Sunteți pe pagina 1din 6

Activi de baza din sc co in a,b,c,d

58.Activ de a evalua unul sau mai mulţi sa poarta denumirea de selectie


84. Actiu de influenta educat fenomene de: conformare acceptata
89. Actiu organiz si structur poarta denumirea de: influenta educationala
76. Adapta spatiului scolar al clasei denumirea de: vizibilitate
149.Agresivitatea implica o forma de: intentionalitate
155.Agresivit infantila se dezvolta pedagogica si cu: tactul pedagogic
226.Analiza scolii ca unitate sau de cultura: organizationala
97. Α naliza manag clasei Acea analiză treb să aibe in vedere: 1+2+3+5
156.Aparitia si dezvolt unor manageriale de tip: eronat
Aplicarea dec la niv manag ;com dec,norma sarc,org act
pract,contr indepl,eval rez
A Astazi manag e o prof complex si resp
238. Atunci cand utilizarea utilizarea sa in sens: restrans
Blocajele 1.2.3.5
Ca orice sist scoala const ;definite,distincta
Ca process curic cupr;strateg,liste,eval
Capacit de munca a elev comp;a,b,c,d
72. Caracteri mobilierului şcolar denumirea de: modularitate
43 .Clasa de elevi prezinta caracteristicile unui grup de tip: primar
75. Clasa trebuie amenajată, ci şi de ordin estetic
Climatul educat este un indica al “sanatatii” unui grup: educational
139. Clima educat este produsul la diverse nivi a unor rapor: interperson
132. Cea mai bună decizie este aceea poate fi: functionala
68.Concep confo careia constrangerea exterioara denumir de: permisivism
69.Concep confo careia intruc natura umana poarta denum de: autoritari
221.Concluzia oricarei negocieri poarta denumirea de: intelegere
166.Crizele educati pot fi clasi din p d vede al gradul de dezvol in timp
! instantanee si intermitente
171.Crizele educat pot fi clasifi v al gradul de relev in! Critice si majore
172.Crizele educationale colective mai sub denumite si: globale
173.Criza educati este un even semnifi de ordin: temporal
224.Conduc sistem si a proces de invat , po denum de: management scolar
87.De regula, agentul schimb in cadrul clasei de elevi este: cadrul didactic
232.Descri si anal unei culturi man evident de: simboluri , a aspec: vizibile
233. Descr si anal unei culturi man se aspectelor a aspect: mai putin vizibile
234. Descr si anal unei culturi man se evidenti de valori : mai putin vizibile
153.Deseori , in clasa de elevi , impulsul agresiv este limitat la: competitie
77.Dimensi psihologica care tin de: psihologia educatiei
83.Dimensi operation a manag clasei de elevi anum: norme socio-educationale
71.Din perspe didac, mobili reglat dupa: obiect instruc-educat ale activitatii
120. Din punctul de vedere educatio afecteaza cel deciziile de tip: strategic
. Din punctul de vedere educationale privesc actul deciziile de tip: tactic
135. Din punct de ved al man, oboseala cand elevul obos de tip: obiectiv
136.Din punct de ved al mana, obose cand apare plictis, o de tip: subiectiv
231.Dintre prejudeca, stereotip sub denum de: promovarea omogenitatii
54.Doar unul dintre varianata corecta! didactica si psihosociala
119. Dupa campul de actiune, cele doua categorii! strategice si tactice
. Dupa gradul de cunoastere a efectelor, doua categorii! creatoare si de rutina
78. Elem centr ale dimens cunoast si respec: particul individu ale elevilor
67. Exista si in prezent asigurarea unei: discipline ferme
61.Formar,cadr didact. Acest sunt formarea initiala si forma continua
213. Fundamentele ascultarii active sunt date de: semnalele non-verbale
53. Grupul social primar denumirea de: clasa de elevi
39.Grupul scolar este definit caracteristicile unui: organism social colectiv
92. Implicarea indivizilor acesteia de a fi: sociala
96. In cadrul comunicarii interpers sub denumirea de: paraverbal
215.In cazul identificarii unor abateri apeleze la: o echipa intedisciplinara
88. In contextul aplicarii managem i scolar este: inovatia
146.In conte abord consecint negat al man def, durata de dec al: minciunii
147.In cont abordarii cons nega defect, miscar spont decodare ale: minciunii
148.In contextul abordarii de decodare ale: minciunii
216.In multe situatii de criza lineste rolul de: mediator
90. Ι nfluenta personala a profeso este determ de urmat factori: 1+2+3+4
235.In sens larg , concep de curric cuprin relatii intepr sa ca: proiect educati
236.In sens larg , concep de curric cuprinde vizeaza listele sa ca: process
237. In sens larg , conc de curri cuprinde vizeaza toate docum sa ca: produs
65. In stransa legatura problema: deontologiei didactice
Interdependenta atitudinala la acesta a: capacitatilor inovatoare
91. In ultimii ani conceptul implicarea in: sarcina
142. Investigatiile de specialitate si deprecierea: climatului educational
55. La nivelul clasei de elevi, Este vorba de influenta: de grup
62.Liter de spec desc trei nivel.Nivelul II se ref la: modific de comport
63. Literatura de spec. Nivelul III se refera la: variatia de randament
64. Literatura de spec. Nivelul I se refera la: eficienta pedagogica
214.Majoritatea abater datorate: tulburar adaptative si de comportament
18. Μ anag educat poate nivel macropedag, la niv: sistemului de invata
19. Μ anag educat poa fi re la nivel intermed, la nivel: institutiilor scolare
20. Μ anag educat poate fi re la nivel micropedagogic, nivelul: clasei de elevi
144. Minciuna este un managerial ale: cadrului didactic
191. Nivelul individual al tulbu sub denumirea de: labilitate
242. O categorie generala manager constau in capa de capacitati: conceptuale
243.O categorie generala manager se refera la abilitatea de capacitati: umane
244.O categ generala de capa manager se refera la cunoa capacitati: tehnice
245.O categ de calit si abilit man inc: gandire critica; calit si abil: intelectuale
246. O categ de calitati si abil man incl: autocontrol calit si ab:socio-emotional
247.O categ de calit si abilit manag inc: incred calit si abii: interpersonale
137. O cauză majora a suprain elevilor cu orar: variabil
79.O dimen a manage clasei de elevi vizează caracter dimen: sociala
80. O dimen a manag clasei de elevi vizea ansamb dimens: normative
81. O dimen a managem clasei de elevi vize diferit dimens: operationala
150.O parad explic a agresiv sustine faptul ca instinctul paradigma: biologica
151. O parad expl a agresiv sust fapt ca sustine ca, paradi: frustrare-agresiv
152. O parad expl a agres sustine faptca susti ca factorii paradi: socio-culturala
217.O strat de negoc in clasa de elevi este recomand atunci despre: concurenta
218. O strat de negoc in clasa de elevi e recomand pentru desp: compromisul
219.O strate de negoc in clasa de elevi consta in neglijarea despre: acceptarea
220. O strat de negoc cla de ele este opusa concuren. Est v des: acceptarea
10.O stiinta analizeaza. Este vorba despre: sociologie
11.O stiinta abordeaza Este vorba despre: politologie
12.O stiinta aflata. Este vorba despre: psihologie
145.Pentru a descoperi minciuna asupra: limbajului non-verbal
208. Primul pas intreprins este: diagnoza si prognoza comportamentala
193. Prin raportare copii cu labilitate pot fi incadrate in nivelul: individual
194.Prin raportare copiilor cu variatii in nivelul: individual
195.Prin raportare copiilor agitati pot fi incadrate in nivelul: individual
. Prin rapor copii agresivi si heteroagres pot fi incadr in nivelul: individual
197. Prin raport copiilor emotivi si inhibati pot fi incad in nivel: individual
. Prin raportare copiilor cu comportament fobic , nivelului: individual
200. Prin raport copiil indifer pot fi incadrate in cadrul nivelului: relational
201. Prin raport copiil introvertiti pot fi incadr in cadrul nivelul: relational
202.Prin raport copiilor izolati pot fi incadr in cadrul nivelului: relational
203.Prin raport copiilor opozanti pot fi incadr in cadrul nivelului:relational
204. Prin raport copiil dependenti pot fi incadr in cadrul nivelul: relational
205.Prin raport copiilor revendicativi pot fi incadr in cadrul nivel: relational
206.Prin raport copiilor cu manifestari delicv pot fi inc cadrul nivei: social
.Prin raportare copiilor fugari pot fi incadrate in cadrul nivelului: social
28 procesul de spre o: eficienţă maximă
57. Recruta si selectia personal din invata sunt activitati: interdependente
49.Relatiile care se manifesta denumirea de relatii: educative
154. Reglat social al agresivit in cadrul clasei de elevi este: atasamentul
225.Scoala este o institutie care o organizatie: non-birocratica
66.Semnificat pe care cadrul didactic le denu de: deontologie didactica
157.Situatia in care apare un evenim poarta denumirea de: criza educationala
73. Substructura dimensionala poarta denumirea de: vizibilitate
70.Succ unui manag al cl pres o anum grija pe prev unor: situatii de criza
86. Trasatura definitorie poarta denumirea de: schimbare
1.Termenul de “management” desem a. stiinta, arta si tehnica de a planifica,
a organiza si a contr elemen unui sistem, ale unui dom de activ specific
2 Terme de “management educational” se refera la: o metod de abordare
globala, sistemului educativ
.3Termenul de “managem educational” se refera la: stiinta si arta de a
pregati resursele acceptate de individ.
192. Tulburarile comportamentale nu pot punct de vedere: bio-psiho-social
59.Una din activ vize atribut despre: intocm listei operat didac de indepl
60. Una din activi vizeaza stabilirea despre: stabilirea calificarilor cerute
163. Una dintre atitudinile prin absenta vorba despre: reactii singulare
164.Una din atitud prin neasum vorba despre: absenta fermit si inconsenv
165. Una dintre atitudi prin generarea despre: reprezent eronata a situat
44.Un rol important în analiza il ocupa studiul: proceselor de grup
13.Una din caract spec ale man educat asig si metod a.caract compl al actiun
14.Una din caract sp ale man educat presup despre: caracterul participativ
15. Una dintre cara sp ale maneducat se refera despre: caracterul dynamic
16. Una din carac sp ale man educati se ref la posib des: caract prospective
17Una din cara sp ale man educat arată despre: caract indic-instrumental
40.Una dintre carac grup scolar se refera denumirea de: coeziune
41.Una din car grup scolar evidenti totalit transf denum de: dinamica
42. Una din carac gru scolar evident totalit trasat denum de: sintalitate
158.Una dint caract debuteaza despre: declansarea instantanee
159. Una dint caract crizei educ ace destructur despre: ingreun comunicarii
160. Una din caract crizei educ ace gener despre: facilit instal clim de insecur
161. Una dint caract crizei educat acea creeaza despre: faptul ca nu poate
fi asemanata cu nici un element stabil
162.Una din caract crizei educ ca paralizeaza despre: cauz de trauma
psihice si organizationale
21. Una dintre func func de: planific şi organiz a sistemului de invatamant
24. Una din categor a resurse umane, include: cadrele didactice, perso
administrativ, elevi, parinti
25.Una dintre catego resurs mater, incl: spatiul, timpul, baza did-mater
26. Una din categ a resurs financ inc:buget central,local,contrib
comunitatii educative
27. Una din categ a resur informat, incl: planuri, programe de invat,
indrumare metodice, materiale curriculare
98. Una dintre dim man al cadrului didactic despre: nivelul strategic
99. Una dintre dim man presupune despre: nivelul instrumental
122. Una din etap actului deciz include identific. Este vorba despre etapa
cunoscuta sub denumirea de: pregătirea deciziei
123. Una dintre et act de include explic denum de: aplic deciz si urm indeplin
124. Una din etap act d include organiz denum de: aplic deciz si urm indeplin
125. Una din etap act deciz inclu contro de: aplic deciz si urmar indeplinirii
126. Una dint etap act deciz inclu regla de: aplica deciz si urmar indeplinirii
127. Una din etap act deciz inclu decizi de: aplic deciziei si urmar indeplinirii
128. Una din etap act deciz incl evalua de: aplica deciz si urmar indeplinirii
129. Una din etap act deciz inclu comunic de: aplicar deciziei si urmar indepli
130.Una din etap act decizi include selectionarea, de: pregatirea deciziei
131.Una din etap act deciz include elaborarea de: pregatirea deciziei
174.Una din etap gestion la particularizarea denum: identific si cunoasterea
175.Una din etap gesti la ident cauzelor den: stabili etiologiei situat de criza
176.Una dint etap gesti situatiilor identific unui numar denumita: decizia
177. Una dintre etap gest la esalonarea denumita: programul de interventie
178.Una din etap gesti la formularea denumita: evaluarea
22.Una din func manag presup funct: orient metodol a proces de invata
23.Una din func manag e impl func de: planifi şi organi a sist de invatam
37.Una din paradig clasei porneste de paradigma: normative
38.Una din paradig clasei este de paradigma: interpretative
50.Una din perspec de abor specific concepe perspectiva: psihosociala
51. Una dint perspec de abord evidentierea proceselor perspectiva: didactica
52. Una dint perspec de abord evidenţi aspectului perspectiva: didactica
133.Una dint perspec analiz obos fenomen pe seama denu: teoria toxinelor
134. Una din persp analiz obose fenom in lega denum: pierd resurs energet
223.Una din strateg de interv este: pedeapsa
143.Un managem educat defect, , in mod indirect il: favorizeaza
209.Un pas spec intrepr este efectuarea unei observatii de tip: pasiv
210.Un pas specif intrepr r este o distantare catre: copil
211. Un pas spec intrepr de este elaborarea unei relatii ale: copilului
212. Un pas spec intrep de elaborarea unui proiect de tip: active
248.Un progr de finant se centreaza intitulat: LEONARDO DA VINCI
249.Un progr de finant urmareste dezvoltarea intitulat: MINERVA
250. Un progr de finant europe in urmareste aplicarea intitulat: GRUNDVIG
179.Un stil manag managerul sta si asteapta de interventie: incompetent
180.Un stil manage ca managerul isi critica interventie: incompetent
181.Un stil manag managerul are o atitudine interventie: incompetent
182. Un stil manag managerul instaureaza interventie: incompetent
183. Un stil manage ca managerul se inconjoara interventie: incompetent
184.Un stil manag managerul restrange interventie: competent
185.Un stil manag managerul deleaga interventie: competent
186. Un stil manag de interventie manag actioneaza interventie: competent
187. Un stil manag de managerul forteaza interventie: competent
188.Un stil manag ca managerul isi calculeaza interventie: competent
189.Un stil manag managerul isi motiveaza interventie: competent
29.Un tip de argum care refera la faptul ca orice de tip: organizational
30. Un tip de argum refera la deschiderea de tip: epistemic
31. Un tip de argum refera la faptul ca profesorul tip: istoric
32.Un tip de argum refera la faptul ca relatiile tip: sociologic
33. Un tip de argum refera la faptul ca invatarea tip: sociologic
34. Un tip de argum se refera la faptul ca in clasa de tip: psihologic
35.Un tip de argum refera la faptul ca adaptarea tip: psihologic
36.Un tip de argum faptul ca extinderea tip: managerial
141. Un tip de climat educat climatul de tip: deschis
167.Un tip de crize educat acestea apar brusc, crizele : instantanee
168. Un tip de crize educati acestea dispar crizele : intermitente
169. Un tip de crize educati acestea pot duce crizele : critice
170. Un tip de crize educati ca acestea dau efecte crizele : majore
45.Un tip de proc de grup sarcina comuna procesul de: realizare a sarcinii
46.Un tip de proc de grup scolare se desfasoara procesul de: comunicare
. Un tip de proc de grup atractia dintre procesul: afectiv- axiologic
48.Un tip de proc de grup asigura uniformitatea procesul de: influenta
239. Un tip de proi intal in educatie configureaza de tip: educati ( didactic )
240. Un tip de proi intaln in educatie se refera de tip: curricular
241.Un tip de proi intal in educatie este un de tip: institutional
82.Un tip de norme, de reguli normele de tip: implicit
227.Unul dintr elem de coord si condu desp: capacit de organi a activ concr
228.Unul dint elem contr activitat desp: capacit de organiz a activit concrete
.Unul dint elem a planif desp: capacita de organizare a activitatilor concrete
230.Unul dint elemen de refe la manifest despre: abilit in abordar relat umane
56. Unul dint facti care determ despre: recrutar si selectia cadr didactice
93. Unul dint fact care interpersonala este preferinta depre: proximitate
94. Unul dint factor care interpersonala presupune depre: similaritate
95. Unul dint facto care interpersonala corespunde depre: complementaritate
4.Unul dint nivel de anal la nivelul sistemului analiza: macrostructural
5. Unul dint nivel de anal la nivelul institutiei analiza: intermediary
6. Unul dint nivel de anal la nivelul clasei analiza: microstructural
7. Unul dint nivel de anal este cel macrostructural. niv: sistemu de invatamant
8. Unul dint nivel de a este cel intermed. este microstruct. niv: clasei de elevi
190. Unul dint parame dupa care abaterilor de tip: comportamental
100. Unul din rol include stabilirea rolul de: planificare
101. Unul dint rolur manager include analiza detaliata rolul de: planificare
102. Unul dint rolur manager include precizarea rolul de: planificare
103. Unul dint rolur manager include stabilirea si rolul de: planificare
104. Unul dint rolur manager include coordonarea rolul de: organizare
105. Unul dint rolur manager include realizarea rolul de: organizare
106. Unul dint rolur manager include unitatea rolul de: organizare
107. Unul dint rolur manageri include delegarea rolul de: organizare
108. Unul dint rolur manager include functia rolul de: control si indrumare
109.Unul dint rolur man include functia de conex rolul de: control si indrum
110. Unul dint rolur manager include functia rolul de: control si indrumare
111. Unul dint rolur manager include rolul de: evaluare
.Unul dint rolur manager include elaborarea rolul de: evaluare
113.Unul dint rolur manager include clasificarea rolul de: consiliere
114. Unul dint rolur manager include formularea rolul de: consiliere
115.Unul dint rolur manager include finalizarea rolul de: consiliere
116.Unul dint rolur man este din punct de vedere rolul de: decizie education
117. Unul dint rolur man reprez selectarea denum de: decizie educationala
222.Unul dint termenii de mai jos nu descrie acest termen! efectiv
74. Vizibilitatea este o constantă ergonomică apropiată de: igiena scolara