58.Activ de a evalua unul sau mai mulţi sa poarta denumirea de selectie
84. Actiu de influenta educat fenomene de: conformare acceptata 89. Actiu organiz si structur poarta denumirea de: influenta educationala 76. Adapta spatiului scolar al clasei denumirea de: vizibilitate 149.Agresivitatea implica o forma de: intentionalitate 155.Agresivit infantila se dezvolta pedagogica si cu: tactul pedagogic 226.Analiza scolii ca unitate sau de cultura: organizationala 97.naliza manag clasei Acea analiză treb să aibe in vedere: 1+2+3+5 156.Aparitia si dezvolt unor manageriale de tip: eronat Aplicarea dec la niv manag ;com dec,norma sarc,org act pract,contr indepl,eval rez A Astazi manag e o prof complex si resp 238. Atunci cand utilizarea utilizarea sa in sens: restrans Blocajele 1.2.3.5 Ca orice sist scoala const ;definite,distincta Ca process curic cupr;strateg,liste,eval Capacit de munca a elev comp;a,b,c,d 72. Caracteri mobilierului şcolar denumirea de: modularitate 43 .Clasa de elevi prezinta caracteristicile unui grup de tip: primar 75. Clasa trebuie amenajată, ci şi de ordin estetic Climatul educat este un indica al “sanatatii” unui grup: educational 139. Clima educat este produsul la diverse nivi a unor rapor: interperson 132. Cea mai bună decizie este aceea poate fi: functionala 68.Concep confo careia constrangerea exterioara denumir de: permisivism 69.Concep confo careia intruc natura umana poarta denum de: autoritari 221.Concluzia oricarei negocieri poarta denumirea de: intelegere 166.Crizele educati pot fi clasi din p d vede al gradul de dezvol in timp ! instantanee si intermitente 171.Crizele educat pot fi clasifi v al gradul de relev in! Critice si majore 172.Crizele educationale colective mai sub denumite si: globale 173.Criza educati este un even semnifi de ordin: temporal 224.Conduc sistem si a proces de invat , po denum de: management scolar 87.De regula, agentul schimb in cadrul clasei de elevi este: cadrul didactic 232.Descri si anal unei culturi man evident de: simboluri , a aspec: vizibile 233. Descr si anal unei culturi man se aspectelor a aspect: mai putin vizibile 234. Descr si anal unei culturi man se evidenti de valori : mai putin vizibile 153.Deseori , in clasa de elevi , impulsul agresiv este limitat la: competitie 77.Dimensi psihologica care tin de: psihologia educatiei 83.Dimensi operation a manag clasei de elevi anum: norme socio-educationale 71.Din perspe didac, mobili reglat dupa: obiect instruc-educat ale activitatii 120. Din punctul de vedere educatio afecteaza cel deciziile de tip: strategic . Din punctul de vedere educationale privesc actul deciziile de tip: tactic 135. Din punct de ved al man, oboseala cand elevul obos de tip: obiectiv 136.Din punct de ved al mana, obose cand apare plictis, o de tip: subiectiv 231.Dintre prejudeca, stereotip sub denum de: promovarea omogenitatii 54.Doar unul dintre varianata corecta! didactica si psihosociala 119. Dupa campul de actiune, cele doua categorii! strategice si tactice . Dupa gradul de cunoastere a efectelor, doua categorii! creatoare si de rutina 78. Elem centr ale dimens cunoast si respec: particul individu ale elevilor 67. Exista si in prezent asigurarea unei: discipline ferme 61.Formar,cadr didact. Acest sunt formarea initiala si forma continua 213. Fundamentele ascultarii active sunt date de: semnalele non-verbale 53. Grupul social primar denumirea de: clasa de elevi 39.Grupul scolar este definit caracteristicile unui: organism social colectiv 92. Implicarea indivizilor acesteia de a fi: sociala 96. In cadrul comunicarii interpers sub denumirea de: paraverbal 215.In cazul identificarii unor abateri apeleze la: o echipa intedisciplinara 88. In contextul aplicarii managem i scolar este: inovatia 146.In conte abord consecint negat al man def, durata de dec al: minciunii 147.In cont abordarii cons nega defect, miscar spont decodare ale: minciunii 148.In contextul abordarii de decodare ale: minciunii 216.In multe situatii de criza lineste rolul de: mediator 90.nfluenta personala a profeso este determ de urmat factori: 1+2+3+4 235.In sens larg , concep de curric cuprin relatii intepr sa ca: proiect educati 236.In sens larg , concep de curric cuprinde vizeaza listele sa ca: process 237. In sens larg , conc de curri cuprinde vizeaza toate docum sa ca: produs 65. In stransa legatura problema: deontologiei didactice Interdependenta atitudinala la acesta a: capacitatilor inovatoare 91. In ultimii ani conceptul implicarea in: sarcina 142. Investigatiile de specialitate si deprecierea: climatului educational 55. La nivelul clasei de elevi, Este vorba de influenta: de grup 62.Liter de spec desc trei nivel.Nivelul II se ref la: modific de comport 63. Literatura de spec. Nivelul III se refera la: variatia de randament 64. Literatura de spec. Nivelul I se refera la: eficienta pedagogica 214.Majoritatea abater datorate: tulburar adaptative si de comportament 18. anag educat poate nivel macropedag, la niv: sistemului de invata 19. anag educat poa fi re la nivel intermed, la nivel: institutiilor scolare 20. anag educat poate fi re la nivel micropedagogic, nivelul: clasei de elevi 144. Minciuna este un managerial ale: cadrului didactic 191. Nivelul individual al tulbu sub denumirea de: labilitate 242. O categorie generala manager constau in capa de capacitati: conceptuale 243.O categorie generala manager se refera la abilitatea de capacitati: umane 244.O categ generala de capa manager se refera la cunoa capacitati: tehnice 245.O categ de calit si abilit man inc: gandire critica; calit si abil: intelectuale 246. O categ de calitati si abil man incl: autocontrol calit si ab:socio-emotional 247.O categ de calit si abilit manag inc: incred calit si abii: interpersonale 137. O cauză majora a suprain elevilor cu orar: variabil 79.O dimen a manage clasei de elevi vizează caracter dimen: sociala 80. O dimen a manag clasei de elevi vizea ansamb dimens: normative 81. O dimen a managem clasei de elevi vize diferit dimens: operationala 150.O parad explic a agresiv sustine faptul ca instinctul paradigma: biologica 151. O parad expl a agresiv sust fapt ca sustine ca, paradi: frustrare-agresiv 152. O parad expl a agres sustine faptca susti ca factorii paradi: socio-culturala 217.O strat de negoc in clasa de elevi este recomand atunci despre: concurenta 218. O strat de negoc in clasa de elevi e recomand pentru desp: compromisul 219.O strate de negoc in clasa de elevi consta in neglijarea despre: acceptarea 220. O strat de negoc cla de ele este opusa concuren. Est v des: acceptarea 10.O stiinta analizeaza. Este vorba despre: sociologie 11.O stiinta abordeaza Este vorba despre: politologie 12.O stiinta aflata. Este vorba despre: psihologie 145.Pentru a descoperi minciuna asupra: limbajului non-verbal 208. Primul pas intreprins este: diagnoza si prognoza comportamentala 193. Prin raportare copii cu labilitate pot fi incadrate in nivelul: individual 194.Prin raportare copiilor cu variatii in nivelul: individual 195.Prin raportare copiilor agitati pot fi incadrate in nivelul: individual . Prin rapor copii agresivi si heteroagres pot fi incadr in nivelul: individual 197. Prin raport copiilor emotivi si inhibati pot fi incad in nivel: individual . Prin raportare copiilor cu comportament fobic , nivelului: individual 200. Prin raport copiil indifer pot fi incadrate in cadrul nivelului: relational 201. Prin raport copiil introvertiti pot fi incadr in cadrul nivelul: relational 202.Prin raport copiilor izolati pot fi incadr in cadrul nivelului: relational 203.Prin raport copiilor opozanti pot fi incadr in cadrul nivelului:relational 204. Prin raport copiil dependenti pot fi incadr in cadrul nivelul: relational 205.Prin raport copiilor revendicativi pot fi incadr in cadrul nivel: relational 206.Prin raport copiilor cu manifestari delicv pot fi inc cadrul nivei: social .Prin raportare copiilor fugari pot fi incadrate in cadrul nivelului: social 28 procesul de spre o: eficienţă maximă 57. Recruta si selectia personal din invata sunt activitati: interdependente 49.Relatiile care se manifesta denumirea de relatii: educative 154. Reglat social al agresivit in cadrul clasei de elevi este: atasamentul 225.Scoala este o institutie care o organizatie: non-birocratica 66.Semnificat pe care cadrul didactic le denu de: deontologie didactica 157.Situatia in care apare un evenim poarta denumirea de: criza educationala 73. Substructura dimensionala poarta denumirea de: vizibilitate 70.Succ unui manag al cl pres o anum grija pe prev unor: situatii de criza 86. Trasatura definitorie poarta denumirea de: schimbare 1.Termenul de “management” desem a. stiinta, arta si tehnica de a planifica, a organiza si a contr elemen unui sistem, ale unui dom de activ specific 2 Terme de “management educational” se refera la: o metod de abordare globala, sistemului educativ .3Termenul de “managem educational” se refera la: stiinta si arta de a pregati resursele acceptate de individ. 192. Tulburarile comportamentale nu pot punct de vedere: bio-psiho-social 59.Una din activ vize atribut despre: intocm listei operat didac de indepl 60. Una din activi vizeaza stabilirea despre: stabilirea calificarilor cerute 163. Una dintre atitudinile prin absenta vorba despre: reactii singulare 164.Una din atitud prin neasum vorba despre: absenta fermit si inconsenv 165. Una dintre atitudi prin generarea despre: reprezent eronata a situat 44.Un rol important în analiza il ocupa studiul: proceselor de grup 13.Una din caract spec ale man educat asig si metod a.caract compl al actiun 14.Una din caract sp ale man educat presup despre: caracterul participativ 15. Una dintre cara sp ale maneducat se refera despre: caracterul dynamic 16. Una din carac sp ale man educati se ref la posib des: caract prospective 17Una din cara sp ale man educat arată despre: caract indic-instrumental 40.Una dintre carac grup scolar se refera denumirea de: coeziune 41.Una din car grup scolar evidenti totalit transf denum de: dinamica 42. Una din carac gru scolar evident totalit trasat denum de: sintalitate 158.Una dint caract debuteaza despre: declansarea instantanee 159. Una dint caract crizei educ ace destructur despre: ingreun comunicarii 160. Una din caract crizei educ ace gener despre: facilit instal clim de insecur 161. Una dint caract crizei educat acea creeaza despre: faptul ca nu poate fi asemanata cu nici un element stabil 162.Una din caract crizei educ ca paralizeaza despre: cauz de trauma psihice si organizationale 21. Una dintre func func de: planific şi organiz a sistemului de invatamant 24. Una din categor a resurse umane, include: cadrele didactice, perso administrativ, elevi, parinti 25.Una dintre catego resurs mater, incl: spatiul, timpul, baza did-mater 26. Una din categ a resurs financ inc:buget central,local,contrib comunitatii educative 27. Una din categ a resur informat, incl: planuri, programe de invat, indrumare metodice, materiale curriculare 98. Una dintre dim man al cadrului didactic despre: nivelul strategic 99. Una dintre dim man presupune despre: nivelul instrumental 122. Una din etap actului deciz include identific. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea de: pregătirea deciziei 123. Una dintre et act de include explic denum de: aplic deciz si urm indeplin 124. Una din etap act d include organiz denum de: aplic deciz si urm indeplin 125. Una din etap act deciz inclu contro de: aplic deciz si urmar indeplinirii 126. Una dint etap act deciz inclu regla de: aplica deciz si urmar indeplinirii 127. Una din etap act deciz inclu decizi de: aplic deciziei si urmar indeplinirii 128. Una din etap act deciz incl evalua de: aplica deciz si urmar indeplinirii 129. Una din etap act deciz inclu comunic de: aplicar deciziei si urmar indepli 130.Una din etap act decizi include selectionarea, de: pregatirea deciziei 131.Una din etap act deciz include elaborarea de: pregatirea deciziei 174.Una din etap gestion la particularizarea denum: identific si cunoasterea 175.Una din etap gesti la ident cauzelor den: stabili etiologiei situat de criza 176.Una dint etap gesti situatiilor identific unui numar denumita: decizia 177. Una dintre etap gest la esalonarea denumita: programul de interventie 178.Una din etap gesti la formularea denumita: evaluarea 22.Una din func manag presup funct: orient metodol a proces de invata 23.Una din func manag e impl func de: planifi şi organi a sist de invatam 37.Una din paradig clasei porneste de paradigma: normative 38.Una din paradig clasei este de paradigma: interpretative 50.Una din perspec de abor specific concepe perspectiva: psihosociala 51. Una dint perspec de abord evidentierea proceselor perspectiva: didactica 52. Una dint perspec de abord evidenţi aspectului perspectiva: didactica 133.Una dint perspec analiz obos fenomen pe seama denu: teoria toxinelor 134. Una din persp analiz obose fenom in lega denum: pierd resurs energet 223.Una din strateg de interv este: pedeapsa 143.Un managem educat defect, , in mod indirect il: favorizeaza 209.Un pas spec intrepr este efectuarea unei observatii de tip: pasiv 210.Un pas specif intrepr r este o distantare catre: copil 211. Un pas spec intrepr de este elaborarea unei relatii ale: copilului 212. Un pas spec intrep de elaborarea unui proiect de tip: active 248.Un progr de finant se centreaza intitulat: LEONARDO DA VINCI 249.Un progr de finant urmareste dezvoltarea intitulat: MINERVA 250. Un progr de finant europe in urmareste aplicarea intitulat: GRUNDVIG 179.Un stil manag managerul sta si asteapta de interventie: incompetent 180.Un stil manage ca managerul isi critica interventie: incompetent 181.Un stil manag managerul are o atitudine interventie: incompetent 182. Un stil manag managerul instaureaza interventie: incompetent 183. Un stil manage ca managerul se inconjoara interventie: incompetent 184.Un stil manag managerul restrange interventie: competent 185.Un stil manag managerul deleaga interventie: competent 186. Un stil manag de interventie manag actioneaza interventie: competent 187. Un stil manag de managerul forteaza interventie: competent 188.Un stil manag ca managerul isi calculeaza interventie: competent 189.Un stil manag managerul isi motiveaza interventie: competent 29.Un tip de argum care refera la faptul ca orice de tip: organizational 30. Un tip de argum refera la deschiderea de tip: epistemic 31. Un tip de argum refera la faptul ca profesorul tip: istoric 32.Un tip de argum refera la faptul ca relatiile tip: sociologic 33. Un tip de argum refera la faptul ca invatarea tip: sociologic 34. Un tip de argum se refera la faptul ca in clasa de tip: psihologic 35.Un tip de argum refera la faptul ca adaptarea tip: psihologic 36.Un tip de argum faptul ca extinderea tip: managerial 141. Un tip de climat educat climatul de tip: deschis 167.Un tip de crize educat acestea apar brusc, crizele : instantanee 168. Un tip de crize educati acestea dispar crizele : intermitente 169. Un tip de crize educati acestea pot duce crizele : critice 170. Un tip de crize educati ca acestea dau efecte crizele : majore 45.Un tip de proc de grup sarcina comuna procesul de: realizare a sarcinii 46.Un tip de proc de grup scolare se desfasoara procesul de: comunicare . Un tip de proc de grup atractia dintre procesul: afectiv- axiologic 48.Un tip de proc de grup asigura uniformitatea procesul de: influenta 239. Un tip de proi intal in educatie configureaza de tip: educati ( didactic ) 240. Un tip de proi intaln in educatie se refera de tip: curricular 241.Un tip de proi intal in educatie este un de tip: institutional 82.Un tip de norme, de reguli normele de tip: implicit 227.Unul dintr elem de coord si condu desp: capacit de organi a activ concr 228.Unul dint elem contr activitat desp: capacit de organiz a activit concrete .Unul dint elem a planif desp: capacita de organizare a activitatilor concrete 230.Unul dint elemen de refe la manifest despre: abilit in abordar relat umane 56. Unul dint facti care determ despre: recrutar si selectia cadr didactice 93. Unul dint fact care interpersonala este preferinta depre: proximitate 94. Unul dint factor care interpersonala presupune depre: similaritate 95. Unul dint facto care interpersonala corespunde depre: complementaritate 4.Unul dint nivel de anal la nivelul sistemului analiza: macrostructural 5. Unul dint nivel de anal la nivelul institutiei analiza: intermediary 6. Unul dint nivel de anal la nivelul clasei analiza: microstructural 7. Unul dint nivel de anal este cel macrostructural. niv: sistemu de invatamant 8. Unul dint nivel de a este cel intermed. este microstruct. niv: clasei de elevi 190. Unul dint parame dupa care abaterilor de tip: comportamental 100. Unul din rol include stabilirea rolul de: planificare 101. Unul dint rolur manager include analiza detaliata rolul de: planificare 102. Unul dint rolur manager include precizarea rolul de: planificare 103. Unul dint rolur manager include stabilirea si rolul de: planificare 104. Unul dint rolur manager include coordonarea rolul de: organizare 105. Unul dint rolur manager include realizarea rolul de: organizare 106. Unul dint rolur manager include unitatea rolul de: organizare 107. Unul dint rolur manageri include delegarea rolul de: organizare 108. Unul dint rolur manager include functia rolul de: control si indrumare 109.Unul dint rolur man include functia de conex rolul de: control si indrum 110. Unul dint rolur manager include functia rolul de: control si indrumare 111. Unul dint rolur manager include rolul de: evaluare .Unul dint rolur manager include elaborarea rolul de: evaluare 113.Unul dint rolur manager include clasificarea rolul de: consiliere 114. Unul dint rolur manager include formularea rolul de: consiliere 115.Unul dint rolur manager include finalizarea rolul de: consiliere 116.Unul dint rolur man este din punct de vedere rolul de: decizie education 117. Unul dint rolur man reprez selectarea denum de: decizie educationala 222.Unul dint termenii de mai jos nu descrie acest termen! efectiv 74. Vizibilitatea este o constantă ergonomică apropiată de: igiena scolara