UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA

DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

REFERAT
COMUNICARE SI PERSUASIUNE

Bogoi Cristina Andreea

Anul III,MTC,Grupa 2,Zi

Comunicarea n cadrul grupului

Comunicare reprezint ntiinare, tire, veste, raport,
relaie, legatur. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt
oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare.
Dei pare simplu nelesul comunicarii este mult mai
complex i plin de substrat. Comunicarea are o mulime de
nelesuri, o mulime de scopuri i cam tot attea metode de
exprimare i manifestare. Nu exist o definiie concret a
comunicrii ns se poate spune cel puin c, comunicarea
nseamn transmiterea intenionat a datelor, a informaiei.
Ce se nelege prin comunicare:

o provocare constant pentru psihologia social;

o activitate;
satisfacerea nevoile personale;
legtura ntre oameni, etc.

Societatea continua sa existe prin transmitere, prin

comunicare, dar este corect sa spunem ca ea exista in
transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura
verbala intre cuvinte precum comun, comunitate,
comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea
lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este
modalitatea prin care ei ajung sa deina in comun aceste
lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei
trebuie sa aib in comun scopuri, convingeri aspiraii,
cunostine - o intelegere comuna - "acelai spirit" cum spun
sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispoziii
emoionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de
a raspunde la ateptri i cerine.

Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri:

1. Logic
2. Paraverbal
3. Nonverbal
Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor)
reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38%
are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si
55% la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea,
imbracamintea etc.).
Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicii,
comunicarea poate fi eficace.
Daca insa intre niveluri exista contradicii, mesajul
transmis nu va avea efectul scontat.

Tipuri de comunicare:
Comunicarea intrapersonala . Este comunicarea n i
catre sine.
Comunicarea interpersonala. Este comunicarea ntre
oameni.
Comunicarea de grup. Este comunicarea ntre
membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din
grupuri cu ali oamenii.
Comunicarea de masa. Este comunicarea primit de
sau folosita de un numar mare de oameni.

Scopul comunicrii:
sa atenionam pe alii.
sa informam pe alii.
sa explicam ceva.
sa distram.
sa descriem.

 sa convingem, etc.
Pentru a descrie numeroasele nelesuri ale
comunicarii pe care o folosim si o traim zilnic, folosim
urmatorii trei termeni:
a. Forma comunicarii
Este un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea,
scrierea sau desenul.
Aceste forme sunt distincte si separate una de alta asa
de mult, nct au sistemul lor propriu pentru
transmiterea mesajelor. Astfel, cnd semnele sunt
facute pe foaia de hrtie potrivit anumitor reguli (cum
sunt cele ale gramaticii si ortografiei), atunci noi cream
cuvinte si "forma" scrierii.
b. Mediul comunicarii
Este un mijloc al comunicarii care combina mai multe
forme.
Un mediu adesea poate implica utilizarea tehnologiei
asa ca acesta este dincolo de controlul nostru. Spre
exemplu, o carte este un mediu care foloseste forme
ale comunicarii precum sunt cuvintele, imaginile si
desenele.
c. Media
Sunt acele mijloace de comunicare n masa care s-au
constituit ntr-un grup propriu.
Exemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea,
cinematograful, ziarele si revistele. Toate acestea sunt
distincte si prin modul prin care pot include un numar
de forme de comunicare. Spre exemplu, televiziunea
ofera cuvinte, imagini si muzica. Adesea termenul
mass-media identifica acele mijloace ale comunicarii
bazate pe tehnologie care fac o punte ntre cel care
comunica si cel care recepteaza.

Limbajul este codul cu care este transmis

informatia, reprezint unealta comunicrii.
n prima categorie intr limbajul. Limbajul reprezint
codul comunicrii,este liantul ntre cel ce transmite
informaia ,emintor, i cel ce primete informaia,
receptor. Limbajul determina forma comunicarii. El este
de trei feluri:
Limbaj scris.
Limbaj verbal.
Limbaj nonverbal.
Judecata, sinele si societatea nu sunt structuri
discrete, ci procese de interactiune personala si
interpersonala. Interactiunea simbolica subliniaza
importanta limbajului, ca mecanism fundamental in
devenirea sinelui si judecatii.
Personalitatea este ceea ce este propriu,
caracteristic fiecarei persoane i o distinge ca
individualitate; felul propriu de a fi al cuiva.
Comunicarea are o foarte mare influen asupra
personalitaii deoarece in ziua de azi individul se
defineste in functie de ceilali iar comportamentul
reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu
ceilalti. Interaiune atrage concomitent comunicare.
Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. In
felul acesta, definirea unei situatii nu este niciodata
strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici
individul nu este doar o oglinda a celorlalti, ci introduce
note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat se
comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea
personalitati puternice. Comunicarea este cheia
individului spre societate i integrarea n aceasta.
Lipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta faa de
grup, echipa, societate, etc.
5

Daca luam n discutie termenul de grup observam

caci, chiar societatea din care facem parte este un
grup. Grupul nseamna reguli, reputaie, el, munca n
echip, etc . Sensuri determinate de interanctiune deci
de comunicare. Atata timp cat exista o buna
comunicare exist i un randament maxim, ns dac
aceasta lipsete se poate ajunge la disensiuni sau,
chiar mai ru.
Functionarea unui grup mai mare se bazeaza pe
reteaua care conecteaza diferite parti ale sale si-i
asigura coerenta. Nuanta pe care o introduce Blumer ar
putea chiar surprinde: "O retea sau o institutie nu
functioneaza in mod automat datorita unei dinamici
interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza
pentru ca persoanele aflate in diferite puncte fac ceva,
iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definesc
situatia in care sunt chemate sa actioneze"

Arta de a comunica nu este un proces natural ori o

abilitate cu care ne nastem. Noi nvatam sa
comunicam. De aceea trebuie sa studiem ce nvatam
ca sa putem folosi cunostintele noastre mai eficient.
Orice comunicare implica creatie si schimb de
ntelesuri. Aceste ntelesuri sunt reprezentate prin
"semne" si "coduri". Se pare ca oamenii au o adevarata
nevoie sa "citeasca" ntelesul tuturor actiunilor umane.
Observarea si ntelegerea acestui proces poate sa ne
faca sa fim mai constienti referitor la ce se ntmpla
cnd comunicam.
Este o alta lectura a comunicarii si semnificatiei
sale legata de data

aceasta de procese sociale de adancime, cum ar fi

conservarea identitatii si coeziunii, exercitarea functiei
vitale de integrare sociala, de mentinere si consolidare
a unui humus psihologic comun. In nici una dintre
ipostazele sale majore, societatea (comunitatea
umana) nu poate exista fara comuni-care: nici in cea de
dobandire a unei experiente comune (care presupune
dialog), nici in cea de transmitere a zestrei culturale,
nici in construirea acor-dului asupra unor probleme si
dezlegari. comunicarea semnifica mult mai mult decat
schimbul si raspandirea de informatii; comunicarea
creaza si mentinea societatea.

Persuasiune si Manipulare
Prin persuasiune nelegem aciunea de a convinge
intr-un mod sau altul pe cineva sa fac sau sa aleag un
lucru.
Persona care ia decizia o face de multe ori pe baza
altor tipuri de argumente dect cele logice sau cele logicocorecte,fiind convinsa de necesitatea sau importanta
aparenta a aciuni sau lucrului respectiv.
In acest sens putem spune ca reclamele sunt
persuasive. Ni se spune zilnic,in fel si chip,ca ne trebuie un
telefon mobil,un anume detergent ,un anume
medicament,produs cosmetic,o caseta s.a.,dar nu ni se
demonstreaz cu argumente acest fapt.
Ce ne spun reclamele?Intr-o forma
simpla,directa,fcnd apel cel mai adesea la trebuinele si la
sensibilitatea noastr,ni se recomanda sa consumam ceva.
Uneori insa reclamele nu argumenteaz ideea de a
consuma acel produs;se ntmpla ca ele sa contina si
greeli logice regretabile.
7

De exemplu,ni se spune ca:

XXX protejeaz mpotriva cariilor pentru ca
gustul sau dureaz foarte mult.(Este evident ca
nu gustul ne protejeaz dantura.)
YYY ofer un salariu pe viata timp de 25 de ani.
(De ce 25 de ani este totuna cu viata?Daca
trim mai mult?)
Trebuie sa bem ZZZ pentru ca un hot a furat
originalul si noi l putem gsi consumnd mai
multa butura rcoritoare.(Daca fost furat
originalul,oare ce suntem invitai sa bem?)
Alteori ni se dau ndemnuri nepoliticoase de tipul:
Nu privi aici casca ochi cnd cumperi!
Indemnul este lansat din partea unor organisme de
protejare a consumatorilor. Este drept,greeala lor nu este
de argumentare,ci de adresare,denotnd lipsa de respect
pentru consumator. Reclama are insa efecte persuasive.
Se spune ca trim intr-o perioada de explozie
informaionala,ca informaia ne asalteaz,fie ca vrem,fie ca
nu vrem. A nelege caracterul persuasiv al reclamelor face
parte dintre instrumentele noastre de protecie mpotriva
comunismului,a proastei calitati,a modei cu orice pre,a
subjugri noastre de ctre productorii de bunuri
(alimente,de vestimentaie,de divertisment in general).
Prin manipulare nelegem aciunea dea influenta
prin mijloace specifice opinia publica, astfel incit persoanele
manipulate sa aib impresia ca acioneaz conform ideilor si
intereselor proprii. In realitate insa ele preiau o prere
(argumentare,idee,evaluare)care nu le aparine,ci le-a fost
indusa prin diferite mijloace.Iata cteva exemple:
a)Ziaristul care face un comentariu este foarte
cunoscut.I se preia punctul de vedere pentru ca este
faimos,sau este de la un ziar sau de la o revista de prestigiu.

Este la moda. Aceasta situaie poarta numele de efect de

prestigiu al mass-mediei.
b)Ni se spune ca majoritatea oamenilor cred lucrul
respectiv. Noi nu vrem sa fim mai prejos;nu avem tria unei
opinii separate. Este vorba de fora opiniei majoritare.
c)Ni se spune ca prini au idei nvechite. Tinerii tiu
ce vor. Noi suntem tineri si nu putem fi de acord cu cei
btrni. Este vorba de folosirea unor mecanisme sau
trasaturi psihologice pentru a obine efectul dorit (de cele
mai multe ori alegerea unor produse).
Manipularea mai poarta si numele de violenta
simbolica .Nu suntem btui, bruscai,forai sa credem sau
sa facem ceva. Cunoscndu-ni-se felul de a fi,specificul
vrstei sau alte particularitati, putem fi determinai sa credem
ceea ce o persoana sau un grup de persoane si-a propus sa
ne fac sa credem. Daca am fi ntrebai cine ne-a influenat,
am rspunde cu mndrie ca nimeni. Pe asta mizeaz si cei
care ne manipuleaz. Pe hotatarea noastr de a nu ne lsa
dui de nas, de a crede ceea ce vrem noi sa credem. Din
nefericire insa, in manipulare suntem adui in situaia de a
vrea ceea ce au hotrt alii ca trebuie, astfel incit ei sa-si
ating scopurile.
Ce este de fcut,cum trebuie sa procedm
pentru a rezista persuasiunii sau manipulrii?

1. Cerei argumente.Intrebati sau ntrebai-va

singuri de ce oare?
2. Analizai logic argumentele pe care le primii.
3. ncercai sa producei contraargumente. Daca
ai reuit ,cantariti-le si vedei daca sunt sau nu
contradictorii.
4. Nu va grbii sa decidei, dar nici nu taraganiti
la nesfrit luarea unei hotrri.
9

5. Sftuii-va cu o persoana a crei putere de

decizie o apreciai.
6. Sftuii-va cu o persoana in care avei
ncredere,chiar daca nu tie multe lucruri in
domeniul respectiv. Ea va cunoate
opiunile,valorile si trebuinele si se poate
pune in pielea voastr.
7. Cutai cazuri asemntoare. Istoria se
repeta,dei muli considera ca n-ar trebui sau
ca nu este aa.
8. Nu toi cei care va sftuiesc sa facei ceva vor
sa va manipuleze.
9. Nu toi care va determina sa facei ceva au si
de ctigat de pe urma acestui fapt.
10. Rareori prini va vor rul. Nu-i suspectai de
manipulare. Daca totui o facei,convingei-va
prin toate mijloacele ca aa este. Discutai cu
ei deschis asemenea probleme.

10