Astazi e iarna

Privesc uriasul policandru al cerului. Zapada

cade puzderie marunta si deasa ca faina la cernut
peste copaci de zahar care de la departare parca
sunt niste fantasme. Pe un iaz de oglinda se
plimba un sirag de saniute. Peste campii de
cristal se creeaza o dalba feerie, dar dealurile
raman singuratice si pier in neclintire. Printre
copacii cu inima de gheata si cojoace grele,
ciripitoarea vrabiuta isi croieste drumul, dar iarna
viforoasa nu o lasa in pace. Crivatul nemilos
scutura crengile cochete si le acopera cu zapada
fina, iar caldurosul soare nu mai e darnic,
deoarece rezerva lui de soare s-a terminat mai
repede.
Langa vrabiuta, iepurasul zgribulit fuge de
un troian de zapada si vulpea obosita e tare
infometata. Umbrele se intind pe pamant cu o
magica frumusete. Animalele singuratice strang
destula fericire in suflete pentru primavara ce va
urma, stiind c-o vor folosi eficient. Pana la acel
moment frumos, vor sta intr-o vizuina construita
de copii si toti vor savura o autentica stare de
veselie in timp ce roiul de fluturi albi vor calatori
pe alte cotloane ale pamantului.

Printre tulpini fumurii, copiii se intorc din

calatoria catre animalele zgribulite si se bat cu
bulgari, caci astazi e iarna.

Cum sa echilibrezi
Universul
In fiecare noapte, pe la zece, se auzeau zgomote
puternice care veneau din cer. Putin mi-a luat sa-mi dau
seama ca Universul avea probleme serioase. Asa ca mam urcat pe o stea cazatoare care avea ruta spre Calea
Lactee si am ajuns mai repede decat ma asteptam, cu o
viteza de patru ani lumina pe minut. Acolo nu era loc de
mai rau, caci Soarele racise! Doctorul a spus ca din
cauza lipsei de hidrogen si heliu, a contactat un virus
puternic care de obicei apare la computerele cu
Windows 7 si XP fara antivirus. Era asa de greu pentru
biata stea, mai ales ca fara sprijinul ei celelalte planete
erau in pericol. Un meteorit gigantic avea sa cada peste
ele. Din fericire, Soarele avea un contacet special:
Stephen Hawking. El a descoperit solutia: o ingenioasa
masinarie de dezintegrat intemeiata prin banii de la
stat. Repejor m-am dus pe la Luna, dar si ea avea
probleme, era in depresie. Aflase de la Marin Sorescu, in
timp ce citea o carte, ca era considerata un pamant
neispravit. I-am facut o afacere: daca imi aduce repede
masina de dezintegrat, banii acordati de Barak Obama

pentru ca am salvat lumea vor fi folositi pentru a

infrumuseta Luna. Asa meteoritul a fost eliminat din
orbita, cu ajutorul meu si al tehnologiei. Pentru ca
Soarele sa nu se mai imbolnaveasca, l-am rugat pe Bill
Gates sa-i instaleze cel mai bun antivirus stiut.
Si Luna are acum de castigat. Aproape toti copiii
de pe Terra afla acum ce este antigravitatia si invata sa
zboare. Eu ma pregatesc sa plec acasa, dar mai am de
asteptat, deoarece urmatoarea cursa spre planeta
Pamant este peste 85 de milioane de ani.

Bunica
Era odata o femeie batrana, harnica si
isteata. Era bunica. Pa dansa o gaseai peste tot.
Lumea zorita de griji se impiedica de ea la tot
pasul, dar ea framanta si razbea, si ducea pana la
capat trebusoara. Cele doua puncte de argint viu
care licareau mai mereu si erau fixate spre mine
pareau doua luminite departate ce bateau in
stingere. Pe obrajii vechi izvorau de la imbinarea
nasului cu umerii obrajilor, se rasfirau pe toata
fata ca niste raulete, porneau incretituri ce
trageau spre coada ochiului.
In fiecare dupa-amiaza, vin pe poteca pana
la conacul bunicii, iar ea ma serveste cu scovergi

calde, abia scoase din cuptor. Apoi ne asezam pe

leaganul din gradina si incepem o poveste. Glasul
ei dulce ma legana, genele mi se prindeau si
adormeam, uneori tresaream s-o intreb cate
ceva, ea incepea sa spuie, si eu visam inainte.
Apusul soarelui stralucitor aduce noaptea si
odata cu ea dorinta de a opri timpul pentru a sta
mai mult in poalele bunicii. Razele de soare aurii
dispar incet, incet, aducand lunii stapanire pe cer.