ANALIZATORUL VIZUAL

- realizeaz analiza cantitativ si calitativ a stimulilor din mediul extern

- stimuli = radiaiile cu = 390 770 nm;
- receptori = celulele cu conuri si bastonae = neuroni retinieni ;
- calea vizual = nervul cranian II + tractul optic
fibrele nervului = nazale - decuseaz => chiasma optic
temporale nu decuseaz
tractul optic (dup chiasma optica) are fibre temporale de pe
aceeai parte si nazale opuse
- calea are 3 neuroni: I = celulele bipolare retiniene
II = celulele multipolare/ganglionare retiniene
III = in CGL/ extern
- centrul nervos = occipital: aria primara - in jurul scizurii calcarine
- macula are cea mai mare reprezentare
- extirparea produce orbirea
arii secundare - in jurul celei primare = asociative
- interpreteaz imaginea
- extirparea produce afazia vizual
OCHIUL = organ de sim, situat in orbit; nconjurat de o capsul adipoas

glob
nveliuri
ocular
medii
transparente
sistem receptor

- extern = cornee + sclerotica

- mediu = coroida + iris + corp ciliar
- intern = retina
- corneea
- umoarea apoas
- cristalinul
- corpul vitros / umoare vitroas(sticloas)
- celulele cu conuri si bastonae din retin

anexe protectie
de
miscare
Conjunctiva
Aparatul
lacrimal

Sclerotica

Corneea
Coroida
Irisul
Corpul ciliar

Umoarea
apoasa
Cristalinul

- gene , sprincene ,pleoape, conjunctiva

- aparatul lacrimal
- muchii extrinseci
- cptuete faa intern a pleoapelor
- cuprinde: - glanda lacrimal, acinoas,
din unghiul superior extern al orbitei
- canalul lacrimal, sacul lacrimal
- secreia glandei umezete i cur corneea;
- este eliminat prin canalul naso-lacrimal
- ocup 5\6 posterioare ;
- prezint posterior orificiul de ieire al nervului optic
- este perforat posterior de nervul optic,de artera globului ocular
- este alb, fibroas, rezistent, puin vascularizat
- inser muchii extrinseci drept (sup, inf, ext, int) si oblici (sup, inf)
- este avascular, transparent
- este lentil de 40 de dioptrii
- are multe dendrite pt. tact, temperatur, durere
- este tunica vasculara, colorata, situata sub sclerotica
- hrnete si menine temperatura constanta in globul ocular
- la limita cu corpul ciliar exist "ora serrata"
- este diafragm muscular anterior; central delimiteaz pupila
- are muchi netezi circulari si radiari
- este partea colorat a ochiului
- conine - procesele ciliare (70-80 gheme vasculare)
- muchiul ciliar ( fibre netede circulare si radiare)
- procesele ciliare produc umoarea apoasa, lichid cu compoziie
similar LCR
- fibrele musculare radiare prin contracie aplatizeaz cristalinul
- contracia fibrelor circulare bombeaz cristalinul
=> vederea de aproape
- este localizat in camera anterioara, intre cornee si iris
- circul astfel: procese ciliare camera posterioar pupil
camera anterioar canal Schlemm venele sclerei
- hrnete corneea si cristalinul ; menine presiunea intraocular
- este lentil biconvex cu 20 de dioptrii,
- este nconjurat de cristaloid
- este meninut de ligamentul suspensor ( Zinn) ce-l leag de
corpul ciliar

- este elastic (elasticitatea scade cu vrsta => prezbitism)

- are mai multe straturi concentrice
- are in focar retina;
- distana focal = 17 mm pentru ochiul emetrop/normal
- privind la distan - muchiul ciliar circular este relaxat
- suspensorul tensionat => tensiune in cristaloid
=> comprimarea(aplatizarea) cristalinului = scderea puterii de
convergen la 20 dioptrii
Corpul
- se afla in camera vitroas; este nconjurat de hialoid
vitros
- are consisten de gel, vizibil in timpul diseciei ;
- menine forma globului ocular
Retina - deriv embriologic din ectoderm
- are 2 zone: vizual, posterioar + oarb\irido-ciliar, vecin corpului ciliar si irisului
- are 10 straturi, 5 celulare: celule pigmentare, receptoare, bipolare, multipolare,
orizontale, de asociaie, de susinere
- ordinea straturilor (de la coroid la corpul ciliar)
1 pigmentar, vecin coroidei, cu cel. cu pigment melanic, include parial extremitatea receptoarelor.
2 str. cel. cu con si bastona, cu prelungiri externe in form conic sau cilindric cu
pigment fotosensibil.
3 membrana limitanta extern,
cu prelungiri ale unor celule gliale
4 granular extern, cu pericarionii receptoarelor
5 plexiform extern, zona de sinapsa intre
receptoare si bipolare (protoneuronii cii )
6 granular intern, cu pericarionii bipolarelor
7 plexiform intern, de sinapsa bipolare-multipolare
8 stratul multipolarelor (deutoneuronii cii)
9 stratul fibrelor optice
10 limitanta intern, vecina corpului vitros
- prezint: - macula lutea (pata galben), pe direcia axului optic, cu foveea centralis,
de maxim acuitate vizual
- pata oarb = papila optic , sub cea galben, de intrare\ ieire a nervilor,
vaselor, medial posterioar
- distana cornee-retin = 24 mm = lungimea ochiului emetrop (normal).
Celulele cu conuri 3 tipuri pt verde, rou, albastru
- sunt 5-7 milioane, exclusive in foveea, din ce in ce mai rare spre periferie
- rspund de vederea fotopic (de zi), colorat, cu contururi, detalii ;
- au acuitate mare
- au segmentul periferic conic;
-

- conin iodopsin = fotopsin + retinen

- cantitatea de pigment depinde de expunerea la lumin: expunere mare scade si invers:
- lipsa unui tip de con face ca acea culoare sa fie vzut cenuiu
Celulele cu bastonae
- sunt 125-130 milioane, numeroase la periferia retinei ; lipsesc in foveea centralis
- rspund de vederea scotopic (de noapte), fr culori, contururi, detalii
- au prag de excitabilitate sczut: sesizeaz si o singura cuanta de lumina
- au segmentul periferic cilindric; conine rodopsina = scotopsin + retinen
FIZIOLOGIA VEDERII
a) formarea imaginii
b) formarea PA
c) acomodarea
d) vederea colorat
a) formarea imaginii
- aparatul dioptric ocular cuprinde 2 lentile, corneea(40 dioptrii) i cristalinul (20
dioptrii), cu putere total de refracie de 60 dioptrii, cu centrul optic
(punct de pe axa optic ce nu deviaz razele ce trec prin el) situat la 17 mm de retin
- razele paralele ce vin la ochi, focalizeaz pe retin, formnd o imagine redus, real,
inversat
- formarea imaginii implic o tripl refracie:
- anterior pe cornee cea mai important
- anterior i posterior pe cristalin

- n cazul ochiului miop - focalizarea are loc naintea retinei

- cauze ax optic lung sau putere de convergen sczut
- corectare cu lentile divergente
- n cazul ochiului hipermetrop - focalizarea se face n spatele retinei
- cauze - ax optic scurt
- sau putere de convergen mare
- corectare - cu lentile convergente
- n cazul ochiului astigmatic - corneea sau cristalinul sunt ondulate i fiecare
ondulaie funcioneaz ca lentil => mai multe imagini ale unui obiect;
- corectare cu lentile cilindrice care adun focarele

b)acomodarea la distan
- acomodarea = variaia puterii de refracie a cristalinului n raport cu distana fa de
obiect
- se datoreaz - elasticitii cristalinului + aparatului suspensor
- muchiului ciliar = organul activ al acomodrii
- punctul cel mai ndeprtat, de la care se vede clar fr acomodare
= punctum remotum = 6 m
- distana cea mai mic la care subiectul, cu maximum de acomodare, vede clar un
obiect = punctum proximum = 0,25 m, dar variaz cu vrsta, datorit scderii
elasticitii cristalinului = prezbitism similar hipermetropiei

- acomodarea - se realizeaz prin intermediul unui reflex controlat de SNV nervul

cranian III
- implic 3 procese:
bombarea cristalinului
- privind la peste 6 m - muchiul ciliar circulareste relaxat, iar cel radiar contractat
- ligamentul suspensor este n tensiune => tensiune n
cristaloid => aplatizarea cristalinului
- raza de curbur a cristalinului crete iar puterea de
convergen scade la minim
- privind la mai puin de 6 m, pn la 0,25 m - muchiul ciliar circular se contract
- ligamentul suspensor se relaxeaz => scade tensiunea n
cristaloid
- cristalinul se bombeaz => puterea de convergen crete
- raza de curbur a cristalinului scade
contracia pupilei / mioza - reduce aria prin care lumina poate intra n ochi
- intervin circularii irisului
convergena privirii - axele ochilor i modific poziia pt. a menine ambii ochi
focalizai pe obiect
- intervin muchii striai extrinseci
- acomodarea = act reflex reglat de CCS prin A3 i cortexul vizual primar i secundar
/ asociativ
- reflaxul pupilar fotomotor / mioza este controlat doar de mezencefal

acomodarea la lumin / ntuneric

- sensibilitatea receptoarelor depinde de cantitatea de pigment din ele, iar aceasta
variaz dup expunerea la lumin
- lumina descompune pigmenii n retinen i opsine, iar retinenul este transformat n
vitamina A
- acomodare la lumin = scderea concentraiei de pigment, cu scderea sensibilitii
ochiului
- se realizeaz cu ajutorul conurilor n 5 minute
- acomodare la ntuneric : - se realizeaz cu ajutorul bastonaelor, n 30 45 min
- crete cantitatea de pigment vizual i convertirea
vitaminei A n retinen, la ntuneric
- sensibilitatea bastonaelor este de zeci de ori mai mare la
ntuneric dect la lumin
- n absena vitaminei A este compromis acomodarea la ntuneric =>
hemeralopia / reducerea vederii diurne
nictalopia / reducerea vederii nocturne
c) formarea PA / procesele biochimice retiniene:
- radiaiile cu = 390 770 nm
- trec prin mediile transparente i prin 9 straturi retiniene (ncepnd de la limitanta intern)
- sunt reflectate de celulele pigmentare pe receptoare
- descompun pigmenii fotosensibili :
- iodopsin fotopsin + retinen vitamina A
- rodopsin scotopsin + retinen vitamina A
- n timpul acestor reacii au loc procese specifice n receptoare ce duc la generarea PA
- PA ajung prin nervul i tractul optic n aria vizual occipital
- fuzionarea imaginilor ncepe din CGL
- n aria primar cea mai mare reprezentare o are macula
- vederea binocular confer profunzime imaginii vedere stereoscopic
d) vederea colorat
- este explicat prin teoria tricromatic a lui Young i Hemboltz
- n conuri sunt trei tipuri diferite de fotopigmeni, sensibili la trei lungimi de und:
rou, verde, albastru (culori primare / fundamentale)
- stimularea egal d senzaia de alb iar cea inegal produce diferite senzaii cromatice
- absena luminii - d senzaia de negru
- corpul respectiv absoarbe total lumina, nu reflect
- fiecrei culori i corespunde una complementar, care prin amestec cu prima => alb
- defecte de vedere colorat:- acromatismul - lipsa fiecrui tip de con d senzaie de cenuiu
- daltonismul - nu se disting culorile complementare
- este x- linkat recesiv
- 8% din brbai sufer de daltonism