Numai cu inima poti vedea cu adevarat

ceea ce este invizibil pentru ochi.

Antoine de Saint-Exupery

Cardiologie Curs VII

BOLILE ARTERELOR CORONARE

ATEROSCLEROZA reprezinta patologia caracterizata prin

depunerea de lipide in peretele arterial. Dintre factorii de risc
cei mai importanti sunt: hipertensiunea arteriala, fumatul si
dislipidemia.
Acestia
determina
afectare
endoteliala,
cresterea
permeabilitatii vasculare, acumulare de lipide in endoteliul
vascular si constituirea placii de aterom.
Leziunea endoteliala produce aderenta si agregarea
trombocitelor, cu eliberarea unor factori de crestere ce
determina proliferarea celulelor musculare netede in grosimea
peretelui.

Cardiologie Curs VII

Leziunile avansate realizeaza stenoza lumenului prin
placa de aterom si prezinta risc crescut prin
fracturarea placii.
Progresia lenta a procesului de stenoza ateromatoasa
determina instalarea anginei stabile sau a ischemiei
silentioase, in conditiile existentei circulatiei
colaterale.
Progresia rapida realizeaza fractura placii de aterom
si tromboza cu posibilitatea de instalare a anginei
pectorale instabile, infarctului miocardic sau a mortii
subite.

Cardiologie Curs VII

CARDIOPATIA

ISCHEMICA

Cardiopartia ischemica este afectiunea cardiaca acuta sau cronica care

rezulta din reducerea sau intreruperea aportului sanguin la miocard, in
asociere cu procese patologice in sistemul coronarian.
Clasificare.
forma

nedureroasa:

forma
-

Exista

cardiopatie
-cardiopatia

moarte
tulburari

angina

- infarctul de miocard

ischemica

subita

de

dureroasa:

ischemica:

ritm
-

coronariana

si

angina

asimptomatica

de
pectorala

pectorala

conducere
de

effort
instabila

Cardiologie Curs VII

Factorii de risc potential reversibili pentru C.I. sunt
reprezentati de fumat, hipertensiune arteriala,
hiperlipidemie,
hipercolesterolemie
si
hipertrigliceridemie, obezitatea, inactivitatea fizica si
dieta hipercalorica bogata in grasimi si alcool.
Dintre factorii de risc ireversibili sunt luati in
considerare
incarcarea
ereditara
legata
de
predispozitia genetica la hipertensiune arteriala,
hipercolesterolemie si diabet zaharat; varsta inaintata,
sexul masculin (dupa menopauza femeile isi egaleaza
riscul cu barbatii).

Cardiologie Curs VII

ANGINA
A.P.
I.

PECTORALA
se

A.P.

clasifica
stabila

2)
II.

in
1)

doua
tipica

categorii:
(de

efort)
atipica

A.P.

instabila

A.P. tipica, de efort, este forma de cardiopatie ischemica ce se

manifesta prin crize repetate dureroase de tip anginos, aparute
la efort sau in alte conditii de suprasolicitare a cordului.

Cardiologie Curs VII

La pacientii cu A.P. , aportul de O2 (adica de sange)
scade, ca urmare a reducerii debitului (fluxului)
coronarian.
Consecinta va fi o insuficienta coronariana, adica
un dezechilibru intre necesitatea in O2 si aportul de
O2 (intre cerere si oferta), cu vicierea metabolismului
cardiac (devine anaerob), care determina:
1) producerea locala de metaboliti patologici;
2) acumularea de acid lactic.
Acidoza locala si metabolitii patologici constituie
stimulul chimic al durerii anginoase.

Cardiologie Curs VII

Caracterele

durerii

anginoase

1. Sediul retrosternal, in jumatatea inferioara a sternului si putin la stanga, sau

precordial, pe o suprafata mare, indicata de bolnav cu intreaga palma; atipic in
epigastrul
superior,
axila
stanga,
manubriul
sternal
2. Iradierea - umarul stang, marginea cubitala a bratului, antebratului, palmei si
sultimelor doua degete de la mana stanga, omoplati, regiunea
interscapulovertebrala,
epigastru,
mandibula,
ureche

3. Intensitatea si calitatea (tipul): intensitatea este slaba sau moderata (rareori

foarte mare), are caracter constrictiv (gheara, menghina, greutate) si se
insoteste de anxietate, spaima, neliniste sau chiar de senzatia de moarte iminenta.
4. Durata este scurta, obisnuit 2-5 minute (rar pana la 10-15 min); dupa instalarea
relativ brusca, se mentine in platou cu aceeasi intensitate.
5. Frecventa acceselor este variabila: unul sau mai multe pe zi, unul la cateva zile,
saptamani
sau
chiar
luni.

Cardiologie Curs VII

6. Factorii de declansare: a) efortul fizic (mersul, urcatul scarilor), digestiv

(mese copioase), de defecare, mictiune si cel sexual; b) emotiile; c)frigul,
vantul, umezeala si caldura excesiva; d) fumatul; e) tahicardia (de orice
natura);
f)
cresterile
bruste
ale
TA;
g)
hipoglicemia
7. Conditiile de disparitie: a) repausul fizic aparitia durerii determina
instinctiv bolnavul sa se opreasca din mers sau lucru (spectator de
vitrina), ceea ce face ca durerea sa cedeze; b) nitroglicerina o tableta
luata sublingual suprima durerea aproape instantaneu (30-90 sec); efectul
acesteia este atat de caracteristic incat, daca durerea nu cedeaza prompt
dupaadministratrea ei, trebuie pus la indoiala diagnosticul de A.P.
8. Caracterele negative (cele care nu trebuie sa existe): durerea nu este
pulsatila sau oscilanta, nu este influentata de miscarile respiratorii, nu se
accentueaza la palpare (presiunea) regiuniii dureroase si nu se insoteste de
palpitatii.

Cardiologie Curs VII

Examenul obiectiv al cordului este, cel mai adesea normal,
atat in timpul crizei cat si inafara ei, de unde expresia: inima
asista
impasibila
la
criza.
Ecg: in repaus, in afara crizei, este normala la jumatate din
bolnavi; in timpul crizei apar modificari ale segmentului ST si
ale undei T la aprox3/4 din pacienti

Cardiologie Curs VII

Tratament

Criza de angina pectorala poate fi intrerupta prin administrarea

sublinguala a nitroglicerinei sau a isosorbid dinitratului. In pozitie sezanda,
pacientul isi administreaza o tableta de 0,5 mg nitroglicerina sublingual;
daca durerea nu dispare complet in 5 minute, doza se poate repeat inca de
3-5
ori
la
fiecare
5
minute.
Tratamentul anginei pectorale intre crize se poate face cu nitriti retard
(Nitromint), blocanti de canale de calciu (Nifedipin), agenti beta blocanti
(atenolol, metoprolol), si chiar interventii de revascularizare miocardica.
Reducerea morbiditatii se realizeaza prin masuri de stabilizare a placilor de
aterom si anume: renuntarea la fumat, medicamente hipolipemiante,
tratarea corecta a HTA, reducerea consumului de alcool.

Cardiologie Curs VII

INFARCTUL

MIOCARDIC

I.M. este expresia necrozei (moarte celulara) acute de origine

ischemica a unei portiuni din miocard. Cauza necrozei este, in
aproape toate cazurile, obstructia brusca a unei artere (sau
ramuri ) coronare, cu oprirea fluxului sanguin in teritoriul
miocardic respectiv. Ateroscleroza coronariana constituie
aproape unicul substrat anatomopatologic al I.M.
Factorii de risc: ereditatea, hiperlipoproteinemia, HTA,
obezitatea, fumatul etc. Infarctul miocardic este mai frecvent
la barbati, intre 50-60 de ani.

Cardiologie Curs VII

Simptomatologie
1) Durerea de tip anginos are sediul si iradierea asemanatoare cu cele din
A.P.,
dar
mai
extinse.
Intensitatea este, in marea majoritate a cazurilor, foarte mare (lovitura de
pumnal, sfasiere una din cele mai mari dureri din patologia clinica).
Durata durerii este de minute, ore si chiar 1-2 zile; in general, depaseste 30
minute, reprezentand principalul caracter diferential cu A.P.
Conditii de aparitie: durerea apare, obisnuit, in repaus (spre deosebire de
A.P.), in timpul somnului si, mai rar, la efort sau in alte conditii de
suprasolicitare
a
inimii
(emotii,
masa
copioasa).
Conditii de disparitie: durerea nu cedeaza la nitroglicerina si nici la repaus;
obisnuit, cedeaza la opiacee (morfina, mialgin).

Cardiologie Curs VII

2)

Simptome

asociate

a) simptome digestive: greturi, varsaturi, meteorism abdominal

b) simptome si semne de soc, cu intensitate variata de la un caz
la altul: transpiratii reci, ameteli, paloare, tahicardie, scaderea
TA, agitatie psihomotorie (bolnavii se plimba agitati, spre
deosebire de cei cu angina pectorala, care raman nemiscati)
c)

febra

moderata

sau

stare

subfebrila

3) Examenul cordului evidentiaza: tahicardie, asurzirea

zgomotelor cardiace, diverse tulburari de ritm, suflu sistolic la
varf.

Cardiologie Curs VII

Investigatii

paraclinice

Biologic: a) cresterea titrului seric al enzimelor TGO, LDH (lactatdehidrogenaza) si

CPK (creatinfosfokinaza); b) VSH accelerata dupa 24 de ore; c)leucocitoza cu
neutrofilie; d) cresterea fibrinogenului plasmatic; e) cresterea concentratiei serice a
proteinei
C
reactive.
Ecg: diagnosticul se pune pe existenta necrozei (unda Q patologica), existenta
leziunii (modificarea segmentului ST) si a ischemiei (unde T negative).
Complicatii
1)Precoce (primele ore sau zile de la debut): a) socul cardiogen; b)ruptura inimii; c)
insuficienat cardiaca stanga acuta; d) tulburari de ritm sau de conducere, ce pot
determina
moartea
subita;
2) Tardive (cateva zile sau saptamani de la debut): a) anevrismul cardiac;
b)tulburari de ritm persistente; c) sindromul umar-brat (periartrita umarului stang)

Cardiologie Curs VII

Tratamentul
Actiunile

in
medicale

IMA
primare

constau

in:

-monitorizarea electrocardiogramei se realizeaza prin

comectarea imediata a pacientului la defibrilatorulk portabil,
deoarece poate surveni oricand fibrilatia ventriculara
-instalarea unei linii de perfuzie venoasa, de asteptare pt
administrarea fluidelor si a drogurilor de support vital
- transportul rapid catre spital cu o salvare echipata pentru
resuscitare cardiorespiratorie

Cardiologie Curs VII

Actiuni

medicale

secundare

-calmarea durerii si a anxietatii cu morfina administrata lent

intravenous, 2-4 mg, cu ritm de 1mg/min, si betablocante
adrenergice
(atenolol,
metoprolol)
-oxigenoterapia se administreaza oxigen 100% pe masca, 2-4
l/min
-administrarea de nitroglicerina pentru reducerea ischemiei
miocardice
Terapia trombolitica se poate face si prespital si in spital
Deasemeni pacientul beneficiaza de masuri terapeutice
generale cum ar fi repaus la pat, dieta (initial doar lichide, apoi
dieta hipocalorica), prevenirea constipatiei, sedarea si
reconfortarea.

Cardiologie Curs VII

ANGINA

PECTORALA

INSTABILA

In practica medicala se intalnesc cazuri de C.I. cu manifestari

clinice, ecg si biologice intermediare intre A.P. de efort si
I.M., pentru care s-au utilizat o multime de denumiri (sdr.
coronarian intermediar, stare de preinfarct, iminenta de infarct
etc.), astazi folosindu-se termenul de angina pectorala
instabila, cu avantajul ca evidentiaza caracterul diferential
fata de A.P. stabila (de efort) si nu subintelege evolutia
obligatorie spre infarct, indicand ca situatia este
schimbatoare (instabila), iar soarta necunoascuta: unii trec in
angina pectorala stabila, altii fac infarct de miocard, iar altii
devin asimptomatici.

Cardiologie Curs VII

Simptomatologia este dominata de durerea toracica, cu sediul, iradierea si

caracterul similare celor din A.P. stabila, dar se deosebeste prin durata, intensitatea,
frecventa si conditiile de aparitie sau disparitie. Pentru diagnostic sunt importante
urmatoarele
doua
criterii:
1)aparitia recenta (zile -2 saptamani), pentru prima data, la o persoana
asimptomatica, a unei A.P. (angina de novo), in repaus sau la efort;
2) schimbarea caracteristicilor durerii anginoase la bolnavi cu A.P. stabila, prin
cresterea frecventei, intensitatii si durateii crizelor (angina progresiva sau
crescendo).
Examenul

obiectiv

alcorduluieste

obisnuit

negativ.

Paraclinic: 1) ecg evidentiaza semne de ischemie, leziune si absenta necrozei ( a

undei
Q)
2)lipsesc semnele biologice de infarct miocardic acut