti,1996;
22. Toma M., Finane i analiz financiar de ntreprindere, Editura Economic, Bucureti, 1998;
23. Ursachi I., Management, ASEM Catedra de Management, Chiinu,
LUCRARE DE DIPLOMA ANALIZA SI EVALUAREA VIABILITATII

ECONOMICE SI MANAGERIALE A SOCIETATATII COMERCIALE
MULTIPACK ROMANIA S.R.L.
management
UNIVERSITATEA ROMNO - AMERICAN

FACULTATEA DE MANAGEMENT - MARKETING
LUCRARE DE DIPLOM
ANALIZA sI EVALUAREA VIABILITII ECONOMICE sI MANAGERIALE
A SOCIETATII COMERCIALE MULTIPACK ROMNIA S.R.L.
PROFESOR COORDONATOR:
Absolvent:
2003
Cuprins
Cap. I Aspecte teoretico - metodologice privind evaluarea viabilitatii
economice si manageriale a firmei si importanta acesteia n realizarea
analizei-diagnostic
1.1 Conceptul de analiza-diagnostic si tipologia studiilor de diagnosticare
1.2 Importanta si rolul analizei financiare n aprecierea viabilitatii
economice a firmei
1.3 Indicatori utilizati n analiza financiara
1.4 Metode de apreciere a starii de sanatate a firmei si a potentialului
managerial
Cap. II Prezentarea societatii
2.1 Date generale
2.2 Obiect de activitate
2.3 Organizarea structurala
2.4 Situatia economico-financiara
Cap. III Evaluarea potentialului intern

3.1 Diagnosticul comercial
3.1.1 Prezentarea principalelor produse
3.1.2 Definirea si descrierea petii produselor fabricate
3.1.3 Furnizorii de materie prima
3.1.4 Principalii beneficiari
3.1.5 Concurenta
3.1.6 Puncte forte si puncte slabe
3.2 Diagnosticul economico - financiar
3.2.1 Analiza patrimoniala si a cheltuielilor
3.2.2 Analiza lichiditatii, solvabilitatii si rentabilitatii
3.2.3 Analiza vitezei de rotatie
3.3 Diagnosticul tehnic si tehnologic
3.3.1 Amplasamentul societatii
3.3.2 Utilizarea suprafetelor si posibilitati de extindere
3.3.3 Cladiri si constructii speciale
3.3.4 Cai si mijloace de acces
3.3.5 Echipamente de productie si transport intern
3.3.6 Descrierea produselor
3.4 Diagnosticul resurselor umane
3.4.1 Evidenta personalului
3.4.2 Sistemul de salarizare
3.4.3 Politica motivationala

3.4.4 Comunicarea n firma
3.4.5 Eficienta utilizarii fortei de munca
3.5 Diagnosticul managerial
3.5.1 Functia de previziune
3.5.2 Functia de organizare
3.5.3 Functia de coordonare
3.5.4 Functia de antrenare
3.5.5 Functia de evaluare-control
3.6 Analiza sistemului decizional si a stilului de management
Cap. IV Concluzii si recomandari strategico - tactice privind amplificarea
viabilitatii economice si manageriale a firmei
Introducere
Succesul firmelor depinde n mare masura de calitatea managerilor, de
capacitatea acestora de a le creste eficienta activitatii. Cresterea importantei si
rolului deciziilor manageriale datorita cresterii gradului de complexitate a
activitatii economice a firmelor, n contextul mecanismelor pietei, atrage dupa sine
necesitatea tot mai acuta a unei baze stiintifice, a unor masuri de corectie si
mbunatatire a starii economico-financiare. Necunoasterea propriilor puncte
tari si puncte slabe si implementarea unor decizii insuficient motivate, care nu au
la baza concluzii reale obtinute n urma unor cercetari oportune si operative a
proceselor si fenomenelor economice, pot influenta negativ calitatea activitatii
economico-financiare. n acest scop se realizeaza analiza-diagnostic a firmei
folosita de manageri ca instrument util pentru formularea unor judecati de valoare
cantitative si/sau calitative privind starea, dinamica si perspectivele firmei, pentru
fundamentarea deciziilor curente si de perspectiva, ct si n etapa de control a
realizarii deciziilor adoptate.
Tema aleasa pentru lucrarea de licenta se refera la problemele subliniate mai
sus si anume la rolul diagnosticarii n efectuarea functiilor de management si n
luarea deciziilor.
Lucrarea este structurata n cinci capitole. Primul capitol este un capitol

introductiv al carui scop este de a arata ce nseamna notiunea de analiza-diagnostic,
descrierea legaturii dintre analiza-diagnostic si analiza financiara, importanta lor n
cadrul evaluarii unei ntreprinderi. De asemenea sunt prezentate metodele si
indicatorii folositi pentru aprecierea starii de sanatate.
Cel de-al doilea capitol prezinta date generale despre firma ce va fi supusa
diagnosticarii si informatii de identificare ale acesteia precum: obiectul de
activitate, organizarea structurala, prezentarea produselor, s.a.,
Capitolul al treilea contine evaluarea potentialului intern al societatii
comerciale, prin diagnosticarea fiecarui domeniu n parte, diviznd astfel sistemul
ntreprinderii n componente mai mici si mai usor de analizat. Toate aceste
componente trebuie nsa privite n ansamblu, fiind astfel posibila ntelegerea si
anticiparea corecta a comportamentului sistemului.
Capitolul 1
Aspecte teoretico - metodologice privind evaluarea viabilitatii economice si
manageriale a firmei si importanta acesteia n realizarea analizei diagnostic
454g66e
Evaluarea este o activitate efectuata de profesionisti care respecta niste
principii, metode si standarde specifice prin care se determina o valoare pentru
proprietate sau ntreprinderea respectiva, care sa fie ct mai apropiata de cea pe
care recunoaste piata n urma tranzactiilor.
Pentru evaluare sunt necesare informatii interne si externe relevante si
pertinente, ce vor fi utilizate de evaluator si precizate explicit, inclusiv sursa lor, n
cele doua sectiuni ale raportului de evaluare, respectiv n analiza-diagnostic si
evaluarea propriu-zisa.
ntr-o economie puternic concurentiala, un management performant are
nevoie pentru a reusi de un permanent ajutor din partea analizei si diagnosticului,
n scopul ghidarii deciziilor sale, analiza-diagnostic constituind suportul
interventiei
decizionale
si
actiunilor
ulterioare
din
partea
managerilor.
1.1 Conceptul de analiza-diagnostic si tipologia studiilor de diagnosticare

Analiza este o metoda de cercetare bazata pe descompunerea unor obiecte
sau fenomene n partile lor componente, descoperindu-le astfel structurile,
stabilind relatiile de cauzabilitate si factorii care le genereaza, punnd n evidenta
legile formarii si desfasurarii lor si contribuind astfel la formularea unor decizii

privind viitorul acestora.
Termenul de "diagnostic" este de origine greaca si nseamna "apt de a
discerne". Acesta este preluat din medicina, unde nseamna precizarea unei boli
dupa analizarea simptomelor acesteia si determinarea cauzelor interne si externe.
Analiza-diagnostic evidentiaza punctele slabe forte si punctele slabe interne
si externe, pornind de la simptomele semnificative, identifica cauzele care le-au
generat si formuleaza recomandari pentru valorificare punctelor forte si pentru
eliminarea sau atenuarea punctelor slabe.
Diagnosticul se sprijina pe analiza, dar se distinge net de aceasta. El
presupune apreciere, judecata si n definitiv asumarea responsabilitatilor a celui
care-l formeaza. Cele doua notiuni nu pot fi nsa separate, deoarece diagnosticul nu
se poate realiza fara ajutorul analizei, iar analiza nu are sens daca nu este urmata de
o faza de sinteza si interpretare.
n concluzie, analiza-diagnostic completeaza analiza cu opusul acesteia
- sinteza, realiznd astfel un tot unitar care, la nivelul ntreprinderii vazute ca
sistem, permite factorului de decizie sa-si fundamenteze mai usor optiunile.
Din definitia diagnosticarii rezulta ca:
diagnosticarea vizeaza firma n ansamblul sau ori componente
procesuale/structurale majore ale acesteia;
investigarea se realizeaza cu ajutorul unor metode si tehnici specifice,
care permit patrunderea n intimitatea fenomenelor si proceselor economice si
de alta natura;
faciliteaza depistarea cauzala a principalelor puncte forte si puncte
slabe specifice domeniului investigat;
permite determinarea potentialului de viabilitate economica si
manageriala prin luarea n considerare a punctelor forte si slabe;
finalul diagnosticarii l reprezinta prezentarea celor mai importante
recomandari, de natura strategica si tactica orientate pe atenuarea sau
eliminarea cauzelor generatoare de puncte slabe;
diagnosticarea poate fi asociata cu alte metode sau tehnici
manageriale (SWOT) ori poate fi integrata n sisteme de management
(managementul prin obiective, managementul prin bugete, etc.)
Diagnosticul economico-financiar poate fi declansat:
- fie n cazul ntreprinderilor n dificultate, cnd efectuarea diagnosticul

reprezinta o obligatie legala n cadrul procedurii de reorganizare si lichidare
judiciara;
- n cazul ntreprinderilor sanatoase, avnd caracterul unui instrument de
control al realizarii performantelor, sau pentru mbunatatirea situatiei
economico-financiare.
n primul caz - de criza - se impune o examinare globala a situatiei si
performantelor acesteia, iar n cazul al doilea diagnosticarea se face ntr-o maniera
preventiva.
Motivele pentru care se realizeaza diagnosticarea unei firme pot fi:
cercetarea realitatii obiective, cunoasterea si interpretarea ei;
informarea cu privire la starea ntreprinderii, performantele si
eficienta utilizarii resurselor;
stabilirea variabilelor cheie ale dezvoltarii, a corelatiei dintre acestea;
stabilirea masurilor de redresare sau de ameliorare a performantelor;
identificarea noilor resurse de avantaj concurential;
fundamentarea strategiilor de dezvoltare ntr-un mediu concurential
dinamic.
n procesul diagnosticarii urmeaza sa-si gaseasca raspuns urmatoarele
probleme si ntrebari:
1) Statutul juridic al firmei;
2) Care sunt rezultatele ntreprinderii?
3) Daca aceste rezultate sunt sau nu satisfacatoare si de ce?
4) Cum au fost obtinute?
5) Care sun performantele si obiectivele dorite?
6) Care este nivelul performantelor si ce trebuie facut pentru atingerea lor?
7) Masurile concrete ce urmeaza a fi ntreprinse, att pe termen scurt, ct si
pe termen lung.
Raspunsul la aceste ntrebari arata ca analiza-diagnostic nu se limiteaza

la radiografierea si aprecierea diferitelor fenomene, respectiv performante
economico-financiare, ci se constituie si ntr-un instrument al gestiunii
previzionale.
n cazul activitatii practice de evaluare a unei firme diagnosticul trebuie sa
furnizeze informatiile necesare aprecierii situatiei trecute si prezente, care
constituie o baza pentru estimarea elementelor si variabilelor cheie ce trebuie avute
n vedere n cazul aplicarii diferitelor metode de evaluare.
Avantajele analizei-diagnostic sunt:
Furnizeaza informatii valoroase cu privire la decalajele firmei fata de
competitori, cauzele care determina aceste decalaje si adoptarea pe aceasta baza
a unor masuri care sa duca la eliminarea sau reducerea decalajelor.
Orienteaza actiunea managerilor asupra aspectelor majore ale
activitatii interne a organizatiei, care asigura cresterea eficientei acesteia.
Asigura informatii valoroase asupra capacitatii de raspuns la
oportunitatile si pericolele mediului ambiant extern.
Furnizeaza informatiile necesare fundamentarii strategiei, planului si
a masurilor de redresare a activitatii firmei.
Din cele prezentate mai sus ies n evidenta urmatoarele caracteristici ale
diagnosticarii:
Caracter post-operativ - deoarece diagnosticarea este asociata cu faza
postoperativa a derularii proceselor de management, cu functia de controlevaluare a acestora. n principal, se compara rezultatele obtinute cu obiectivele
previzionate pentru aceeasi perioada sau cu rezultatele nregistrate in anul/anii
precedenti;
Caracter previzional, anticipativ - asigurat de recomandarile cu care
se ncheie un studiu de diagnosticare, prin intermediul carora se preconizeaza o
amplificare a potentialului de viabilitate economica si manageriala;
Multidisciplinaritatea diagnosticarii - data de faptul ca realizarea
unui studiu de diagnosticare este produsul unei echipe multidisciplinare de
specialisti din afara acesteia.
Cele mai reprezentative criterii dupa care se pot clasifica analizelediagnostic sunt:
1. Dupa sfera de cuprindere:
a) Diagnosticarea generala - vizeaza structura si functionarea

organizatiei ca sistem global si, pe aceasta baza, stabilirea unu program de
masuri pentru toate activitatile, inclusiv sistemul managerial. Aceasta se
efectueaza, de regula, cnd organizatia se confrunta cu probleme foarte dificile
sau cnd se preconizeaza modificari majore n activitatile acesteia.
b) Diagnosticarea partiala - se realizeaza pentru unul din domeniile de
baza ale firmei, atunci cnd deficientele din acest domeniu sunt evidente.
c) Diagnosticul de specialitate - este axat pe o problema majora cum ar
fi: calitatea produselor, costurile de productie, rentabilitatea firmei sau a unor
grupe de produse, s.a.
2. Dupa obiectivele urmarite:
a) Diagnosticul de rezultate sau de sanatate - evidentiaza evolutia firmei
n timp prin compararea rezultatelor obtinute la un moment dat cu obiectivele
stabilite si cu rezultatele obtinute n trecut.
b) Diagnosticul de vitalitate - pune n relief potentialul organizatiei de a
face fata unor situatii si cerinte viitoare, precum si capacitatea de a se redresa n
cazul unor dificultati mari nregistrate n perioada trecuta.
c) Diagnosticul de ambianta - analizeaza att legaturile interne ntre
verigile organizatorice, ct si legaturile firmei cu mediul extern
d) Diagnosticul de evaluare - vizeaza analiza realizarii obiectivelor
firmei si furnizarea de informatii pentru stabilirea obiectivelor pentru o perioada
viitoare, sintetiznd astfel primele trei tipuri de diagnosticare.
3. Dupa timpul efectuarii:
a) Diagnosticul anual - determinat de nchiderea exercitiului care se
finalizeaza de fapt n raportul de gestiune.
b) Diagnosticul periodic - lunar, trimestrial, semestrial.
c) Diagnostic determinat de schimbari n statutul si functiunea
ntreprinderii.
Metoda analizei-diagnostic are cea mai larga aplicabilitate n managementul
organizatiilor, practic, nu exista organizatie care sa nu foloseasca diagnosticarea,
fiind legata de elaborarea strategiei, a planului, a unor programe de redresare a
activitatii si de eliminare a decalajelor fata de firmele competitoare - actiuni
indispensabile managementului oricarei organizatii.
1.2 Importanta si rolul analizei financiare n aprecierea viabilitatii

economice a firmei
Activitatea oricarei firme, n contextul reformei si al tranzitiei la economia
de piata, se desfasoara ntr-un mediu dinamic si agresiv. n general, tranzitia,
reprezinta o perioada de asezare a lucrurilor si conceptelor n ordinea lor fireasca,
deci o schimbare, cu grija fireasca privind adaptarea noilor structuri la cerintele
economiei de piata n conditii concurentiale tot mai aspre si mai bine definite.
Problemele fundamentale cu care se confrunta fiecare firma vizeaza, n
principal, stabilirea si consolidarea locului pe care aceasta l ocupa n spatiul
economic concret n care activeaza, obiectivul major spre care se ndreapta,
costurile implicate si sansele de izbnda.
n acest context, firma este determinata sa se raporteze permanent la cererea
de piata, trebuie sa anticipeze miscarile concurentei, sa-si autoevalueze resursele
de care dispune si sa actioneze n directia cresterii eficientei utilizarii acestora etc.
n abordarea sistemica a problematicii firmei un rol deosebit revine analizei
economico-financiare, ca instrument de supraveghere a activitatii si performantelor
acesteia.
Analiza economico-financiara prin metodologia, procedeele si tehnicile
specifice de care dispune, concura la diagnosticarea starii diferitelor procese si
fenomene, le descopera structura, stabileste relatiile de cauzalitate, factorii care le
guverneaza, descopera legile formarii si dezvoltarii lor, iar pe aceasta baza ofera
conducerii posibilitatea adoptarii deciziilor privind mbunatatirea activitatii n
viitor.
Analiza financiara este o componenta importanta a analizei-diagnostic
interne a firmei si are drept obiectiv evaluarea starii de sanatate a firmei,
prin analizarea politicii financiare a ntreprinderii ntr-o perioada trecuta si
facilitarea luarii n cadrul acesteia a unor decizii viitoare.
Aceasta constituie un instrument operational, de cunoastere a starii de
functionare a sistemului si, pe aceasta baza, de initiere a masurilor de reglare a
disfunctionalitatilor; cerceteaza activitatile sau fenomenele, din punct de vedere
economic, respectiv al consumului de resurse si al rezultatelor obtinute.
Pentru a asigura informatiile necesare analizei trebuie examinate o serie de
date si situatii informationale cu privire la rezultatele economico-financiare ale
firmei, la activitatea sa de ansamblu si pe domenii de activitate cum ar fi: bilantul
contabil, bugetul de venituri si cheltuieli, raportul de gestiune, o lista a produselor
sau serviciilor oferite si a preturilor acestora, precum si alte documente relevante
realizarii diagnosticului activitatii si performantelor firmei.
Analiza financiara investigheaza doua domenii importante:

- echilibrul financiar;
- rentabilitatea.
Analiza atenta a contului de rezultate este indispensabila pentru efectuarea
analizei financiare. Astfel, analiza financiara se sprijina pe documentele
ntreprinderii dar utilizeaza si alte surse de informare.
Pe lnga un studiu strict al conturilor si bilantului, aceasta urmareste
specificul activitatii ntreprinderii, calitatea echipei de conducere, motivarea
personalului, performantele si tehnologia aplicata.
Rezultatele analizei pot fi utilizate fie n interiorul ntreprinderii, si serveste
conducerii acesteia, fie n exteriorul ntreprinderii, atunci cnd este solicitata de
catre partenerii acestuia.
Echilibrul financiar al ntreprinderii se apreciaza n cea mai mare parte
utiliznd datele din bilantul ntreprinderii care, spre deosebire de bilantul contabil
opereaza cu o concentrare a anumitor conturi.
Criteriile de baza utilizate n elaborarea bilantului financiar sunt:
- lichiditatea;
- exigibilitate.
Analiza financiara trebuie sa aprecieze daca gradul lichiditatii activelor
ntreprinderii este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia sa faca fata n
orice moment angajamentelor pe care si le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura
solvabilitatea.
Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a
activelor cu gradului de exigibilitate a elementelor pasivului. Pentru realizarea
acestei analize pot fi utilizate ca instrumente: fondul de rulment si indicatorii de
structura.
Obiectivul analizei financiare fiind stabilirea starii de sanatate a firmei,
aceasta implica parcurgerea mai multor etape, concentrnd investigatiile pe unele
aspecte definitorii ale potentialului firmei si anume:
analiza activitatii si a mijloacelor angajate, a raportului dintre acestea,
pentru a releva eficienta utilizarii activelor firmei;
analiza performantelor economice propriu-zise, accentul punndu-se

pe rezultatele economice globale ale activitatii, pe evolutia acestora n
raport cu totalul activelor economice angajate. Studiul trebuie sa se
focalizeze asupra rentabilitatii economice si a principalelor sale
componente care au determinat o anumita evolutie;
studiul lichiditatii - consta n compararea lichiditatilor rezultate
datorita activitatii economice, naintea ntregii miscari financiare, cu cele
absorbite de cresterea nevoilor de exploatare si a investitiilor;
studierea politicii de ndatorare, care este bazata, n esenta, pe
compararea rentabilitatii economice cu costul ndatorarii;
evaluarea ratei de crestere interna maximum sustenabila a firmei si
punerea n evidenta a posibilitatilor de care aceasta dispune pentru a
mobiliza lichiditati externe n caz de nevoie.
n activitatea de conducere analiza financiara ajuta la cunoasterea temeinica
a situatiei date, a ntregului complex de cauze si factori care o determina si, de
asemenea, n realizarea tuturor functiilor conducerii activitatii economice:
- pentru realizarea functiei de prevedere sunt necesare att studii
prospective ct si studii faptice, evidentierea rezervelor interne care pot fi
valorificate n perioada viitoare, analiza indispensabile elaborarii programelor
de dezvoltare, cu caracter strategic;
- functia de organizare presupune un proces permanent de perfectionare a
sistemului de organizare si conducere a aprovizionarii cu resursele necesare
productiei, pentru prestarea serviciilor sau pentru activitatea comerciala n
vederea utilizarii cu eficienta maxima a resurselor umane, materiale si
financiare, a evidentierii deficientelor si posibilitatilor de perfectionare a
acestuia;
- functia de coordonare implica adoptarea unor solutii optime pentru
atingerea si mentinerea echilibrului economic si financiar pe baza analizei
indicatorilor economico-financiari, care faciliteaza cunoasterea dispozitiilor
sau necorelarilor existente ntre diferitele laturi sau subsisteme ale activitatii,
precum si identificarea cauzelor care le-au determinat;
- prin specificul ei, functia de comanda consta n elaborarea unui flux de
decizii care vizeaza aplicarea solutiilor optime pentru utilizarea eficienta a
resurselor materiale,umane si financiare, fundamentate pe baza rezultatelor
analizei economico-financiare;
- n cadrul functiei de control sunt necesare verificarea si analizarea

rezultatelor cantitative si calitative obtinute n raport cu obiectivele stabilite si
masurile aplicate, identificarea rezervelor existente n vederea reglarii
activitatii economico-financiare si ndeplinirea indicatorilor de performanta
stabiliti prin programul propus.
Practic, analiza economico-financiara constituie un mijloc pentru atingerea
unui obiectiv si ca urmare trebuie sa ofere solutii n fundamentarea
corespunzatoare a deciziilor. Dar pentru realizarea oricarui obiectiv din activitatea
firmei nu se nfaptuieste prin analiza acestuia, ci prin actiunea factorului uman
care, pe baza analizei, a concluziilor desprinse, dirijeaza efortul astfel nct efectele
sa fie maxime.
1.3 Indicatori utilizati n analiza financiara
Analiza-diagnostic are la baza calcularea unui set de indicatori, indicatori
ai analizei financiare, care iau n considerare att elementele structurale ale
ntreprinderii sau ale fenomenului studiat, ct si evolutia n timp. Acestia ajuta la
ntelegerea relatiilor cauza-efect, la identificarea simptomelor si tendintelor
semnificative ale activitatilor si asigurarea unor comparatii pertinente.
O clasificare a indicatorilor folositi ar putea fi urmatoarea:
Indicatori ai potentialului tehnico - economic:
- indicatori ai capacitatii de productie (fizici, valorici, pe utilaje si
produse);
-
indicatori ai imobilizarilor:
- corporale (terenuri, mijloace fixe);
- necorporale;
indicatori ai activelor circulante (volum, structura);
indicatori ai potentialului uman (numar, structura, vrsta, calificare);
indicatori ai capacitatii de cercetare.
Indicatori ai potentialului financiar:

-
capitalurile;
patrimoniul net (dimensiune, structura, surse de formare);
fondul de rulment (net, propriu, strain);
lichiditatea generala si partiala;
autonomia financiara, s.a.
Indicatori ai rezultatelor economico - financiare:

-
cifra de afaceri;
valoarea adaugata;
rezultatul (profitul din exploatare, profitul curent,profitul fiscal).
Indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnico - economic si

financiar:
- rata de eficienta a mijloacelor fixe (cifra de afaceri, valoare adaugata,
profit la 1000 de lei mijloace fixe);
- rata de eficienta a activelor circulante de exploatare (cifra de afaceri,
valoare adaugata, profit la 1000 de lei active circulante de exploatare);
-
viteza de rotatie a activelor circulante;
productivitatea muncii;
rata de eficienta a cheltuielilor;
rata rentabilitatii.
1.4 Metode de apreciere a starii de sanatate a firmei si a potentialului

managerial
Cuvntul "metoda" si are originea n grecescul methodos, care nseamna
mod sau cale de cercetare, si reprezinta totalitatea procedeelor folosite de aceasta
n realizarea obiectivului sau.
Un rol important n evaluarea si valorificarea potentialului unei firme l au
metodele, tehnicile si procedeele de analiza economico-financiara, prin intermediul
carora sunt realizate practic functiile acestei analize.
Pentru o mai buna evaluare a starii de sanatate a firmei, rezultatele analizei
financiare pot fi completate cu utilizarea altor metode ce au fost elaborate de catre
specialistii n domeniu. Principiul conceptual al acestor metode consta n folosirea
informatiilor din raportarile de sinteza contabila pentru calculul unor indicatori
derivati sau rate care dau masura dificultatilor economico-financiare cu care se
confrunta un agent economic.
Una dintre aceste metode este metoda Z a lui Altman, sau functia de
faliment, care a fost stabilita statistic, pe baza unui esantion reprezentativ de firme,
inclusiv unele care au dat faliment. Marimea "Z", calculata cu ajutorul acestei
functii, este o cifra de sinteza, o dimensiune critica cu caracter informational,
privind starea financiara, eventual starea iminenta de faliment a unui agent
economic. Potrivit acestei metode, Z este suma a 5 indici ponderati cu anumiti
coeficienti si anume:
Z = 1,2x1 + 1,4x2 +3,3x3 +0,6x4+1,0x5
Variabilele x1, x2, x3, x4, x5 sunt indicatori economico-financiari cu un continut

informational consistent, capabili sa sintetizeze starea financiara a unui agent
economic, iar constantele cu care sunt amplificati indicatorii sunt de natura
statistica si exprima ponderea sau importanta unei rate sau variabile n evaluarea
riscului de faliment.
Cei cinci indicatori economico-financiari luati n considerare n calculul
marimii Z sunt:
x1 = rata activelor circulante = capital circulant/total active
Indicatorul x1 masoara flexibilitatea de actiune a agentului economic
x2 = rata profitului reinvestit = profitul net reinvestit/total active
Indicatorul x2 exprima capacitatea interna de finantare a obiectivelor de
dezvoltare a activitatii agentului economic.
x3 = randamentul activelor = profit brut/total active
Indicatorul x3 are semnificatia de rata a rentabilitatii economice sau de
eficienta a utilizarii activelor.
x4 = gradul de ndatorare = valoarea actiunilor pe piata/datorii totale
Indicatorul x4 masoara nivelul de ndatorare al agentului economic prin
credite pe termen lung, posibilitatea firmei de a-si rambursa datoriile.
x5 = eficienta utilizarii activelor = cifra de afaceri/total active
Nivelurile celor 5 indicatori sunt cu att mai bune cu ct nregistreaza o
valoare absoluta mai mare. De aceea, marimea "Z" este interpretata avnd n
vedere urmatoarele intervale cifrice:
cnd Z 1,8 firma este amenintata de faliment;
- cnd Z > 3 situatia financiara este buna,firma este stabila si are

sanse de a desfasura activitati profitabile;
- cnd 1,8 < Z 3 situatia financiara a agentului economic este
dificila, cu performante vizibil diminuate, dar are sanse de redresare, cu
conditia de a identifica domeniile deficitare, de a adopta masurile ce se impun si
de ntreprinde o serie de actiuni de redresare a activitatii.
O alta metoda este modelul matricelor de evaluare a factorilor interni si
externi. Aceasta are la baza punctele forte, punctele slabe, oportunitatile si
amenintarile mediului ambiant desprinse n urma diagnosticarii interne si a
diagnosticarii mediului ambiant, national, international, n care actioneaza firma.
Diagnosticarea interna, bazata pe indicatori si indici, ct si pe unele
particularitati ale componentelor procesuale principale conduce la elaborarea
unor matrice de evaluare de tipul:
Nr.
crt.
Punct forte
(punct slab)
Nivel de
evaluare
Coeficient de
importanta
Punctaj
obtinut
Aceste tipuri de matrice se ntocmesc pentru fiecare din cele cinci functiuni
ale firmei: cercetare-dezvoltare, productie, resurse umane, financiar-contabila, ct
si pentru zona managementului, ce imprima anumite caracteristici activitatilor
derulate n cadrul acestor functiuni.
Cu ajutorul unei matrice finale este determinat potentialul intern de
viabilitate lund n considerare potentialul managerial, comercial, de productie,
financiar-contabil, uman, de cercetare-dezvoltare.
Nr.
crt.
Domeniul
Nivel de
evaluare
Coeficient de
importanta
Punctaj
obtinut
Managerial
TOTAL
Potentialul de viabilitate determinat ca urmare a diagnosticarii externe
rezulta din matricea:
Nr.
crt.
Oportunitati
sau amenintari
Nivel de
evaluare
Coeficient de
importanta
Punctaj
obtinut
(coeficient
ponderat)
4
n final, se determina si interpreteaza potentialul de viabilitate economica si

manageriala interna si externa. Acesta oscileaza ntr-un interval prestabilit, ntre 1
si 4 puncte. Concomitent, n functie de nivelul punctajul obtinut, firma este
ncadrata n diferite clase de viabilitate:
forte scazut - ntre 1 si 1,6;
scazut - ntre 1,6 si 2,2;
mediu - ntre 2,2 si 2,8;
ridicat - ntre 2,8 si 3,4;
foarte ridicat ntre 3,4 si 4.
Ultimul model prezentat este modelul criteriilor de evaluare a

performantelor economice manageriale, care ia n considerare anumite grupe de
criterii si anume:
1. Criterii economico-financiare
a) Potentialul economico-financiar de ansamblu;
b) Capacitatea investitionala financiara;
c) Marimea dividendelor
d) Dimensiunea impozitelor, taxelor si dobnzilor;
e) Corelatii ntre indicatorii economico-financiari.
2. Criterii manageriale
a) Capacitatea de a elabora si implementa strategii si politici
competitive;
b) Flexibilitatea organizatorica a firmei;
c) Rationalitatea decizionala a firmei;
d) Calitatea sistemului informational;
e) Disponibilitatea pentru implementarea si utilizarea de sisteme,
metode si tehnici manageriale evoluate;
f) Capacitatea inovationala informatica si manageriala;
g) Capacitatea de a negocia cu partenerii straini;
h) Internationalizarea manageriala si economica a activitatilor firmei;
i) Gradul de atractivitate al societatii comerciale sau regiei autonome
pentru manageri, specialisti si muncitori.
3. Criterii de calitate si competitivitate a produselor
a) Capacitatea de a elabora si implementa studii de piata;
b) Competitivitatea produselor;
c) Calitatea produselor
4. Criterii tehnice si tehnologice

a) Dotarea tehnica si tehnologica a firmei;
b) Capacitatea de nnoire si modernizare a produselor si tehnologiilor.
5. Criterii socio-umane
a) Calitatea resurselor umane;
b) Politica motivationala si sociala.
6. Criterii ecologice
a) Intensitatea preocuparilor
problemele ecologice;
managementului
firmei
privind
b) Reactii negative ale comunitatii, referitoare la firma;

Matricea de determinare a starii de sanatate a firmei (punctajul global)
Nr.
crt.
0
1
2
3
4
5
6
Criterii de evaluare
Coeficient de
importanta
Punctaj
maxim
acordat
Contributie la
punctajul
global
0,25
1000
250
0,25
1000
250
0,18
1000
180
0,15
1000
150
0,12
1000
120
0,05
1000
50
1000
Criterii economicofinanciare
Criterii manageriale
Criterii de calitatecompetitivitate
Criterii tehnice si
tehnologice
Criterii socio-umane
Criterii ecologice
TOTAL
Contributia fiecarui criteriu la punctajul prevazut n grila se determina

diferentiat, n functie de natura acestuia. Pentru cei cu exprimare cantitativa se
apeleaza la indici, n masura sa cuprinda dinamica contributiei n intervalul de timp
analizat. Pentru criteriile sau indicatorii cu exprimare calitativa se apeleaza la o
grila de departajare, dupa cum urmeaza:
-
deplin punctajul maxim;
n mare masura 75% din punctaj;
mediu 50% din punctaj;
n mica masura 25% din punctaj;
deloc 0 puncte.
Evaluarea finala si globala a firmei, prin prisma acestor grupe de criterii,

conduce la ncadrarea tipologica a acesteia ntr-una din cele 5 ipostaze.
Capitolul 2
Prezentarea societatii
2.1 Date generale

Firma Multipack Romania S.R.L. face parte din concernul
grecesc Attica Aluminium Group nfiintat n 1980 cu sediul central
la Atena, concern care, n prezent, dispune de doua fabrici: una la
Atena si una la Alexandropolis, iar din 1999 o a treia fabrica
nfiintata n Bucuresti.
Firma a fost nfiintata n anul 1999 si dispune de o fabrica
amenajata n Bucuresti pentru productia de ambalaje flexibile.
Scopul nfiintarii firmei a fost acela de extindere a concernului
Attica Aluminium Group n Europa de Est, n special n Romnia,
tara n care exista o cerere foarte mare de ambalaje flexibile.
Capitalul social este n prezent de 420.000.000 lei.. Firma
este constituita ca societate comerciala cu activitati n domeniul
producerii si comercializarii de articole din folie de aluminiu si
materiale flexibile pentru industria alimentara, ca si a tuturor

produselor industriale similare.
Sediul social al societatii este n Str. Ilioara nr. 15, sector 3,
Bucuresti.
Potrivit certificatului constatator emis cu nr.
173986/11.07.2002, de catre ORCMB, societatea si-a modificat
forma juridica din societate cu raspundere limitata n societate pe
actiuni. Numele societatii este n prezent ANKER ROMANIA S.A.,
durata sa fiind de 5 ani. Societatea este nmatriculata la Registrul
Comertului cu numarul J40/9377/1999 si are cod fiscal nr. R
12318629. Numarul asociatilor este de 5: patru persoane fizice si
o persoana juridica, dupa cum se prezinta n tabelul urmator:
Nr.
crt.
Persoane
fizice/juridice
Numarul
total de
actiuni
Procent de
Valoareatotala participare
capital
(%)
1.
Apostolos
Allamis
13523
112998
2,86560
2.
Dimitrios
Kokkalis
13523
112998
2,86560
3.
Evghenia
Daskalapoulou
13523
112998
2,86560
4.
Sotiros
Karamagkiolis
13523
112998
2,86560
417800
3491137
88,53721
107.051.869
3943129
100
5.
ANKER ABEE
TOTAL
Domeniul principal de activitate este cel prevazut la Cod

CAEN 74:alte activitati si servicii prestate n principal
ntreprinderilor; principala activitate consta n producerea si
comercializarea de articole de ambalaj din aluminiu si materiale

flexibile pentru industria alimentara, ca si a tuturor produselor
industriale similare.
2.2 Obiectul de activitate
Firma Multipack Romnia se ocupa cu producerea ambalajelor flexibile
pentru industriile: alimentara, chimica si farmaceutica. Pentru produsele alimentare
firma produce o gama larga de ambalaje, cum ar fi: ambalaje pentru snacks-uri,
sticks-uri, croissante, carne si produse din carne, peste si produse din peste,
produse lactate, cafea prajita, macinata, surogate, fructe si legume (proaspete,
congelate), alune, seminte, susan, nuci, produse de patiserie si panificatie, produse
zaharoase.
n categoria produselor farmaceutice pentru care se realizeaza ambalaje
flexibile intra medicamentele care se ambaleaza n folii si substantele care intra n
compozitia medicamentelor. De asemenea, firma Multipack realizeaza ambalaje si
pentru produsele chimice, acestea fiind: ngrasaminte, insecticide, raticide,
substante fertilizante, pesticide etc.
Activitatile complementare desfasurate constau n:

fabricarea altor articole din material plastic, hrtie, carton;
intermedieri; vnzare cu ridicata si amanuntul de marfuri din tara
si strainatate.
2.3 Organizarea structurala
Sructura organizatorica n cadrul societatii este foarte bine
definta la toate nivele de activitate, pentru a asigura o buna
defasurae a activitatii. Organizarea societatii se prezinta conform
organigramei.
Firma Multipack Romnia este mpartita pe departamente, astfel:
1. Departamentul administrativ se ocupa cu:
-
ntretinerea retelelor de calculatoare (software, hardware);
Evidenta stocurilor;
Rapoarte;
Operatiuni vamale;
Evidenta materiilor prime, a materialelor (intrare/ iesire);
Logistica;
Securitatea firmei;
ntocmirea listelor de preturi.
2. Departamentul contabilitate se ocupa cu:

-
Evidenta contabila;
ntocmirea balantei (lunar) si a bilantului (de doua ori pe an);
Raportare;
Legalizarea documentelor, mpreuna cu avocatul firmei;
Evidenta cash-flow - lui;
Operatiuni bancare;
Operatiuni prin casa;
Efectuarea de plati catre furnizori;
Urmarirea ncasarilor de la clienti;
ntocmirea facturilor;
Evidenta cartilor de munca;
Depunerea documentelor contabile la Administratia Financiara;
nregistrarea si pastrarea evidentelor contractelor de munca si a contractelor

de colaborare;
Acordarea salariilor si nregistrarea acestora n contabilitate;

-
Evidenta zilelor de concediu acordare fiecarui angajat.
3. Departamentul comercial se ocupa cu:

-
Conceperea si trimiterea de oferte catre clienti;
Contacte cu clientii n vederea ncheierii de noi contracte;
Realizarea de filme si clisee pentru comenzi de ambalaje;
Contactarea posibililor clienti la trguri si expozitii de specialitate nationale

si internationale;
Culegerea de date privind concurenta si ntocmirea de situatii referitoare la

preturile, produsele si datele tehnice ale firmelor concurente;
Stabilirea tehnicilor si strategiilor comerciale pentru impunerea produselor

firmei pe piata si eliminarea competitiei n domeniu;
ntocmirea comenzilor pentru materii prime si materiale pe baza cantitatilor

existente n stoc;
Urmarirea platilor efectuate de catre clienti si preseaza n momentul n care

acestia refuza sau ntrzie platile;
Implementarea tehnicilor de marketing care sa conduca la un raport eficient

calitate - pret al produselor;
Urmarirea eficientei productiei;
Efectuarea comenzilor interne pentru nlesnirea comenzii pentru materii

prime, materiale, vopsele si pentru programarea orelor de munca.
4. Departamentul productie se ocupa cu:

-
Urmarirea si coordonarea productiei;
ntocmirea fiselor de lucru pentru masini;
Efectuarea controlului productiei;
Verificarea calitatii produselor;
Executarea sarcinilor trasate de conducere, intervenite pe parcursul

procesului de productie;
Eliberarea certificatelor de calitate si a fiselor de rebuturi;
Preluarea comenzilor interne pentru materii prime, materiale, ntocmite de

catre Departamentul Comercial;
Confirmarea cantitatilor de materii prime si materiale existente n stoc;
Confirmarea zilei n care se vor produce ambalajele sau comanda materiile

prime si materialele;
ntretinerea si reglarea masinilor;
Operarea masinilor.
Consiliul Director este format din:
Ioannis Sofianos
Andrei Peterfi
Director General
Director
Administrativ
Rodica Remmer
Contabil sef
Gheorghe Otrocol
Director Productie
Ioannis Sofianos
Director Comercial
Societatea este administrata de catre un director numit de Adunarea generala

a asociatilor pentru o perioada nelimitata.. Directorul este salariat de societate si
este individual sau solidar raspunzator fata de societate si fata de terti pentru
prejudiciile rezultate din abateri de la dispozitiile legale, din abateri de la statut,
precum si pentru orice alte greseli n administrarea societatii. n astfel de situatii el
va putea fi revocat prin decizia Adunarii generale. Directorul are
urmatoareleatributii:
a) angajarea si concedierea personalului societatii;
b) stabileste drepturile si obligatiile personalului angajat;
c) elaboreaza si aproba regulamentul interior de functionare a societatii prin
care se stabilesc ndatoririle si responsabilitatile personalului societatii;
d) aproba operatiuni de ncasari si plati conform competentelor stabilite de
Adunarea generala;
e) operatiuni de cumparare sau vnzare de bunuri (cu exceptia mijloacelor
fixe) conform competentelor stabilite de Adunarea generala;
f) aproba ncheierea de contracte de nchiriere;
g) stabileste tactica si strategia de marketing;
h) aproba ncheierea sau rezilierea de contracte conform competentelor
stabilite de Adunarea generala;
i) supune anual Adunarii generale a asociatilor, n termen de 60 zile de la

ncheierea exercitiului economico-financiar raportul cu privire la activitatea
societatii, bilantul si contul de profit si pierderi din anul precedent, precum si
proiectul programului de activitate si proiectul de buget al societatii;
j) rezolva orice alte probleme date de Adunarea generala a asociatilor n
competenta sa.
Personalul de conducere al societatii este numit de Adunarea generala a
asociatilor. Restul personalului este angajat de director. Angajarea personalului se
face n cadrul schemei de organizare pe baza de contract de munca individual, care
se nregistreaza la Camera de munca. Nivelul salariilor pentru nivelul societatii, pe
categorii de calificare si functii, se stabileste si poate fi modificat de catre
Adunarea generala a asociatilor. Drepturile si obligatiile personalului societatii se
stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a societatii de catre
Comitetul de directie.
2.4 Situatia economico-financiara
Pentru a evidentia situatia economico-financiara a firmei, prezentam n
tabelul de mai jos date din bilantul contabil pe anii 2000, 2001, 2002:
- mii lei 2005
Cifra de afaceri
2006
2007
1205450
55,13
1967965
89,99
2186713
4458156
1
55,25
7263162
4
90
80699501
Venituri financiare
1840439
52,42
3154876
89,86
3510999
Cheltuieli
exploatare
3667847
0
55,47
61131915
92,45
66125645
1299061
68,04
2648714 138,72
1909373
Venituri
exploatare
din
din
Cheltuieli financiare
Rezultatul
exploatarii
Rezultatul financiar
Rezultatul net
7903091
53,53
11499709
78,92
14573856
641378
39,82
519162
32,23
1610626
6318614
52,17
8995035
74,26
12112274
Pentru a asigura comparabilitatea datelor din anii 2000 si 2001 cu anul 2002,
s-a folosit indicele mediu general al preturilor iar datele au fost nscrise n tabelul
urmator:
- mii lei 2005
Cifra de afaceri
Venituri
exploatare
1976938
din 73113760,07
2006
2007
90,4
2420596,9
110,68
2186713
90,6
89336897,5
2
110,71 80699501
Venituri financiare
3018319,96
85,96
3880497,48
110,52
Cheltuieli
exploatare
60152690,8
90,93
75192255,4
5
113,71 66125645
Cheltuieli
financiare
2130460,04
111,58
3257918,22
170,6
3
1909373
Rezultatul
exploatarii
12764843,24
87,8
14113288,14
97,07
14539073
Rezultatul
financiar
1051859,96
65,31
638569,26
39,65
1610626
din
3510999
Rezultatul net
10362526,9
85,55
11663893,05
96,3
12112274
Se poate observa ca cifra de afaceri a crescut n anul 2002 fata de 2000 cu

9,6 procente iar fata de anul 2001 a scazut cu 10,68%.
Veniturile din exploatare au crescut fata de anul 2000 cu 9,4 % si au scazut
cu 10,71 % fata de anul 2001, iar veniturile financiare au crescut cu 15,04 procente
fata de anul 2000 si au scazut cu 10,52 fata de anul 2001.
Cheltuielile din exploatare au crescut cu 9,07 procente fata de anul 2000 si
au scazut fata de anul 2001 cu 13,71% , iar cheltuielile financiare au scazut cu
11,58% fata de anul 2000 si cu 70,63 procente fata de 2001.
Capitolul 3
Evaluarea potentialului intern
Prin analiza potentialului intern se urmareste determinarea capacitatii

strategice de actiune a firmei si pentru aceasta are nevoie de evaluarea profunda si
obiectiva a starii curente a firmei, a fortei sale competitive n raport cu firmele
rivale si a capacitatii sale de adaptare la modificarile intervenite n mediul sau de
actiune. Supravietuirea si dezvoltarea firmei, ndeplinirea misiunii si realizarea
obiectivelor stabilite depind de capacitatea sa de adaptare la schimbarile mediului
nconjurator, de fructificare a oportunitatilor sau de transformare a lor n posibile
oportunitati.
3.1 Diagnosticul Comercial
Diagnosticul comercial vizeaza operatiunile cu marfuri,
piata de desfacere a produselor firmei si piata ei de aprovizionare.
Diagnosticul comercial abordeaza urmatoarele aspecte: estimarea
pietei actuale si potentiale a firmei si a locului ei pe piata, analiza
clientilor, analiza furnizorilor, studierea concurentei. n realizarea
diagnosticului comercial se utilizeaza metode si tehnici de
marketing, pentru cunoasterea pietei actuale si potentiale, n
scopul adaptarii permanente si potentiale la cerintele
consumatorilor, stiut fiind ca pozitia pe piata conditioneaza
existenta firmei si ca trebuie produs numai ce se poate vinde.
3.1.1 Prezentarea principalelor produse
Principalele produse fabricate de catre societate sunt ambalajele flexibile.

Unele categorii de produse necesita procedee speciale de ambalare sau utilizarea
unor materiale si procedee deosebite, n scopul de a asigura protectie absoluta pe
toata durata termenului de garantie, acesta fiind diferit pentru fiecare produs n
parte. Pentru aceste categorii de produse firma realizeaza unele ambalaje speciale
dupa cum urmeaza:
Ambalaje prevazute cu dispozitive speciale de deschidere care
nlesnesc accesul la produs;
Ambalaje anti-ceata, la care se utilizeaza filme speciale aplicate pe
partea interioara, n scopul prevenirii formarii ghetii n interiorul
ambalajului;
Ambalaje cu protectie mpotriva radiatiilor ultraviolete. n scopul de a
proteja integritatea produselor ambalate;
Ambalaje speciale pentru produsele care necesita fierbere si care dau
posibilitatea fierberii acestor produse fara a se desface ambalajul
respectiv;
Ambalaje speciale pentru produsele care necesita pregatirea n cuptor
fara a se desface ambalajul respectiv.
Astfel, firma produce:
- pungi, saci, caserole, bidoane, folii, alte articole din plastic;
- folii din PE, PP, PVC, polistiren nailon, aluminiu;
- benzi si articole de etansiere;
- etichete.
3.1.2 Definirea si descrierea pietii produselor fabricate
Produsele fabricate de firma sunt comercializate deocamdata numai pe piata
interna. Se poate mentiona ca societatea detine aproximativ 65% din valoarea
pietei romnesti de ambalaje avnd n vedere si faptul ca societatile producatoare
de ambalaje flexibile sunt foarte putine. De aceea concurenta este destul de slaba
nsa n crestere. Tendinta cererii este, de asemenea, de crestere, fapt ce avantajeaza
societatea.
Preturile practicate de firma sunt mai mari n comparatie cu cele practicate
de firmele concurente, dar acest lucru se datoreaza calitatii, pe care nu o ntlnesti
la celelalte societati. Preturile se calculeaza n functie de materialele folosite si se
pot negocia. De obicei acestea sunt calculate n functie de moneda euro, odata cu
cresterea acesteia cresc si preturile.
Vnzarile la aceste produse fluctueaza pe perioada unui an, acestea cresc n
perioada de primavara, vara si de sarbatori, si scad n perioada sezonului rece.
Societatea si promoveaza produsele prin intermediul trgurilor si
expozitiilor organizate att n tara ct si n strainatate (Italia, Grecia, Moldova),
mai rar prin intermediul presei.
Multipack Romnia a luat n considerare cererea pietei interne de ambalaje
performante din punct de vedere functional si estetic, menite a proteja produsele si,
totodata, a le promova competitive.
3.1.4. Furnizori de materie prima
Piata de aprovizionare a firmei reprezinta un punct important
att pentru societate ct si pentru diagnosticul comercial al
acesteia.
Pentru aprovizionarea cu materiile prime si materialele
necesare desfasurarii activitatii, societatea recurge la diversi
furnizori interni si externi. n general, acestia sunt furnizori de
folie de polietilena si polipropilena, cerneluri, diluanti, adezivi,
banda autoadeziva, s.a.
Principalii furnizorii interni si externi ai firmei sunt:
Furnizori
Denumire furnizor
Interni
PLASTEX
BRENTAG
S&D IMPEX S.R.L.
Externi
POLIBAK PLASTIK - Turcia

RADICI FILM - Ungaria
ANKER - Grecia
ANKER LANTZIS - Grecia
Pe lnga furnizorii de materii prime, materiale

si antreprenori, firma utilizeaza n activitatea sa si serviciile altor
furnizori de utilitati, cum sunt:
ROMTLELCOM pentru telefonie si internet;
ELECTRICA pentru energie electrica;
APA NOVA pentru apa si canal.
n general relatiile cu furnizorii de materii prime, materiale si

servicii sunt relatii de lunga durata bazate pe ncredere si respect
reciproc ntre parti de-a lungul timpului, astfel nct nici una din
parti sa nu afecteze interesele celeilalte.
3.1.3 Prezentarea principalilor clienti
Societatea beneficiaza de clienti numerosi, raspnditi n toate zonele tarii.
Cea mai mare parte a clientilor firmei o reprezinta n general firme cu profil
alimentar.
Principalii clienti ai societatii Multipack Romnia:
Nr.
crt
.
Denumire client
ZAHRUL - Buzau
MILIVU - Bacau
CROCO - Onesti
Nr.
crt.
Denumire client
CHIPITA
Leordeni
Popesti-
10
PAN GROUP - Craiova
11
STAR
FOODS
Bucuresti
O'NEIL - Timisoara
12
ROMBIS - Bucuresti
MOPAN S.A. - Suceava
13
PRIMO - Bucuresti
SPICUL ETAP S.A. Rosiori de Vede
14
SAGA TRADING S.R.L.

- Bucuresti
TECSA
Bucuresti
Bussines
DANUBIANA - Bucuresti
15
16
RoStar - Jud. Ilfov
FLIPPER COMIMPEX
S.R.L. - Jud. Ilfov
Colaborarea cu partenerii de afaceri se face pe baza de solicitari (comenzi)

ferme, cu ncheierea contractelor n care se stipuleaza data nceperii lucrarii, durata
acesteia, beneficiarul, prestatorul si data terminarii lucrarii.
Politica de marketing a societatii privind relatiile cu clientii sai are n
vedere: pastrarea clientilor traditionali, prin realizarea unor lucrari de calitate.
O caracteristica generala a societatii este mentinerea relatiilor bune cu
majoritatea clientilor sai si rezolvarea pe ct posibil pe cale amiabila a tuturor
problemelor care apar n derularea contractelor avnd ca scop evitarea litigiilor de
orice fel la nivel de instanta.
3.1.5 Concurenta
n cadrul pietii interne, produsele oferite de firma se confrunta cu o serie de
societati producatoare de acelasi tip de produse sau societati care produc unul sau
mai multe din produsele oferite de firma Multipack Romnia. Acestea sunt:
Nr.
crt.
Denumirea societatii
Nr.
crt.
Denumirea societatii
AGORA PACK S.R.L.
21
M & M PRODUCT SRL
ALBREF S.R.L
22
M.J. MAILLIS SA
ALEXANDRIS ROMANIA
S.R.L.
23
MACH FOREIGN TRADE

DISTRIBUTION SRL
ART PAPEL GROUP SRL
24
MALVINA COM IMPEX

S.R.L.
ASAS ROMANIA SRL
25
MAXOLL
BARLETA SRL
26
PET STAR GRUP
BICKEL WOLF
PRODIMPEX SRL
27
PRODPLAST S.A.
BLAJ S.A.
28
RE-TEC TRADING SRL
CONNECT PROMOTION
29
RIN PROD COM SERV.

IMPEX SRL
10
DISZ TIPO SRL
30
ROMPOLIMER SRL
11
DUNAPACK RAMBOX
31
ROMPRIX EXIM SRL
12
ELETTROGRAF
32
SERVTRUST 2000 SRL
13
EUROPLAST
INDUSTRIES SRL
33
SOSTA SRL
14
GLOBAL TECHNIC SRL
34
STICKER & LABEL SRL
15
GREINER SRL
35
SUNIMPROF SRL
16
HERTI GROUP
36
SUPERPLAST
INTERNATIONAL S.A.
17
INTERNATIONAL SRL
37
TEHNOSTAR SRL
18
INDUSTRIAL
38
TIPO - AKTIS SA
19
INTERNOVA SERV
39
TURKROM
IMPORT EXPORT SRL
20
KORSNAS-PACKAGING
S.R.L.
n comparatie cu firmele concurente societatea este dotata cu utilaje mai

performante si ca urmare calitatea produselor este mai buna si pretul este mai
mare. Astfel, societatea se axeaza pe obtinerea unor profituri mari prin calitate si
nu prin pret.
Programul de lucru n cadrul productiei este mai ndelungat - se lucreaza n
trei schimburi, pentru a fi n conformitate cu politica firmei legata de
promptitudine n efectuarea comenzilor.
Aceste obiective ale firmei, conturate mai sus, conduc la obtinerea unei
clientele stabile si la consolidarea pietei.
Puncte tari:
Societatea dispune de o capacitate de productie si deservire
optima;
Utilajele din dotare sunt performante;
Program de lucru mai ndelungat;
Concurenta n domeniu nu este foarte puternica;
Cererea mare d e ambalaje pe piata romneasca;
Firma are contracte ferme de durata si un volum mare de
comenzi;
Organizarea buna a compartimentelor aprovizionare,
desfacere si transport;
Societatea detine o pondere mare din piata romneasca de
ambalaje.
Puncte slabe:
Pretul relativ mare al produselor;
Cunoasterea pietei si a potentialului pot fi mbunatatite;
Lipsa unui program adecvat de promovare a produselor
proprii pe piata;
Activitatea de marketing necesita mai multa atentie si mai
multe resurse financiare si trebuie sa vizeze toate
elementele mix-ului de marketing (produs, pret, promovare,

distributie).
3.2 Diagnosticul economico-financiar
Privite n sens general, ntreprinderile pot fi considerate ca fiind organisme
vii, mai mult sau mai putin complexe; ele se nasc, traiesc si mor. Pornind de la
aceasta perspectiva, exista o multitudine de unghiuri din care poate fi analizata o
ntreprindere.
Diagnosticul economico-financiar este cel care completeaza imaginea
contabila a ntreprinderii cu elemente ale realitatii financiare ale acesteia. El are n
vedere nu numai ciclurile de gestiune trecute, cum o fac alte diagnostice, ci si
indicatori luati n considerare la realizarea valorii ntreprinderii a previziunilor de
randament si de cash-flow-ul viitor. Astfel diagnosticul economico-financiar, avnd
ca punct de plecare documentele publice (bilant si cont de profit si pierdere), este
un diagnostic extern. Acest tip de diagnostic este deseori realizat ca si o prima
estimare a valorii ntreprinderii.
Diagnosticul economico-financiar realizat n activitatea de
evaluare a unei activitati urmareste trei obiective majore: sa
asigure ntelegerea performantelor realizate de firma evaluata n
ultimii 3-5 ani, precum si evidentierea riscurilor activitatii
ntreprinderii; sa permita ajustarea situatiilor financiare istorice si
sa asigure compararea cu ntreprinderi similare, pentru a stabili
parametrii de risc, rentabilitate si de evaluare.
Diagnosticul economico-financiar
componente:
se
mparte
doua
mari
diagnosticul financiar patrimonial;

diagnosticul rentabilitatii.
3.2.1 Analiza patrimoniala si a cheltuielilor
Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflecta
valoarea economica a firmei, capacitatea acesteia de a face fata
necesitatilor financiare la un moment dat.
Analiza patrimoniului societatii comerciale necesita att
analiza structurii acesteia, ct si analiza functionala a situatiei
financiar-patrimoniale.
Analiza structurii patrimoniale are ca obiect dinamica

acestuia, precum si a raporturilor dintre diferitele elemente
patrimoniale si a schimbarilor intervenite n situatia mijloacelor si
surselor, determinate de activitatea desfasurata n cursul
exercitiului n cadrul firmei.
n acest scop s-au utilizat date din Bilantul contabil si Contul de profit si
pierdere pe anii 2000, 2001, 2002. Analiza situatiei financiare a firmei pe baza
raportarilor de sinteza contabila are ca scop general cunoasterea aprofundata a
modului n care sunt utilizate capitalurile proprii, structura patrimoniului pe
elemente ce l compun ntr-o viziune critica de proportionalizare corelata cu
nevoile curente si strategice ale acestora.
Situatia principalelor elemente patrimoniale n perioada 2000-2002
exprimata n preturi curente (mii lei), se prezinta n tabelul urmator:
-mii leiACTIVE
2000
2001
2002
Active
imobilizate
7702069
Imobilizari
necorporale
293
293
293
Imobilizari
corporale
211265
222465
485298
22,65
5934314
12,59
4166559
7,25
Active circulante 26303655
77,35
41199282
87.41
53333185
92,75
Total stocuri
3788452
11,14
5994010
12,72
6638923
11,54
Stoc de materiale,
obiecte de
inventar
2651900
7,8
4195800
8,9
4647250
8,08
1136552
3,34
1798210
3,82
1991673
3,46
Produse finite si
n curs de
executie
Creante
Alte active
realizabile
Disponibilitati
4642200
232110
13,65
0,68
7578650
378932
16,08
0,8
8421050
421053
14,65
0,73
1764089
3
51,88
2724769
0
57,81
3785215
9
65,83
34005724
100
47133596
100
57499744
100
18823352
55,35
28125585
59,67
38391294
66,77
420000
1,24
420000
0,89
420000
0,73
2500000
7,35
2500000
5,3
2000000
3,48
Rezerve
584738
1,72
10009557
21,24
21703930
37,75
Profit net
6318614
18,57
7196028
15,27
7267364
12,64
Subventii pentru
investitii
9000000
26,47
8000000
16,97
7000000
12,17
15182372
44,65
19008011
40,33
19108450
33,23
615000
1,82
1230415
2,61
895500
1,56
Total activ
PASIV
Capital propriu
Capital social
Contul
ntreprinzatorului
Total datorii
Datorii financiare
pe termen scurt
Datorii financiare
pe termen lung
6999682
20,58
4883632
10,37
2767582
4,81
Furnizori
2397633
7,05
6124125
12,99
6745550
11,73
Alte datorii
5170057
15,2
6769839
14,36
8699818
15,13
Total pasiv
34005724
100
47133596
100
57499744
100
Activele imobilizate au reprezentat cca. 22,65% din total active n anul

2000, fata de 7,25% din total active n anul 2002. Aceasta reducere a ponderii
activelor imobilizate se explica att prin modul cum au fost nregistrate acestea n
contabilitate, dar si cresterii activelor circulante datorita intensificarii activitatii de
productie.
Activele imobilizate au nregistrat o scadere continua n cei
trei ani, la nivelul anului 2001 au scazut cu 22,95%, iar n anul
2002 cu 29,79%. Evolutia grafica a activului imobilizat n cei trei
ani arata, dupa cum urmeaza:
Activele circulante au nregistrat o crestere continua pe

parcursul celor trei ani supusi evaluarii, dupa cum urmeaza:
- la nivelul anului 2001 s-a nregistrat o crestere a acestora
de 56.63% fata de anul 2000 pusa pe seama cresterii
stocurilor de 58,21% ntr-o masura mai mica dect cresterea
creantelor de 63,26%, care au o influenta negativa asupra
situatiei economice a societatii, ntruct acestea ramn la
valoarea contabila de nregistrare, si mai mare dect cresterea
disponibilitatilor financiare care este de 54,45% acesta

reprezentnd o marire a vitezei de rotatie a activelor circulante,
situatie care duce la o amplificare a capacitatii de plata si la
posibilitatea onorarii la timp a obligatiilor societatii;
- la nivelul anului 2002 se observa o crestere a activelor
circulante de 29,45% fata de anul 2001 pusa pe seama cresterii
stocurilor cu 10,76%, dar este vorba de o crestere a stocurilor de
materii prime, n special, fapt care poate fi favorabil pentru
firma, cresterii creantelor cu 11,12%, care este o situatie
defavorabila
pentru
firma,
si
o crestere
a
disponibilitatilor acesteia, ntr-o masura destul de mare, de
aproximativ 38,92% fata de anul anterior ceea ce reprezinta o
situatie favorabila pentru firma aceasta ducnd la o marire a
vitezei de rotatie a activelor circulante si implicit la o crestere a
capacitatii de plata a firmei, o scadere a termenelor de plata.
Structura grafica a acestei analize arata astfel:
Activele circulante au crescut, ca pondere n total active, de la 77.4% n anul

2000 la 92.8% n anul 2002, ceea ce indica o crestere a activitatii economice.
Finantarea activelor se realizeaza n prezent n proportie de 66.8% din
capital propriu si 33.2% din surse atrase (datorii furnizori, credite bancare, alte
datorii).
Cresterea stocurilor si creantelor (cu 6629 mil. lei) sunt n mod preponderent
acoperite financiar pe seama cresterii datoriilor catre furnizori si a altor datorii
(8773 mil. lei).
Capitalurile proprii s-au majorat pe parcursul acestor ani cu 103,95%, ceea
ce reprezinta un plus de 19567 milioane lei.
Proportia capitalurilor proprii n total pasiv a crescut de la 55,4% - ct

reprezenta n anul 2000 - la 66,8% n anul 2002, datorita scaderii ponderii
mprumuturilor bancare cu 15,8 puncte procentuale.
Datoriile au nregistrat o crestere importanta n ultimii trei ani, cuantificata
la un nivel relativ de 25,9% cu un corespondent valoric de 3926 milioane lei.
Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor societatii Multipack Romnia
are la baza datele din contul de profit si pierdere, precum si din contul de venituri
si cheltuieli. Rezultatele analizei sunt prezentate n tabelele urmatoare:
Dinamica cheltuielilor
- mii lei Realizari
CATEGORII DE
CHELTUIELI
2000
2001
2001/200
0
2002
(%)
Cheltuieli
exploatare
de
2002/2001
(%)
3667847
0
61131915
166,67
66125645
108,17
Cheltuieli
cu
materiile prime si
materiale
2059935
0
37453909
181,82
40724579
108,73
Cheltuieli
materiale
consumabile
901000
2250000
249,72
2284317
101,52
Cheltuieli cu energia
si apa
1909977
2911748
152,44
3301961
113,4
Alte
materiale
2708985
2019855
74,56
2103956
104,16
cu
cheltuieli
Servicii executate de
terti
2149973
5901973
268,39
5911421
100,16
Cheltuieli cu taxe,
impozite varsaminte
99986
149476
149,49
179933
120,37
4494565
6386524
142,09
7398400
115,84
2161142
2385641
110,38
2461073
103,33
Amortizare
imobilizari
1645378
1663765
101,11
1767755
106,25
Cheltuieli
financiare
1299061
2648714
203,89
1909373
72,08
19650
12491
63,26
25783
206,41
3799718
1
63793120
167,89
68060801
106,69
Cheltuieli
personalul total
cu
Alte cheltuieli
exploatare
de
Cheltuieli
exceptionale
Cheltuieli totale
Pe ansamblul firmei se constata o majorare a cheltuielilor totale cu 67,89

procente n anul 2001 fata de anul 2000, situatia fiind justificata din punct de
vedere economic de cresterea cifrei de afaceri, si cu 6,69 procente n anul 2002 fata
de anul 2001, datorita scaderii cifrei de afaceri.
Structura cheltuielilor
- mii lei CATEGORII DE
CHELTUIELI
Realizari
2000
2001
2002
Cheltuieli
exploatare
de
3667847
0
96,53 61131915 95,83 66125645 97,15
Cheltuieli cu materiile
prime si materiale
2059935
0
54,21 37453909 58,71 40724579 59,84
Cheltuieli cu materiale
consumabile
901000
3,37
2250000
3,53
2284317
3,36
Cheltuieli cu energia
si apa
1909977
5,03
2911748
4,56
3301961
4,85
Alte
materiale
2708985
7,13
2019855
3,19
2103956
3,09
Servicii executate de
terti
2149973
5,66
5901972
9,25
5911421
8,68
Cheltuieli cu taxe,
impozite varsaminte
99986
0,26
149476
0,23
179933
0,26
4494565
11,85
6386524
10,01
7398400
10,86
2161142
5,69
2385641
3,74
2461073
6,62
Amortizare
imobilizari
1645378
4,33
1663765
2,61
1767755
2,59
Cheltuieli financiare
1299061
3,42
2648714
4,15
1909373
2,81
cheltuieli
Cheltuieli
personalul total
cu
Alte cheltuieli
exploatare
de
Cheltuieli
exceptionale
Cheltuieli totale
19650
0,05
12491
0,02
25783
0,04
3799718
1
100
63793120
100
68060801
100
Analiza structurala a cheltuielilor releva urmatoarele:

- cheltuielile de exploatare au scazut ca pondere n totalul cheltuielilor de la
96,53% n anul 2000 la 95,83% n anul 2001, nregistrnd apoi o crestere sensibila
n anul 2002 (97,15%), n aceasta categorie ponderea cea mai mare o au
cheltuielile cu materiile prime si materialele: 54,21%; 58,71% si 59,84%.
- cheltuielile financiare au o evolutie fluctuanta, nregistrnd o crestere n
totalul cheltuielilor, de la 3,42% n anul 2000 la 4,15% n anul 2001, datorita
neachitarii la timp a furnizorilor si suplimentarea creditelor, si o scadere n anul
2002 la 2,81 procente.
- cheltuielile exceptionale au scazut n anul 2001 si au crescut n anul 2002,
n functie de penalitatile si amenzile platite de societate.
3.2.2 Analiza lichiditatii, solvabilitatii si rentabilitatii
Ratele de lichiditate sau de trezorerie caracterizeaza situatia financiara a
firmei, masoara capacitatea de plata, respectiv solvabilitatea pe termen scurt.
Lichiditatea, la mod general, poate fi definita ca fiind proprietatea
elementelor patrimoniale de a fi transformate n bani.
Solvabilitatea reprezinta capacitatea unei ntreprinderi de a face fata
obligatiilor sale la termenele scadente.
Denumirea ratei
Rata lichiditatii
generale
Formula de calcul
(Active circulante / Datorii curente)
(Active circulante - Stocuri) / Datorii

Rata lichiditatii curente curente
2000 2001 2002
3,21 2,92 3,26
2,75 2,49 2,86
Rata lichiditatii
imediate
Disponibilitati / Datorii curente
Rata solvabilitatii
patrimoniale
Cap. Propriu /Total pasiv
Rata solvabilitatii
generale
Active totale / Datorii totale
2,16 1,93 2,32
0,55 0,59 0,67
2,24 2,48 3,01
Rata lichiditatii generale reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale

de a se transforma ntr-un termen scurt n lichiditati pentru a satisface obligatiile de
plata exigibile.
Lichiditatea generala are o marja sporita de aproximare datorita numarului
mare de variabile care o influenteaza: natura sectorului de activitate, structura
activelor circulante, rotatia activelor circulante. Evolutia descrescatoare a
lichiditatii poate ilustra o activitate n declin, creditorii urmnd a fi circumspecti n
acordarea creditelor.
O valoare supraunitara dovedeste ca, cel putin pe termen scurt, firma are
capacitatea de a-si achita datoriile exigibile (grad de siguranta pentru banca, n
acordarea de noi credite). O valoare subunitara constituie un semnal de alarma,
indicnd posibilitatea aparitiei unei insuficiente de trezorerie.
Evolutia ratei de lichiditate generale se dovedeste fluctuanta
la nivelul firmei, aceasta avnd valori de 3,21 la nivelul anului
2000, de 2,92 n anul 2001 si de 3,26 n anul 2002, dar
ntotdeauna avnd valoarea supraunitara, ceea ce reprezinta un
atu pentru firma, acesta prezentnd un grad de siguranta ridicat.
Rata lichiditatii curente (intermediare), exprima capacitatea firmei de a-si
onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.
Evolutia ratei lichiditatii curente la societatea supusa evaluarii n perioada
2000 - 2002 este urmatoarea: la nivelul anului 2000 - 2,75, 2001 - 2,49, 2002 2,86, aceste valori mentionate indicnd o evolutie deosebit favorabila pentru
ntreprindere.
Rata lichiditatii imediate caracterizeaza capacitatea de rambursare
instantanee a datoriilor, tinnd cont de disponibilitatile existente. Ea asigura
interfata elementelor cele mai lichide ale activului cu obligatiile imediat exigibile
ale pasivului. Teoria economica apreciaza corespunzatoare o rata a lichiditatii

imediate mai mare de 0,3.
Capacitatea de plata este o rezultanta a fluxurilor materiale si banesti, un
efect si o conditie a rotatiei de ansamblu a fondurilor si a echilibrului financiar,
satisfacator atunci cnd firma dispune de lichiditati si alte valori transformabile
imediat n moneda corespunzatoare acoperirii obligatiilor scadente. Desi teoretic, o
rata ridicata indica o lichiditate ridicata, ea poate avea si alte semnificatii, cum ar
fi: folosirea ineficienta a resurselor disponibile. De asemenea, o rata ridicata nu
poate fi o garantie a solvabilitatii, daca restul activelor circulante au un grad redus
de lichiditate. O valoare redusa a ratei de lichiditate imediata poate fi comparabila
cu mentinerea echilibrului financiar, daca firma minimizeaza valoarea ncasarilor
sale, detinnd n schimb creante, stocuri usor lichidabile n concordanta cu
exigibilitatea obligatiilor imediate.
Mentinerea capacitatii de plata este rezultatul activitatii complexe
desfasurate de firma n sectoarele de aprovizionare, productie, comercializare si
impune luarea unor masuri tehnice, economice si financiare, care sa asigure un
circuit normal al capitalurilor.
Evolutia ratei lichiditatii imediate la nivelul ntreprinderii supuse evaluarii
pe parcursul celor trei ani este urmatoarea: 2000 - 2,16; 2001 - 1,93; 2002 - 2,32 se
observa ca aceasta are o valoare corespunzatoare pentru toti trei anii.
Rata solvabilitatii patrimoniale arata ct reprezinta creditele totale n
capitalul propriu daca este scazuta din 1. Teoria economica apreciaza ca fiind
corespunzatoare o valoare minima a ratei solvabilitatii patrimoniale de 0.3 - 0.5, iar
peste 0.5 situatia poate fi considerata normala.
Evolutia ratei solvabilitatii patrimoniale la nivelul societatii supuse evaluarii
n ultimele trei exercitii financiare este urmatoarea: 2000 - 0,55; 2001 - 0,59; 2002
- 0,67 se observa ca aceasta se ncadreaza n limite normale.
Rata solvabilitatii generale reflecta gradul n care firma face fata datorilor
sale, adica modul n care activele sale imobilizate si circulante. Cu ct valoarea
ratei solvabilitatii generale este mai mare de 1, cu att situatia financiara de
ansamblu a firmei este mai buna.
Valoarea raportului mai mare de dect 1.5 dovedeste ca firma are capacitatea
de a-si achita obligatiile banesti imediate si ndepartate, fata de terti. Firma poate fi
solvabila chiar daca, la un moment dat, din lipsa de lichiditati, nu prezinta
capacitate de plata. Solvabilitatea este generata de o activitate eficienta, iar lipsa
capacitatii de plata si a lichiditatii poate avea caracter temporar daca firma se
bazeaza pe o solvabilitate generala.
Evolutia ratei solvabilitatii generale la societatea evaluata,

n perioada 2000-2002, este urmatoarea: 2000 - 2,24; 2001 2,48; 2002 - 3,01, se observa ca firma are o situatie favorabila cu
valori mult peste cele normale.
3.2.4 Analiza vitezei de rotatie
3.2.5 Analiza rentabilitatii
ntr-o definire sintetica, rentabilitatea reprezinta capacitatea
ntreprinderii de a realiza profit, necesar att productiei si
dezvoltarii, ct si remunerarii capitalurilor.
Integrata n sistemul de relevare a potentialului economico-financiar al
firmei, rentabilitatea reprezinta o informatie indispensabila bancilor, creditorilor,
unor parteneri de afaceri. De aceea este socotita ca un modul semnificativ n
analiza financiara.
Analiza rentabilitatii poate fi realizata cu ajutorul a doi
indicatori: profitul (ca indicator de volum) si rata rentabilitatii (indicator al
marimii relative a rentabilitatii). O importanta deosebita prezinta ratele
rentabilitatii, ntruct exprima gradul n care capitalul sau folosirea resurselor aduc
profit.
n analiza economico-financiara a firmei, ratele de rentabilitate permit
efectuarea de comparatii n spatiu, precum si fata de anumite norme sau standarde
elaborate si acceptate de organisme de specialitate.
Rentabilitatea reprezinta una din laturile esentiale ale eficientei economice si
apare atunci cnd rezultatele financiare finale ale activitatii depuse de un agent
economic sunt pozitive, adica se manifesta sub forma profitului ntruct veniturile
obtinute depasesc cheltuielile efectuate.
Rentabilitatea se exprima ca raport ntre rezultatele obtinute si
mijloacele consumate. Prin urmare, ea reflecta eficienta utilizarii activelor
(mijloacelor consumate) si pasivelor patrimoniale (capitalurilor).
Rentabilitatea = Rezultate / Mijloace consumate
sau
Rentabilitatea = Rezultate / Capitaluri
Indicatorii de rentabilitate au fost calculati conform formulelor:
Rata rentabilitatii costurilor: (profit brut / costuri de productie) 100
Aceasta rata caracterizeaza eficienta costurilor. n activitatea practica,

prezinta importanta n stabilirea preturilor de vnzare ale produselor sau a tarifelor
pentru prestari de servicii. Permite pozitionarea produselor sub aspectul
rentabilitatii fata de media pe ntreprindere. Factorii de influenta sunt: structura
cifrei de afaceri, costul produselor si pretul de vnzare.
Rata rentabilitatii veniturilor: (profit brut / cifra de afaceri) 100
Acest indicator caracterizeaza eficienta ntregii activitati a firmei n cursul
exercitiului. Aceasta rata poate fi scrisa si n functie de structura veniturilor (de
exploatare, financiare, exceptionale).
Rata rentabilitatii fondurilor avansate: (profit brut / active totale) 100
Rata rentabilitatii financiare: (profit net / capital propriu) 100
Ratele rentabilitatii
Realizari
INDICATORI %
1999
2000
2001
Rata rentabilitatii costurilor
93,6
81,0
53,4
Rata rentabilitatii veniturilor
48,3
44,7
34,8
Rata rentabilitatii activelor

totale
378,1
263,3
200,9
Rata rentabilitatii financiare
485,9
374,8
362,7
Graficul ratelor
rentabilitatii:
Analiznd calculele se observa o diminuare semnificativa a

tuturor ratelor rentabilitatii pe perioada analizata. n toti cei trei
ani, situatia poate fi considerata pozitiva din punct de vedere
economic n ceea ce priveste rentabilitatea firmei, n sensul ca SC
CONFTRANS SRL a nregistrat profit n toti anii intervalului
investigat. si prin intermediul acestor indicatori, ntreprinderea si
demonstreaza potentialul de viabilitate economica, obtinnd
profit, desi a nregistrat o dinamica descendenta, mai ales n
intervalul 2000 - 2001.
Puncte forte:
Evolutia crescatoare a cifre de afaceri si a productiei exercitiului pe cei trei
ani supusi procesului de evaluare;
Evolutia ascendenta a profitului firmei pentru ce trei ani supusi evaluarii,
chiar daca la nivelul ultimului exercitiu financiar s-a nregistrat o crestere a
acestui indicator mult mai mica dect n anul anterior;
Evolutia ascendenta a patrimoniului net chiar daca la nivelul anului 2001 se
nregistreaza o crestere a acestuia cu aproximativ 2% mai mica;
Raportul dintre creante si oligatii este favorabil, cu conditia ncasarii n
viitorul apropiat a tuturor creantelor mai repede dect se face plata
datoriilor;
Existenta unui fond de rulment pozitiv si a unei capacitati de autofinantare
ridicate;
Solvabilitate generala sau pe termen lung este considerata normala
ncadrndu-se n pragul optim prevazut;
Analiza riscului de faliment denota capacitatea firmei de a face fata

concurentei de pe piata fara a fi afectata de evolutii interne care pot afecta
capcitatea acesteia de a evolua;
Ratele de finantare au nregistrat evolutii favorabile, rata de ndatorare a
capitalurilor a avut o evolutia descrescatoare la nivelul anului 2001;
Desfasurarea n curs a unui volum relativ mare de investitii n mijloace fixe;
Datoriile societatii sunt numai pe termen scurt si nu implica cheltuieli foarte
mari cu dobnzile;
Puncte slabe:
Existenta unui volum al stocurilor n crestere de la un an la altul;
Existenta unor creante foarte vechi posibil de a fi prescrise;
Durata de recuperare a creantelor este mai mare dect cea de platit a
datoriilor fapt care implica cheltuieli cu dobnzile, daca se mai are n vedere
ca aceasta durata si creste poate fi considerat un efect nefavorabil care atrage
dupa el si altele;
Trezoreria neta a societatii este negativa;
Rata lichiditatii imediate mai mica dect valoarea normala;
Viteza de rotatie a NFR este redusa.
3.3 Diagnosticul tehnic si tehnologic
Diagnosticul tehnic realizeaza o analiza detaliata a
factorilor tehnici de productie, a tehnologiilor de fabricatie, a
organizarii productiei si a muncii. Se fac aprecieri in legatura cu:
mijloacele fixe, cladirile, mijloacele de transport, terenuri,
productia si tehnologiile de fabricatie.
3.3.1 Amplasamentul societatii
Societatea este racordata la reteaua de drumuri municipale si nationale.
n ceea ce priveste dimensiunile societatii si capacitatea ei de a presta
servicii si de a realiza produse aceasta a fost ntr-o continua dezvoltare.
Din punct de vedere tehnic dotarea este la nivelul standardelor internationale
si se prezinta n stare de functionare fie datorita exploatarii si ntretinerii
corespunzatoare, fie datorita datei relativ recente de punere n functiune a acestora.
ntretinerea si repararea utilajelor se realizeaza n cadrul firmei prin existenta

unor spatii amenajate dotate cu toata aparatura necesara, sculele necesare
desfasurarii unei astfel de activitati, dispozitive si echipamente de control.
Societatea dispune de toate utilitatile necesare desfasurarii
activitatii sale:
- energie electrica;
- apa - canal ;
- energie termica;
Alimentarea cu cele trei utilitati necesare desfasurarii activitatii
de productie si prestarii serviciilor se face din retele municipiilor si
oraselor la care sunt bransate filialele si sediul central.
Societatea dispune de retea telefonica att cu circuit nchis, ct si bransata la
reteaua nationala de telefonie.
3.3.2 Descrierea procesului tehnologic
Ambalajele flexibile se obtin prin laminarea unei varietati de filme sau folii
cu adezivi selectati cu grija, folosind tehnologii ecologice, fara solventi organici.
Astfel se obtin materiale multistrat complexe, special proiectate sa ofere cea mai
buna protectie produselor ambalate.
Varietatea de materiale si materii prime folosite la producerea ambalajelor
cuprinde:
-
film de poliester (PET) transparent, colorat, metalizat, tratat la suprafata;
film de polipropilena (PP) orientat biaxial sau neorientat, tratat la suprafata,

metalizat pentru aplicatii speciale de pasteurizare, sterilizare etc.;
film de polietilena (PE) de joasa si medie densitate, cu coeficienti de

frictiune controlati, coextrusa n cinci straturi, cu proprietati anticeata;
film de poliamida (PA) laminat sau coextrus cu polietilena, orientat biaxial,

tratat la suprafata, pentru aplicatii speciale;
aluminiu (folie 9-40 m) pentru laminare cu diversi polimeri sau tratat la

suprafata si imprimat n 8 culori;
policlorura de vinil (PVC) rigid sau semirigid, pentru laminare;
celofan (film) transparent sau colorat, tratat la suprafata;
hrtie de diverse calitati: opalina, laminata sau tratata la suprafata.

3.3.3 Date tehnice privind principalele mijloace de productie
3.3.4 Puncte tari si puncte slabe
Puncte tari:
Societatea are o pozitie buna (constructii, amenajari si terenuri cu potential

de valorificare mare);
Societatea are acces la surse de energie, utilitati si cai de transport proprii;
Mijloacele fixe din dotare sunt adecvate profilului de activitate, dintre cele
mai moderne pe piata;
Utilajele tehnologice aflate n proprietatea firmei sunt n stare buna de
functionare si au un grad de uzura foarte scazut ;
Puncte slabe:
3.4 Diagnosticul resurselor umane
Diagnosticul resurselor umane si al managementului
firmei urmareste cunoasterea resurselor umane din punct de
vedere al evolutiei, structurii, comportamentului si eficientei
utilizarii lor, precum si al echipei de conducere a ntreprinderii.
3.4.1 Evidenta personalului
Societatea si desfasoara activitatea cu 67 angajati. n ultimii ani, numarul
persoanelor angajate a crescut, aceasta crestere a fost determinata de cresterea
volumului de activitate. Ca urmare se face redistribuirea sarcinilor de serviciu si
scaderea gradului de ncarcare a personalului ramas.
Aproximativ 70% din personalul societatii este calificat n profesii si meserii
specifice profilului societatii. n structura personalului, pe sexe, ponderea cea mai
mare, 73%, o au barbatii.
Caracteristic pentru societate este faptul ca tot personalul productiv si
desfasoara activitatea n conditii toxice, dar n limite acceptabile, si zgomot.
Echipamentele si amenajarile specifice sunt suficiente pentru asigurarea unui
climat adecvat de lucru. Personalul beneficiaza de echipamente de lucru si de
protectie, materiale igienico-sanitare, antidoturi, controale medicale periodice, etc.
Se produc destul foarte rar accidente de munca.
Conducerea curenta a societatii este asigurata de un

Director General numit de Consiliul de Administratie care exercita
puterile ncredintate de acesta.
Personalul este angajat de catre Directorul General cu
aprobarea Presedintelui Consiliului de Administratie. Contractele
individuale de munca sunt tip si sunt ncheiate cu toti
salariatii. Nivelul salariilor pe posturi este propus de catre
Directorul General si aprobate de Consiliul de Administratie.
Directorul General va putea reprezenta societatea vizavi de
terte persoane n limitele delegarii de putere acordate de catre
Consiliului de Administratie.
n perioada 1999-2001 firma a nregistrat o crestere a
personalului cu aproape 50%. Evolutia numarului mediu de
salariati cu contract de munca pe durata neterminata, pe cei trei
ani de activitate, a fost dupa cum urmeaza:
Structura personalului
Realizari
Nr.
crt.
Categorii de personal
1999
2000
2001
Personal direct productiv
23
35
43
Personal indirect
productiv
Total personal (1+2)
27
41
51
Personal TESA
14
16
Total personal
35
55
67
Graficul structurii personalului:
Din punct de vedere structural, ponderea cea mai mare o are

personalul productiv (77,14% n anul 1999, 74,54% n anul 2000
si 76,14% n anul 2001), iar n cadrul acestuia personalul direct
productiv.
Structura salariatilor pe vrste se prezinta conform tabelului
de mai jos:
Categoria de
vrsta
Procentual
Numar absolut
de muncitori
Sub 30 ani
61,2%
41
31 - 40 ani
17,9%
12
41 - 50 ani
16,4%
11
peste 50 ani
4,5%
TOTAL
100%
67
Majoritatea se ncadreaza n grupe de vrsta de pna la 30 ani,

ceea ce arata ca forta de munca este n deplina capacitate.
Omogenizarea vrstei asigura mbinarea maturitatii si experientei
celor n vrsta cu dinamismul si spiritul de initiativa al celor tineri.
O firma fara batrni se va descurca la fel de greu ca una fara

tineri.
3.4.2 Sistemul de salarizare
Problemele legate de calculul salariilor
reglementate prin contractul colectiv de munca.
la
S.C.
sunt
Prezentul contract colectiv de munca a fost ncheiat pe o

perioada de un an si a devenit aplicabil de la data nregistrarii lui
la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Contractul Colectiv de Munca are ca scop principal stabilirea
drepturilor salariatilor si a obligatiilor acestora cu privire la :
-
conditii de munca si protectia muncii;

timp de munca si odihna;
salarizare si alte drepturi banesti;
protectie sociala;
formarea si pregatirea profesionala;
ndatoririle si obligatiile salariatilor;
contractul individual de munca.
Conform acestui contract, pentru munca prestata n

conditiile prevazute n contractul individual de munca, fiecare
salariat are dreptul la un salariu n bani, negociat la ncheierea
contractului colectiv de munca.
Patronatul se obliga sa asigure conditiile necesare realizarii de catre fiecare
salariat a sarcinilor ce i revin n cadrul programului stabilit.
Formele de salarizare folosite la S.C. GASTRONOM S.A. sunt:
a) acord direct: personalul din unitatile de productie,
panificatie, carmangerie, laboratoare de cofetarie va fi salarizat n
functie de veniturile realizate din care se scad cheltuielile si un
profit de 1-10%. Personalul din unitatile de alimentatie publica si
punctele alimentare va fi remunerat n raport cu adaosul
comercial, din care se scad cheltuielile si un profit cuprins ntre 110%;
b) acord indirect: personalul administrativ si de deservire n functie de
numarul de ore lucrate, munca efectiv prestata si procentul de salarii pe total
unitate realizat n luna precedenta; personalul din cadrul parcului auto n functie de
numarul de ore lucrate, eficienta activitatii de transport si procentul de salarii pe
total unitate realizat n luna precedenta;
c) salarizare mixta (regie si acord indirect): personalul TESA, functii de

executie si de conducere astfel: 70% din salariul tarifar de ncadrare va fi platit n
functie de realizarea sarcinilor proprii de serviciu si 30% n functie de procentul de
salarii realizat pe total unitate n luna precedenta.
d) salarizarea n regie: juristul S.C. GASTRONOM S.A. Buzau.
Indexarea salariilor stabilite prin contractul colectiv de munca se va face
prin negocieri ntre parti n limita posibilitatilor societatii.
Sporurile ce se pot acorda n conditiile contractului colectiv de munca sunt:
a) spor de vechime: -pna la 3 ani

-ntre 3-5ani
-;
5%;
-ntre 5-10 ani
10%;
-ntre 10-15 ani
15%;
-ntre 15-20 ani
20%;
-peste 20 ani
25%,
b) spor pentru munca pe timpul noptii: 25%;

c) spor pentru soferi primitori distribuitori: 10%;
d) spor pentru motoscuteristi primitori distribuitori: 5%;
e) spor pentru conditii deosebite: -cocator 10%;
-modelator 5%.
Adaosurile la salarii sunt formate din adaosuri reprezentnd plusul n
functie de forma de salarizare utilizata.
Cota parte din profitul net, pna la 10% din acesta poate fi distribuit
pentru:
-premii n cursul anului, din fondul de salarii, pentru personalul care
contribuie la cresterea eficientei economice n cursul activitatii pe care o
desfasoara;
-prima de vacanta care se adauga la indemnizatia de concediu n cuantum

de 40% din salariul de ncadrare al angajatului n functie de posibilitatile financiare
ale societatii;
-prime cu ocazia sarbatorilor (Paste, Craciun) n functie de posibilitatile
financiare ale societatii;
-acordarea unei sume de bani cu prilejul unor evenimente deosebite din
viata salariatului: deces sot, sotie - 1 salariu, decesul salariatului - 2 salarii, deces
parinti, socrii - salariu;
-acordarea unei sume de bani cu ocazia nasterii unui copil sau casatoriei
salariatului - 1 salariu;
-acordarea unei sume de bani cu ocazia pensionarii salariatului pentru
munca depusa si limita de vrsta - 1 salariu;
-pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pna
la 30% din salariul de baza al functiei nlocuite, cnd persoana lipseste mai mult de
30 zile lucratoare consecutiv;
-se pot acorda si alte ajutoare pentru alte situatii deosebite ivite pe
parcursul activitatii, altele dect cele nscrise n prezentul contract colectiv de
munca.
Salariatilor delegati sa efectueze deplasari n interesul serviciului li se
acorda o diurna n suma de 30600 lei daca legea nu prevede un cuantum mai mare.
Salariatii societatii trimisi n delegatie vor beneficia de
urmatoarele drepturi:
-decontarea cheltuielilor de transport efective ;
-decontarea costului cazarii, la nivel de unitate de cazare 2 stele;
-decontarea cheltuielilor de cazare fara documente justificative n limita
legala.
Pentru functiile de conducere si jurist diurna este cu 50% mai mare dect
cea stipulata.
Salariatul se va putea deplasa cu acordul conducerii societatii si cu
autoturismul propriu n cazuri exceptionale, urmnd sa se deconteze cheltuielile de
carburant la un consum de 7,5 l /100km.
Salariul minim pe societate va fi egal cu salariul minim pe economie.
Patronatul are posibilitatea de a desface contractul de munca al

salariatilor pentru motive imputabile acestora numai cu respectarea conditiilor
legale. De asemenea, se poate desface contractul de munca pentru absente
nemotivate (minim 3 absente nemotivate consecutive pe an calendaristic).
3.4.3 Politica motivationala
3.4.4 Comunicarea n firma
Comportamentul personalului. Climatul social din ntreprindere este
asigurat prin mentinerea relatiilor amiabile conducere - personal, prin intermediul
sindicatului. Relatiile ntre patronatul societatii si salariatii sunt reglementate prin
inetrmediul contractului colectiv de munca intrat n vigoare si nregistrat la
Directia Generala de Munca si Protectie Sociala n scopul reglementarii
drepturilor minime garantate salariatilor sai si obligatiilor privind ncheierea,
executarea, modificarea, suspendarea , ncetarea contractului individual de munca,
conditii si protectie a muncii, salarizarea si alte drepturi salariale, timpul de lucru
si timpul de odihna, alte masuri si facilitati acordate salariatilor.
Durata normala a timpului de lucru este mpartita la nivelul
societatii n functie de locul n care se defasoara activitatea astfel:
la nivel administrativ - economic timpul de lucru este de 8 ore/zi,
cinci zile pe saptamna, la nivelul punctelor de lucru al santierelor
activitatea este n general de 12 ore/zi, cinci zile pe saptamna .
Structura sporurilor acordate de catre firma din componenta
salariului, se prezinta dupa cum urmeaza:
Salariul tarifar
52.2%
Spor vechime
18.5%
Spor acordat
8.3%
Spor pentru premii
10.0%
Prime de vacanta
4.6%
Concedii medicale din fondul de salarii
1.7%
Sporuri pentru conditii grele si mediu nociv 2.4%
Alte sporuri
3.3%
Potrivit documentatiei puse la dispozitie la nivelul firmei nu au

avut loc conflicte de munca ntre patronat si salariati, deci nu
poate fi vorba de actiuni de tip grevist.
n ceea ce priveste fluctuatia fortei de munca la nivelul societatii
pe ultimii trei ani supusi evaluarii au avut loc disponibilizari de
personal destul de mari, iar angajarile au fost foarte reduse ca
intensitate si au fost facute doar pe posturi ramase libere din
diferite motive altele dect disponibilizarea.
3.4.5 Eficienta utilizarii fortei de munca

Eficienta utilizarii fortei de munca este pusa n evidenta de indicatorul
productivitatii muncii.
Productivitatea globala a muncii = Cifra de afaceri/ Nr. de personal
total
-mii leiANII
SPECIFICATIE
1999
2000
2001
Cifra de afaceri
1205450
1967965
2186713
Nr. de personal
35
55
67
34441,43
35781,18
32637,51
Total
Productivitatea
globala a muncii
Cifra de afaceri ce revine pe un salariat a scazut n 2001 fata de 2000 cu
9.63% (3143.67 mii lei), iar fata de 1999 cu 5.53% (1803.92 mii lei).
n 2000 fata de 1999 a crescut cu 3,89% (1339.75 mii lei).
3.5 Diagnosticul managerial
Diagnosticul managementului resurselor umane presupune
evaluarea urmatoarelor componente:
Structura organizatorica;
Modul de luare al deciziilor;
Eficienta utilizarii resurselor umane;
Imaginea publica a societatii.
Structura manageriala este alcatuita, in principal, din organismele de

management participativ, managerul general si adjunctii sai, compartimentele
functionale si de conceptie constructiva si tehnologica.
Societatea dispune de un personal calificat care asigura o acoperire
echilibrata a activitatii societatii ca si de un manageriat dinamic si competent cu
experienta in domeniu.
Forta de munca are un caracter stabil, societatea avand o politica de personal
favorabila urmarindu-se personalul specializat.
Distributia personalului pe meserii este in corelatie cu obiectul de activitate,
iar media de varsta a personalului este adecvata derularii activitatii.
Structura organizatorica e de tip ierarhic-functional fiind alcatuita din
compartimentele operationale si functionale.
Pregatirea deciziei si asistentei de specialitate se realizeaza prin
compartimentele functionale ( servicii si birouri) ce corespund cerntelor unui
anumit domeniu de activitate :
-
financiar-contabil
comercial
tehnico-administrativ
de prsonal
Societatea SC Tiab SA Bucuresti este persoana juridica

romna, cu sediul n Romnia si a fost constituita n baza Legilor
nr. 77/1990 si 58/1994. Activitatea societatii se desfasoara cu
respectarea prevederilor normative care reglementeaza
organizarea si functionarea societatilor comerciale pe actiuni.
n afara prevederilor normative cu caracter general,
organizarea si functionarea societatii este reglementata prin
Statutul societatii, contractul de societate, Regulamentul de
organizarea si functionare interioara, contractul colectiv de
munca si alte acte juridice cu caracter intern emise si aprobate de
AGA.
n conformitate cu statutul societatii, organul suprem de
conducere este Adunarea Generala a Actionarilor, asa cum a fost
mentionat si mai sus, formata n mare parte din persoanele din
conducerea societatii mama si a filialelor.
Atributiile managerului n conformitate cu prevederile Legii

66/1994 si a contractului de management nregistrat la Registrul
Comertului sunt urmatoarele:
-
concepe si aplica strategia generala de functionare a societatii

si politica de dezvoltare a societatii;
- proiecteaza ansamblul de masuri necesare realizarii
contractelor, organizarii productiei si ridicarea parametrilor
calitativi ai ntregii activitati;
-
selecteaza, angajeaza si concediaza personalul salariat;

-
negociaza contractul colectiv de munca si contractele

individuale ale salariatilor;
stabileste atributiile pe trepte ierarhice si raspunde de

realizarea acestora;
coordoneaza activitatea directorilor executivi si in mod indirect

urmatoarele compartimente:
productie-programare, personal, C.T.C., controlul financiar de
gestiune, protectia muncii, juridic.
Solutia organizatorica adoptata este eficienta, asigura

existenta la nivelul societatii a unor programe de dezvoltare a
productiei de perspectiva care sa mentina societatea in pozitia de
lider in productia de vase pe plan national si dezvoltarea, si
extinderea pietei externe.
Modul de luare a deciziilor
Deciziile luate la nivelul societatii ndeplinesc cerintele de

rationalitate fiind precise, clare si avnd termene de realizare si
responsabilitati precizate. Deciziile sunt fundamentate n legatura
cu pozitiile sociale, precum si cu perspectivele de dezvoltare ale
societatii, fiind corelate n acelasi timp ntre ele si mai ales cu
deciziile luate anterior.
Stilul de munca al conducatorilor este adaptat conditiilor
concrete existente n cadrul societatii, structurii personalului si
gradului de instruire al acestora, asigurndu-se astfel un grad
superior n ceea ce priveste luarea deciziilor si un control eficient
al gradului de executie si de organizare a responsabilitatilor. Un

accent deosebit este pus pe calitatea deciziilor, oportunitatea lor
si implementarea lor rapida.
Stilul de munca adoptat n cadrul societatii, care combina
autoritarul, cu participativul permite identificarea celor mai bune
solutii n rezolvarea problemelor ce apar si existenta unei
comunicari adecvate.
Eficienta utilizarii resurselor umane
Gradul de eficienta al resurselor umane din cadrul societatii
conduse de catre echipa manageriala, prin contractul de
management, este tratat n cele ce urmeaza prin calculul
urmatorilor indicatori:
Indicatori
Rata
profitului
Formule de calc.
Profit brut / CA
Profitabilitate Dividende+prelev
a actiunilor
ari din profit
pt.dezv. /
Cap.social
1999
2000
2001
4.9%
6.4%
5.7%
126.4%
222.4%
208.7%
Perioada de
recuperare a
creantelor
(zile)
Soldul creantelor /
CA
57
64
84
Perioada de
rambursare
a obligatiilor
pe termen
scurt (zile)
Soldul obligatiilor /
CA
55
49
59
Rotatia
stocurilor
CA / Total stocuri
32.112
56.568
56.778
Prod
muncii(mii
lei)
CA/Nr.total
personal
165.696,6
0
205.115,2
1
259.708,9
3
n conformitate cu datele din tabel rata profitului se remarca

printr-o crestere n primii doi ani si o diminuare a acestuia la
sfrsitul exercitiunlui financiar ncheiat. n ceea ce priveste
profitabilitatea actiunilor fata de fiecare an anterior celui pentru
care se calculeaza se remarca o crestere a acesteia dupa cum
urmeaza: 1999 - cu 26,4% fata de anul anterior; 2000 - cu 122,4%
fata de anul anterior si 2001 - cu 108,7% fata de anul anterior.
nsa daca se are n vedere faptul ca fiecare firma ncearca sa
realizeze o activitate ct mai profitabila, att pentru ea ct si
pentru actionarii sai, putem spune ca n ultimul exercitiu financiar
societatea a nregistrat o descrestere a capacitatii de a obtine
profit.
Indicatorul perioada de recuperare a creantelor, dupa cum se
observa la nivelul tabelului de mai sus, are un trend ascendent,
fapt defavorabil pentru societate, avnd n vedere ca nu se poate
baza ntotdeauna pe creantele pe care le are de recuperat, lund
n considerare durata n care se recupereaza.
Indicatorul perioada de rambursare a obligatiilor pe termen scurt
are o evolutie fluctuanta n acelasi sens ca si rata profitabilitatii
firme,. o rata a profitabilitatii mare implicnd si o plata a datoriilor
mai rapida si reciproc.
n ceea ce priveste rotatia stocurilor si productivitatea muncii, se
observa ca acestea nregistreaza un salt deosebit mai ales n
exercitiul financiar al anului 2000.
Imaginea publica a societatii
n rndul consumatorilor, al celor care contracteaza, firma este cunoscuta
pentru produsele si serviciile sale avnd n vedere durata de timp de cnd
functioneaza societatea, precum si lucrarile realizate de societate att pe piata
interna ct si pe piata internationala
obiectivele firmei
Stabilirea unei structuri clare si functionale;
Asigurarea unei flexibilitati maxime;

organizarea departamentelor astfel nct deciziile sa fie aplicate rapid
n functie de cerinte;
cresterea numarului de clienti prin implementarea unor strategii de
marketing adaptate la cerintele pietei;
Largirea, n timp, a gamei de ambalaje furnizate de catre firma;
producerea de ambalaje si pentru alte ramuri ale industriei pe lnga
cea alimentara, chimica si farmaceutica;
penetrarea si dominarea pietei prin producerea de ambalaje
competitive din punct de vedere calitativ si valoric, (calitate care n
prezent nu exista pe piata);
dotarea fabricii cu tehnologie moderna capabila sa mentina calitatea
produselor la standarde ridicate: rotogravor n 8-9 culori, laminator
etc);
utilizarea unor metode performante de flexografie a ambalajelor;
introducerea unor tehnici de supraveghere a productiei care sa nu
permita risipa de materii prime;
utilizarea unei retele de calculatoare performante care sa permita
programarea rapida a culorilor:
reproducerea rapida a culorilor necesare;
precizia culorilor;
eliminarea risipei;
posibilitatea repetarii acelorasi culori n timpul procedeului de
retiparire;
realizarea unor economii importante la materii prime si
materiale.
organizarea unui laborator complet echipat destinat controlului
calitatii produselor si suportului pentru noi aplicatii si cercetare n
domeniu;
dotarea fabricii cu echipamente auxiliare destinate asistarii procesului
de productie n scopul de a asigura calitatea si eficienta produselor.
3.5.1 Functia de previziune

3.5.2 Functia de organizare
3.5.3 Functia de coordonare
3.5.4 Functia de antrenare
3.5.5 Functia de evaluare-control
3.5.6 Puncte forte, puncte slabe
Puncte tari:
Conducerea societatii este asigurata de catre Adunarea
Generala a Actionarilor
Managementul societatii este corespunzator structurat pe
niveluri ierarhice, respectiv
strategic, functional si operativ
Sistemul de conducere este corespunzator tipului de
activitate, structura de organizare a conducerii de tip ierarhic
- functional fiind adecvata cu marirea si complexitatea
societatii
Comunicarea n organizatie este bine structurata att pe
verticala ct si pe orizontala, diferitele compartimente
continund n mod corespunzator pentru ndeplinirea
misiunilor specifice
Persoanele care la data diagnosticului, exercitau atributii de
conducere au nalta experienta si pregatire n domeniile n
care activeaza, sunt bine motivate privind interesul pentru
societate si prezinta disponibilitatea de a face toate
eforturile pentru ca societatea sa se dezvolte n continuare
Forta de munca reprezinta un grad nalt de calificare, n
societate neexistnd persoane necalificate
n ansamblu, modul de management, pregatirea personalului
si relatiile de munca n
cadrul
societatii
permit
organizational ca detinnd un nivel
caracterizarea
mediului
ridicat de cultura profesionala, orientat spre performante si

competitie si prezentnd
interes de cunoastere si dezvoltare
La nivelul societatii nu exista conflicte si tensiuni ntre
conducere si forta de munca,
aceasta fiind organizata n sindicat.
Puncte slabe:
Diminuarea profitabilitatii si tot ce tine de aceasta n ultimul exercitiu
financiar fata de
cele
urma
din
Slabirea pozitiei firmei n cadrul mediului ei concurential

Lipsa de preocupare pentru stimularea initiativei si creativitatii tehnice a
personalului.
3.6 Analiza sistemului decizional si a stilului de management
Capitolul 5
Recomandari strategico - tactice viznd amplificarea viabilitatii economice si
manageriale a firmei
Concluzii
n spatiul socio-economic n care activeaza, ntreprinderea trebuie sa-si
probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenta si adaptare, performanta
economico-financiara.
Toate acestea, si gasesc reflectarea n eficienta activitatilor care au la baza
determinari cantitativ-calitative ale factorilor productiei, randamente maxime ale
utilizarii acestora etc.
Activitatea oricarei ntreprinderi trebuie apreciata att din punct de vedere
social ct si din punct de vedere economic prin gradul de asigurare a unei oferte de
produse si servicii adecvate care sa asigure satisfacerea cerintelor clientilor.
Ratiunea ntreprinderii de a exista, este conditionata de capacitatea acesteia
de a raspunde n mod stabil nevoilor pietei si de a desfasura o activitate rentabila
care sa reflecte sintetic eficienta ntregii activitati economice.
Bibliografie
Isfanescu A., Anghel I., Robu V., Stan Sorin V., Ghid practic de evaluare a
ntreprinderii, Editor Tribuna Economica, Bucuresti, 2001;
Farcas Doru, Cndea Dan, Diagnosticul si decizia strategica, Ed. Expert,
Bucuresti, 1998;
Mihailescu Nicolae, Analiza activitatii economico - financiare, Ed. Victor,
Bucuresti, 2001;
Nanes Marcela, Strategii de firma, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2001;
Niculescu Maria, Diagnostic global strategic, Ed. Economica, 1997;
ole Marin, Analiza economico - financiara
Fundatiei Romnia de mine, Bucuresti, 2000;
firmelor, Ed.
Verboncu Ion, Popa Ion, Diagnosticarea firmei - teorie si

aplicatie, Colectia Manageri si Management, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2001
Zorletan T., Burdus E., Caprarescu G., Managementul organizatiei, Ed.
Economica, 1998;

Finantesfdsgfdhfd

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Finantesfdsgfdhfd

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere

Politica financiar, reprezint un element central al managementului unitilor economice

financiar, Editura Economic, Bucureti, 2001;

ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A INTREPRINDERII

Analiza economico financiara a intreprinderii s-a efectuat pe baza bilantului contabil si a

S.C. BIMBO S.R.L.

TOTAL ACTIVE IMOBI 14214v2112o LIZATE,

2 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE, din care

a) Total stocuri, din care

II.de materii prime, materiale

c) Investitii pe termen scurt

5 IMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG

6 DATORII PE TERMEN SCURT

a) Credite bancare pe termen scurt

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE BILANTULUI

RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Active imobilizate nete

Rata activelor (%)

Valoare maxima acceptata (%)

Indicele de crestere al activelor imobilizate (%)

Indicele de crestere al totalului activ (%)

Indicele de crestere a cifrei de afaceri (%)

RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

Rata activelor circulante (%)

Valoare minima acceptata (%)

Indicele de crestere al activelor circulante (%)

Indicele de crestere al totalului activ (%)

RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Active imobilizate nete

Rata imobilizarilor corporale (%)

Valoarea minim acceptata

Indicele de crestere al imobilizarilor corporale

Indicele de crestere al activelor imobilizate (%)

Rata stocurilor (%)

Indicele de crestere al stocurilor (%)

Indicele de crestere al activelor circulante (%)

Valoarea maxim acceptata

Rata creantelor (%)

Indicele de crestere al creantelor (%)

Indicele de crestere al activelor circulante (%)

RATA DISPONIBILITATILOR BANESTI

Rata disponibilitatilor banesti (%)

Indicele de crestere al disponibilitatilor banesti

Indicele de crestere al activelor circulante (%)

Rata disponiobilitailor banesti inregistreaza o valoare de 0% in anul 2004 si creste cu un procentaj

B. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE PASIVULUI

RATA STABILITATII FINANCIARE (RATA CAPITALULUI PERMANENT)

Rata stabilitatii financiare (%)

Valoare minima acceptata (%)

Indicele de crestere al capitalului permanent (%)

Indicele de crestere al totalului pasivului (%)

Rata stabilitatii financiare (Rata capitalului permanent ) inregistreaza o scadere de la 31.25% la

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE (RATA CAPITALULUI

Rata autonomiei financiare globale (%)

Valoare minima acceptata (%)

Indicele de crestere aL capitalului propriu (%)

Indicele de crestere al totalului pasivului (%)

b) RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN

Rata autonomiei financiare la termen (%)

Valoare minima acceptata (%)

Indicele de crestere aL capitalului propriu (%)

Indicele de crestere al capitalului permanent (%)